BusinessMagazin

Tag: profit

  • Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul de 2.000 miliarde de dolari al lui Joe Biden pentru infrastructură, până au înţeles că va fi finanţat prin majorarea impozitului pe profit la 28%

    Planul preşedintelui american Joe Biden de a finanţa prin majorarea impozitului pe profit un plan masiv care vizează investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură a declanşat prima ciocnire dintre noua administraţie şi marile corporaţii americane, ceea ce pune presiune pe viitorul proiectului, potrivit FT.

    Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul masiv anunţat de guvern, care cuprinde investiţii în zone variate, de la drumuri până la reţeaua electrică, cu fonduri special alocate pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru îniinţarea de noi facilităţi de producţie.

    Totuşi, unele dintre cele mai mari grupuri din SUA au intrat în coliziune cu administraţia Biden şi ameninţă că se vor opune acestui pachet, din cauza iniţiativei preşedintelui american de a finanţa aceste eforturi printr-o majorare a impozitului pe profit – o mutare care ar diminua efectul produs de tăierile de taxe ale lui Trump din 2017.

    Conform planului lui Biden, impozitul pe profit ar urma să crească de la 21% la 28%, rămânând încă departe de nivelul de 35% la care s-a ajuns în timpul administraţiei Obama.

    Mai mult, planul lui Biden ar urma să majoreze impozitul minim perceput pentru câştigurile din străinătate şi să elimine prevederile din codul fiscal care le permit companiilor să mute profitul în jurul lumii pentru a plăti taxe mai mici.

    Miercuri, Biden a atacat în mod direct companiile din topul Fortune 500, adică cele mai mari companii americane, numind Amazon drept un jucător care nu plăteşte destule taxe la nivel federal.

    Oficialii de la Casa Albă au încercat săptămâna aceasta să explice că veniturile statului din impozitul pe profit aplicat companiilor vor reprezenta în continuare un procent scăzut din PIB, mai ales în comparaţie cu media OECD.

    Chiar dacă mediul de business a apreciat măsurile luate până acum de Biden, „luna de miere” s-a încheiat săptămâna aceasta.

    Camera de Comerţ a Statelor Unite a criticat planul lui Biden de a finanţa investiţiile în infrastructură prin majorarea impozitului pe profit. Totodată, Asociaţia Naţională a Producătorilor a anunţat că o astfel de mutare ar „da timpul înapoi până la politicile arhaice care le-au oferit altor ţări avantaje asupra Americii”.

  • În cursa pentru dezvoltarea rapidă a unui vaccin anticoronavirus, a pus oare Pfizer profitul pe primul loc?

    Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieţilor omeneşti?, se întreabă Deutsche Welle.

    Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în faţa unei alegeri şi a decis să-şi asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, iniţiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.

    Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE şi alte guverne.

    Pentru mulţi, Bourla şi fondatorii BioNTech Özlem Türeci şi Ugur Şahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer îşi are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajaţi, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • În cursa pentru dezvoltarea rapidă a unui vaccin anticoronavirus, a pus oare Pfizer profitul pe primul loc?

    Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieţilor omeneşti?, se întreabă Deutsche Welle.

    Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în faţa unei alegeri şi a decis să-şi asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, iniţiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.

    Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE şi alte guverne.

    Pentru mulţi, Bourla şi fondatorii BioNTech Özlem Türeci şi Ugur Şahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer îşi are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajaţi, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.

    Acum, adevăratul test ar putea fi doar la început pentru companie ca şi pentru întreaga industrie farma care a fost adesea acuzată că este mai interesată de profit decât de salvarea de vieţi.

    În contextul ritmului lent de imunizare din Europa, una dintre critici priveşte zgârcenia UE. Peter Liese, membru al Parlamentului European şi medic, respinge însă acest argument, spunând că de fapt Pfizer a exercitat presiune pe Comisia Europeană. „Se pare că Pfizer nu a vrut iniţial să accepte ceva ce este lege în Europa, că atunci când este făcută o greşeală şi cineva suferă, trebuie să existe răspundere“.

    „Cei de la Pfizer nu au reuşit să respingă în mod satisfăcător acuzaţia că pun profitul mai presus decât sănătatea“.

    Pfizer a stârnit nemulţumire şi în Argentina. Deşi 6.000 de argentinieni au participat la un studiu al companiei, nicio singură doză nu a fost administrată până acum în această ţară de la aprobarea vaccinului companiei. Oficiali guvernamentali din această ţară susţin de asemenea că nu au ajuns la un acord cu Pfizer privind răspunderea. Pfizer a argumentat că negocierile au eşuat pentru că Argentina nu a vrut să suporte costurile transportului vaccinului.

    Negocierile cu Pfizer au fost dure şi pentru Peru. Godofredo Talavera Chavez, preşedinte al federaţiei medicale din Peru, spune că strategia companiei nu este o surpriză. „Pfizer are o abordare mercantilistă. Şi-au folosit puterea pentru a vinde Viagra şi procedează la fel cu vaccinul“.

    Doctorul danez Peter C. Gotzsche, unul dintre cei mai mari opozanţi ai industriei farma, spune că nu ar trebui să existe patente pentru vaccinuri. „Acestea nu ar trebui să fie o marfă, ci ceva produs pentru bunul general“.

    Elisabeth Massute, din cadrul Medici fără Frontiere, consideră că guvernele ar trebui să adopte o poziţie mai fermă faţă de aceste companii.

    Un lucru deciziv pentru reputaţia industriei pe termen lung ar fi dacă aceasta este de acord să renunţe la patente. Pfizer insistă deocamdată pe rezervarea drepturilor de proprietate intelectuală. Protecţia este relevantă din mai multe motive, potrivit companiei.

    Massute însă nu consideră că argumentele companiei sunt valide. „Dacă te uiţi la cei care au descoperit insulina, patentul a fost vândut pentru suma simbolică de un dolar. Sau cercetătorul care a dezvoltat vaccinul polio şi a întrebat: “Poţi patenta soarele?” Sănătatea nu se încadrează în regulile tradiţionale ale sistemului pentru că vieţile omeneşti nu au un preţ“.

     

  • Un business extrem de profitabil: doi antreprenori români au investit într-un ”Castel” în Iaşi. După numai 7 ani, au ajuns la afaceri de 3,15 mil. euro. Care este reţeta succesului

    Antreprenorii Carmen şi Costel Rădeanu au investit 2 milioane de euro într-un complex situat pe una dintre cele şapte coline ale Iaşiului – Copou. Au trecut şapte ani de atunci, iar afacerea a ajuns în 2017 la rulaje anuale de 3,15 milioane de euro şi profit de 700.000 de euro.

    „La început a fost ideea, care din perspectiva noastră a fost cea mai de preţ investiţie. Pentru a o materializa însă, am pornit cu o investiţie de 2 milioane de euro. An de an am reinvestit profitul. Astfel, valoarea totală a investiţiei în resortul La Castel este de aproximativ 5 milioane de euro”, spune Robert Rădeanu, fiul celor doi antreprenori, care la 25 de ani este preşedinte al Consiliului de Administraţie. Investiţia iniţială, de 2 milioane de euro, a provenit, în cea mai mare parte (75%), din fonduri proprii, bani câştigaţi cu precădere din imobiliare, cei doi antreprenori intrând în afaceri la începutul anilor 1990; diferenţa, de 25%, a fost asigurată din finanţări externe.

    Afacerea, care reuneşte un complex ce se întinde pe 12.000 mp şi are pe ştatele de plată 160 de oameni, a plecat la drum cu şapte angajaţi. Complexul cuprinde şase săli de evenimente, cu o capacitate totală de aproape 1.200 de persoane. Numele alese pentru sălile de evenimente încearcă să contureze povestea unui castel în inima Moldovei – Castel Ballroom, Terasa Turnurilor, Sala Regală, Sala Coloanelor, Sala Veneţiană şi Sala Restaurant. Alături de sălile găzduite de complexul antreprenorilor ieşeni se regăseşte o grădină de vară cu 14 foişoare, capacitatea totală a acestora fiind de până la 200 de persoane. Complexul La Castel cuprinde şi 31 de camere de hotel şi un apartament regal.

    Chefii La Castel au fost premiaţi în diferite competiţii internaţionale. „Din acest motiv, toate reţetele sunt proprii, realizate de Zamfir Cristian, chef-ul executiv, în colaborare cu directorul de creaţie. La Castel are propria Academie de Gastronomie şi Ospitalitate, o şcoală de bucătari şi ospătari deschisă de noi”, adaugă Robert Rădeanu.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Rezultate record pentru Microsoft: Gigantul american înregistrează primul trimestru cu vânzări de peste 40 de miliarde de dolari. Profiturile nete ajung la 15,5 miliarde, în creştere cu 33%

    Microsoft a înregistrat venituri de 43 de miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului trecut, în timp ce profitul net a ajuns la 15,5 miliarde de dolari, reiese de pe site-ul oficial al companiei.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, veniturile au crescut cu 17%, iar profiturile nete au înregistrat un plus de 33%.

    De asemenea, veniturile diviziei de cloud Azure au raportat o creştere de 50%, în condiţiile în care pandemia a accelerat tranziţia întreprinderilor spre spaţiul digital. Analiştii se aşteptau în medie la o creştere de 41,4%.

    Platforma GamePass, care oferă acces nelimitat la peste 200 de jocuri video, a numărat la finalul anului 18 milioane de abonaţi, de la 15 milioane în septembrie, iar veniturile generate de divizia „Intelligent Cloud” au crescut cu 23% faţă de ultimele trei luni din 2019 şi au ajuns la 14,6 miliarde de dolari.

    „Rezultatele au fost alimentate de cererea continuă a clienţilor, înregistrând astfel un nivel extrem de puternic al nivelului de consum pe măsură ce clienţii şi-au îndreptat atenţia spre mediul virtual”, a declarat Amy Hood, director financiar în cadrul Microsoft.

    Veniturile LinkedIn, care au scăzut semnificativ la începutul pandemiei, au crescut cu 23% şi au ajuns aproape de rata de dinainte de coronavirus – plus 24%. Totodată, veniturile create de software-urile Windows şi consolele Xbox au crescut cu 14% la 15,1 miliarde de dolari.

    În prezent, Microsoft este a treia cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 1.757 de miliarde de dolari, după o creştere de 21,16 de miliarde în ultimele 30 de zile. Preţul unei acţiuni este de 232,33 de dolari.

     

  • Plus 1.200 de miliarde de dolari: Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a crescut la 8.680 de miliarde de dolari în 2020, după un profit peste aşteptări

    Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manger de active din lume, a crescut la un nivel record de 8.680 de miliarde de dolari în al patrulea trimestru din 2020, în contextul în care evoluţia pieţelor financiare, cu niveluri record pe burse, a ajutat gigantul să eclipseze estimările de profit şi de venituri, potrivit FT.

    Gigantul american a anunţat joi că veniturile au crescut cu 13% în T4, de la an la an, până la 4,48 miliarde de dolari, în timp ce câştigul net a crescut cu o cincime la 1,57 miliarde de dolari.

    Compania a raportat un profit de 10,18 dolari per acţiune pentru T4, depăşind estimările de 9,19 dolari ale analiştilor chestionaţi de Bloomberg. De asemenea, nivelul veniturilor, de 4,48 miliarde de dolari, a depăşit estimările analiştilor, care îl plasau la 4,31 miliarde de dolari.

    „Zonele noastre strategice de investiţii au crescut în 2020, pe măsură ce am văzut o cerere record a clienţilor pentru acţiuni şi pentru strategii alternative de investiţii”, a declarat Larry Fink, CEO-ul şi preşedintele BlackRock.

    Astfel, activele totale ale BlackRock au crescut de la 7.430 de miliarde de dolari în 2019 la 8.680 de miliarde de dolari în 2020.

    Intrările de capital s-au ridicat la 127 de miliarde de dolari în T4, ceea ce a împins nivelul activelor peste recordul anterior de 7.800 de miliarde de dolari, înregistrat în T3. Managerul de active a generat intrări de capital de 185 de miliarde de dolari în iShares, business-ul de ETF al BlackRock, în timp ce veniturile din serviciile de tehnologie au depăşit 1 miliard de dolari.

    Per total, BlackRock a atras intrări de capital de 391 de miliarde de dolari în 2020, ceea ce arată o creştere organică de 5%.

    Acţiunile BlackRock au crescut cu aproape 50% în ultimele 12 luni, iar compania a atins mai multe recorduri înaintea celor mai recente rezultate trimestriale. Acţiunile au închis şedinţa de miercuri la un maxim istoric de 788 de dolari.

  • Noul WhatsApp. Care este aplicaţia spre care merg milioane de utilizatori care se tem de furtul datelor de la Facebook. Este o organizaţie care nu face profit deloc

    Signal este o aplicaţie de mesagerie end-to-end criptată şi care colectează o mică parte din datele personale ale utilizatorilor, scrie publicaţia Wired. 
     
    După anunţul care a circulat pe Internet despre schimbările referitoare la informaţiile personale ale WhatsApp, deţinută de Facebook, Signal Private Messenger a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de utilizatori noi. 
     
    Milioane de oameni au început să folosească aplicaţia deţinută de o companie non-profit. 
    Signal oferă posibilitatea de conversaţii criptate one-tone-one, dar şi de grup până la 1.000 de persoane. Pot fi realizate apeluri video prin intermediul aplicaţiei cu până la 9 persoane, atât pe dispozitivele mobile, cât şi pe Facebook. 
    Aplicaţia este disponibilă în app store-urile iOS şi Android. 

  • Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit mare şi în 2020, însă în scădere faţă de 2019. Restructurarea sistemului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea

    Întregul sistem bancar românesc, for­mat din 34 de bănci, a înregistrat în pri­mele nouă luni din 2020 un profit net de circa 4,5 mld. lei, în scădere cu peste 10% faţă de 2019, potrivit datelor pre­li­minare ale BNR.

    Totodată, activele au atins un nou maxim, de 533 mld. lei, în timp ce raportul credite/depozite şi rata NPL au scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2019, iar solvabilitatea de­pă­şeşte 22%.

    Comparativ, la sfârşitul pri­melor no­uă luni din 2019 sistemul ban­­car avea un profit net de peste 5,1 mld. lei. Pe an­sam­blul întregului an 2019, profitul băn­cilor a fost de 6,4 mld. lei, conform BNR.

    Majoritatea băncilor mari au ra­portat pentru primele nouă luni din 2020 profituri în scădere faţă de 2019, în contextul efectelor crizei coronaviru­su­lui, care a impus constituirea unor provi­zioane mai mari.

    Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Ban­ca Transilvania, BCR şi BRD – au tota­lizat aproape 2,5 mld. lei după nouă luni din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar. Iar dacă punem împreună câşti­gurile celor mai profitabile cinci bănci se ajunge la 3,5 mld. lei, adică aproape 78% din câştigul total al sistemului ban­car românesc.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul lunii septembrie 2020 de 1,17% şi, respectiv 10,48%, în scădere faţă de valorile de la sfârşitul primelor nouă luni din 2019, de 1,45% (ROA) şi 13,18% (ROE). În 2018, ROA şi ROE în­re­gis­trau valori mai mari, apropiate de cele raportate pentru anii 2007-2008, de boom economic şi explozie a creditării.

    În 2020, la nivelul întregului sistem bancar românesc, semnale favorabile în privinţa profitabilităţii au fost vizibile încă din primele luni ale anului.

    După primul trimestru din 2020, sistemul bancar avea un câştig de circa 1,6 mld. lei, iar până la jumătatea anului profitul băncilor s-a majorat de 1,71 de ori, până la circa 2,74 mld. lei.

    În primul trimestru din acest an, creşterea profiturilor băncilor a fost susţinută de ascensiunea creditării, însă din al doilea trimestru au început să se simtă efectele crizei coronavirusului şi la nivelul creditării.

    Pe parcursul anului 2020, câştigurile relativ mari ale băncilor  au venit pe fondul unei creşteri moderate a cre­ditării şi în contextul declinului econo­miei, din cauza blocajului deter­mi­nat de pandemia de COVID-19.

    Pe ansamblul primelor nouă luni din 2020, soldul creditului privat a înregistrat o creştere medie anuală de 5,2% faţă de ianuarie – septembrie 2019, sub viteza din nouă luni din 2019, de aproape 8%.

    Viteza de creştere a creditării private a rămas modestă, în contextul crizei coronavirusului (COVID-19), însă luna septembrie a venit cu o uşoară revigorare, creditul privat total pentru populaţie şi companii înregistrând un avans de 1,1% faţă de august 2020 şi de 4% comparativ cu septembrie 2019.

    Economia a scăzut în primul semestru (S1) din acest an cu 4,6% pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu S1/2019, după cum a anunţat Institutul de Statistică.

    Şi restructurarea sistemului bancar românesc a mers mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării.

    Băncile care activează pe piaţa locală aveau la sfârşitul pri­melor nouă luni din acest an 3.879 de sucursale şi agenţii, în timp ce numărul sala­ria­ţilor a scăzut până la 52.757, după cum re­ie­se din datele transmise de Banca Naţională.

    Comparativ cu situaţia de la finalul anu­lui 2019, se constată că în primele nouă luni din 2020, în contextul pandemiei de co­rona­virus, 139 de sucursale au fost închise şi 349 de angajaţi au plecat din sistemul bancar.

    Însă, dacă ne raportăm la situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2019, se ob­ser­vă că în ultimul an 198 de su­cursale bancare şi-au închis porţile şi 151 de bancheri au părăsit acest domeniu.

    În raport cu vârful din 2008, peste 40% din numărul de unităţi bancare au dispărut şi mai mult de un sfert din numărul de angajaţi au ieşit din sistemul bancar.

    Dincolo de impactul pandemiei de co­rona­virus, care a mutat în acest an în me­diul online mare parte din activitatea ban­cară, şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei te­ritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii cos­turilor, dar şi pe fondul con­solidării secto­ru­lui bancar, în urma fu­ziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii. Ultimii trei ani au adus achiziţii ale unor bănci de către alţi jucători din piaţă, iar în urma acestor tranzacţii a început să se vadă în sta­tistici conso­lida­rea siste­mului bancar.

    Pe parcursul întregului an 2019, un număr de 323 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ple­cat din sistem.

    În perspectivă, restructurarea va con­ti­nua şi ca o consecinţă a pandemiei de co­rona­vi­rus care a accelerat procesul de digi­talizare, dar şi consolidarea sistemului ban­car autoh­ton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în spe­cial cele cu o co­tă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cum­pă­rători, costu­rile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, plănuieşte să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut 15 miliarde de euro

    Deutsche Bank va continua procesele de reducere a costurilor şi îşi va stabili un nou obiectiv de profitabilitate, însă analiştii nu sunt siguri că cea mai mare bancă din Germania va reuşi să îşi atingă targetul, notează agenţia de ştiri Reuters.

    Grupul este în plin proces de restructurare sub comanda CEO-ul Christian Sewing, anunţând anterior că va elimina 18.000 de locuri de muncă şi va renunţa la câteva business-uri.

    De asemenea, compania intenţionează să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut circa 15 miliarde de euro. Sewing le-a transmis recent angajaţilor că „din acest moment, facem tranziţia dinspre defensivă spre ofensivă”.

    Banca a declarat că plănuieşte să atingă un randament al capitalurilor tangibile de 8% până în 2022. Totuşi, un document publicat săptămâna acesta de Deutsche arată că majoritatea analiştilor se aşteaptă la un randament de 3,3%.

    În plus, multinaţionala va reduce costurile cu 16,7 miliarde de euro în următorii doi ani şi se pregăteşte să atingă între timp venituri de 22,4 miliarde, sub ultimele estimări de 24,5 miliarde de euro.

    Acţiunile Deutsche, care au atins un nou record negativ în martie, au reuşit să înregistreze o creştere de 38% de la începutul anului până în prezent.

     

  • Când va reveni la normal traficul aerian: Unul dintre cei mai puternici operatori din lume se aşteaptă să reînregistreze profituri abia în 2022

    Emirates Group, proprietarul celui mai mare operator aerian din Orientul Mijlociu, estimează că se va întoarce pe plus în 2022, pe măsură ce industria aeronautică se chinuie să iasă din cea mai mare criză prin care a trecut vreodată, notează CNBC.

    „Cred că în aproximativ 18 luni, doi ani, ne vom întoarce pe profit”, spune Tim Clark, preşedintele Emirates.

    Săptămâna trecută, compania a înregistrat pierderi de 3,8 miliarde de dolari pentru perioada ianuarie-iunie, intrând astfel în prima criză din ultimii 30 de ani. De altfel, veniturile au scăzut în aceeaşi perioadă cu 74% şi au ajuns la 3,7 miliarde de dolari.

    Comentariile omului de afaceri vin după ce Asociaţia Internaţională pentru Traficul Aerian (IATA) a declarat că industria nu poate să taie la nesfârşit din costuri pentru a neutraliza pierderile de cash.

    De asemenea, Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a declarat că guvernele Uniunii Europene continuă să „administreze greşit” transportul aerian.  

    Compania irlandeză a folosit rezultatele din primele şase luni ale anului pentru a surprinde impactul financiar al pandemiei de COVID-19, CEO-ul Michael O‘Leary declarând că noile restricţii de circulaţie reflectă o „serie de eşecuri”, printre care numeşte lipsa de eficacitate a proceselor de testare.

    Pierderile suferite de Ryanair au ajuns la 197 de milioane de euro între martie şi septembrie, comparativ cu un profit înainte de taxe de 1,1 miliarde în 2019.