“În indolenţa vecină cu intenţia, la organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale inculpaţii au impus repetat condiţii de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăţi, deşi erau conştienţi de riscurile datorate spaţiului impropriu şi măsurilor neluate privind situaţiile de urgenţă”, arată procurorii într-un draft al rechizitoriului.
Unul dintre cei prezenţi în club a descris momentele de groază din Colectiv şi cum a încercat să se salveze cu berea din sticlă.
Echitaţia este o pasiune foarte scumpă şi de aceea pentru jochei, ca suedezul Rolf-Göran Bengtsson, este important să-şi găsească un patron cu bani dacă vor să facă performanţă. Heartfelt, pe care suedezul Rolf-Göran Bengtssonşi-a pariat viitorul, ar costa un milion de euro pe o piaţă în care de regulă nimeni nu întreabă de unde vin banii sau cine sunt patronii campionilor. Nimeni în afară poate de procurori. Revista germană Der Spiegel face o incursiune în această lume închisă, unde urmele banilor sunt şterse repede şi prin care se perindă personaje adesea fără scrupule, exotice, precum oligarhii cu portofele adânci din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina.
Bengtsson, 53 de ani, este un campion. La Jocurile Olimpice din China din 2008 a câştigat medalia de argint la sărituri individuale. Calul său favorit, Casall, are acum 16 ani, o vârstă care nu-i mai permite să concureze la marile turnee. Heartfelt, venită de la Gestüt Eichenhain, sau Dumbrava cu Stejari, o hergelie din Saxonia Inferioară, ar trebui să-i ia locul lui Casall, dar la centrul de echitaţie din Oliva Nova, Spania, iapa se lasă cu greu antrenată să sară peste obstacole.
„Heartfelt este foarte încăpăţânată“, spune Bo Kristoffersen, managerul călăreţuluişi partenerul de afaceri al acestuia. „Încă n-a învăţat că îi va fi mai bine dacă i se supune lui Rolf“.
Era previzibil că Bengtsson va trebui să înceapă să caute un nou cal pentru a concura la marile campionate. Însă suedezul nu şi-ar fi putut găsi un partener fără ajutorul unui patron, care să-i cumpere calul – aproape toţicălăreţii de elită din lume se bazează pe sponsori putred de bogaţi deoarece în ultimii ani preţurile au ajuns la niveluri absurd de mari.
Bengtsson a descoperit iapa în urmă cu doi ani în Belgia. De atunci, Heartfelt trăieşte în grajdurile lui din Schloss Breitenburg, un castel din Schleswig-Holstein, Germania. Castelul este căminul ancestral al familiei de nobili Rantzau.
De asemenea, Bengtssonşi-a găsit şi un sponsor. Calul i-a fost cumpărat de Dumbrava cu Stejari, reprezentată de un ins care se prezintă drept proprietarul fermei. Acesta cheltuie milioane de euro pe sporturi ecvestre şi face tot ce poate pentru a-şişterge urmele.
Povestea acestui sponsor şi a iepei Heartfelt din Dumbrava cu Stejari este şi povestea lumii în care se învârt jocheii. O lume în care puţini oameni pun serios întrebări despre originea banilor cu care patronii lor le cumpără caii, dacă procurorii îi urmăresc sau dacă nu cumva patronii şi-au obţinut averea prin fraudă.
Adesea, aceşti iubitori de cai dubioşişi cu portofele pline vin din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina. Unul dintre cei mai exuberanţi dintre ei este oligarhul Aleksander Onişcenko, care şi-a făcut averea din afaceri cu petrol, materii prime şi terenuri. Ucraineanul a fost căutat mulţi ani de autorităţile belgiene, care l-au suspectat de evaziune fiscală şi de spălare de bani. Se crede că Onişcenko a fost membru al unei organizaţii infracţionale din Ucraina, ceea ce milionarul neagă. În pofida reputaţiei sale dubioase, jochei multimedaliaţi, inclusiv din Germania, continuă să apeleze la el.
Omul cu care Bengtsson s-a înţeles să i-o cumpere pe Heartfelt şi cu care încă ţine legătura este căutat de procurorii americani, care au emis un mandat de arestare pe numele său. Numele: Munir Uwaydah. Vârsta: 50. Profesia: chirurg ortoped.
Procurorul regiunii Los Angeles l-a acuzat pe medic că este autorul „uneia dintre cele mai mari scheme de fraudă în asigurări din istoria statului California“. Cu ajutorul altor zece acuzaţi, Uwaydah, care a avut mai multe clinici în California, ar fi furat prin fraudă de la companiile de asigurare peste 150 de milioane de dolari.
Cercetările în privinţa lui Uwaydah au început în urmă cu cinci ani. Pe 25 februarie 2015, procurorii şi-au înaintat acuzaţiile Curţii Superioare a statului California pentru Los Angeles. Numărul de înregistrare al cazului: BA425397. Acuzaţii: printre altele, fraudă şi uneltire. Însă Uwaydah n-a mai fost în SUA de mult timp. Datele oficiale arată că a plecat din această ţară la sfârşitul lunii iunie 2010, probabil prin Mexic, şi a ajuns în Liban, stat unde deţine, de asemenea, cetăţenie.
Uwaydah este în Liban la adăpost de procurorii americani deoarece această ţară nu are acord de extrădare cu SUA. Însă se pare că Uwaydah a venit de mai multe ori în Germania pentru a-şi satisface pasiunea faţă de cursele de sărituri cu obstacole pentru cai. Şi pentru interesul pe care-l are în herghelia Gestüt Eichenhain din Saxonia Inferioară.
În urmă cu mai mult de zece ani, o companie înfiinţată de Uwaydah a cumpărat ferma de 42 de hectare din districtul Verden. Terenurile sunt aproape de orăşelul Blender, de lângă Bremen. Pas cu pas şi cu mai multe milioane de euro, herghelia a fost extinsă pentru a deveni a deveni o crescătorie profesionistă de cai şi un centru de echitaţie pentru jochei profesionişti.
Ori de câte ori este posibil, Uwaydah se opreşte la fermă împreună cu mult mai tânăra sa soţie Kadri, o fostă regină a frumuseţii din Estonia. Scopul său, spune un fost angajat care a participat alături de Uwaydah la multe licitaţii, era „de a fi proprietarul unui cal care realizează ceva cu adevărat măreţ“. Un cal pentru un călăreţ precum Rolf-Göran Bengtsson.
Herghelia, elaborat renovată, are acum peste zece angajaţi, inclusiv propriul bucătar, iar cele zece grajduri adăpostesc aproape 150 de cai. Uwaydah face achiziţie după achiziţie după achiziţie. Mai bine spus: îi lasă pe alţii să-i facă cumpărăturile.
Uwaydah se prezintă asociaţilor de afaceri de pe piaţa ecvestră sub titlul care nu lasă loc de interpretare de „proprietarul“ crescătoriei de cai Eichenhain. Mulţi dintre foştiiangajaţi ai fermei, dealeri de cai, participanţi la licitaţii, crescători de cai de rasă şi proprietari de grajduri care au avut de a face cu Uwaydah, confirmă aceasta.
Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.
Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorii DNA îl cercetează pe omul de afaceri Dan Adamescu sub control judiciar, stabilindu-i o cauţiune în valoare de 40 de milioane de lei, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în legătura cu falimentul societăţii Astra, scrie Mediafax
Procurorii au dispus un termen de zece zile pentru plata cauţiunii însă în acest interval omul de afaceri poate contesta la instanţă măsura luată de procurorii, decizia DNA devenind definitivă doar dacă va fi menţinută de judecători.
Procurorii DNA susţin ca Dan Adamescu ar fi comis faptele în calitate de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Societăţii de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A, în perioada 2011 – 2013, atunci când “a administrat în mod defectuos societatea ASTRA, în scopul obţinerii unor avantaje personale sau în favoarea grupului de firme afiliate”.
Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, reţinuţi, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu, vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare preventivă.
Potrivit unor surse judiciare, alături de Ilie şi Oprea Carabulea, au fost reţinuţi Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Năsaru, în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri la sediile Carpatica Asig S.A., într-un dosar de delapidare şi spălare de bani.
Procurorii DIICOT au făcut miercuri 13 percheziţii la Sibiu şi Bucureşti , iar surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că, la sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015, Carabulea Oprea, Micu Daniel, Crideanu Georgeta, Popa Ana şi Toncescu Angela au constituit un grup infracţional, în condiţiile în care Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.
Cei trei acţionari ai Colectiv au susţinut în faţa procurorilor că la semnarea contractului pentru concertul Goodbye to Gravity nu ştiau că vor fi folosite materiale pirotehnice, Alin Anastasescu spunând că a aflat ulterior, de pe Facebook, şi a cerut lămuriri, aflând că se va ocupa un pirotehnist.
În referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată că cei trei au declarat, la audieri, că nu ştiau că la concertul de vineri seară vor fi folosite materiale pirotehnice.
Alin Anastasescu a susţinut, în faţa procurorilor, că până în acea seară nu au mai fost folosite artificii în incinta clubului.
”Ştiam de dinainte de eveniment că intrarea la concertul din data de 30.10.2015 va fi liberă. Nu ştiam că vor fi folosite efecte pirotehnice. Am aflat despre folosirea de artificii ulterior, de pe Facebook. Nu s-au mai folosit altă dată artificii în incinta clubului. Cu o săptămână înainte, Gancea Cătălin a refuzat un alt client care voia să folosească artificii. Ştiu că în anul 2014, a fost folosit foc la un eveniment şi au fost deteriorate bunuri din interior, a fost afumat un proiector, iar de atunci s-a stabilit regula să nu se mai folosească”, le-a spus Anastasescu anchetatorilor.
El a mai spus că de contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a ocupat Costin Mincu.
În aceeaşi declaraţie, Anastasescu, care spusese că a aflat de pe Facebook despre folosirea de artificii, susţine că a aflat acest lucru de la un angajat, Viorel Staicu.
”Am aflat acest lucru de la un angajat, Stanciu Viorel, iar eu i-am spus să nu folosească artificii în interior. Erau mai multe persoane de faţă, menţionate în declaraţia iniţială. La o oră după ce am aflat, am intrat în club am strigat cine este desemnat cu artificiile, iar la mine a venit un specialist pirotehnist, care mi-a spus că artificiile ard cu foc rece şi nu sunt periculoase. Mi-a spus că este autorizat. I-am spus să nu le folosească dacă ard cu flacără deschisă, după care am plecat în biroul alăturat. Nu începuse spectacolul când am discutat cu pirotehnistul. Despre acest pirotehnist, ştiu că era mai mic de înălţime decât mine şi avea cioc. Eu am presupus că i s-a transmis deja. Am văzut o parte din artificii, care erau amplasate pe stâlpii din fier ai scenei. Am văzut că erau amplasate pe stâlpul de lângă uşă. Nu am văzut sistemul de aprindere. Am văzut un con de dimensiuni destul de mici care era aşezat pe schelă”, a spus Alin Anastasescu.
Acesta a mai susţinut că nu el este cel care se ocupă în firmă de obţinerea de avize şi autorizări, dar ”presupune” că firma deţine toate avizele.
”Nu ştiu aceste lucruri, deşi sunt administrator. Din discuţiile pe care le-am avut cu Cătălin, ştiu că aveam autorizaţiile şi avizele în regulă, dar în concret nu ştiu nimic deoarece rolul meu în firmă este de coordonare a actului artistic, de publicitate şi expertiză muzicală. Despre avizul de la pompieri ştiu că exista, precum şi cărţi de la PSI, acest lucru spunându-mi-l ceilalţi doi asociaţi. Pompierii au venit în control în septembrie 2014, care au întocmit un plan PSI. Nu ştiu dacă era cineva de la pompieri sau o firmă autorizată. Eu cred că s-a întâmplat această tragedie deoarece s-au folosit artificii în incintă”, a mai susţinut Anastasescu în faţa procurorului.
În urma incendiului care a avut loc, vineri seară, în Clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 32 de persoane şi au fost rănite aproape 200. Peste 130 de oameni răniţi în incendiu sunt încă internaţi în spitalele din Capitală.
Imaginile de pe camerele de supraveghere din Clubul Colectiv arată că tavanul localului a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde, potriviut procurorilor, care au redat filmul evenimentelor din noaptea tragediei soldate cu 32 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi.
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în local erau patru camere de supraveghere care au surprins imagini diferite, în funcţie de unghiurile în care erau montate.
Astfel, imaginile de pe camerele video arată că tavanul Clubului Colectiv a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde.
Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni.
Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.
Mai mult, procurori au arătat că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.
“La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.
Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.
Puteţi citi filmul evenimentelor din noaptea tragediei aici.
Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni
Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) i-au reţinut, luni, pe cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – şi cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile, pentru ucidere din culpă., în dosarul privind incendiul din 30 octombrie, în urma căruia au murit 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.
Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă, Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu, administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, respectiv burete antifonant), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a persoanelor menţionate mai sus, rezultat care s-a produs în seara zilei de 30.10.2015”.
Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea în prezent fiind decedate.
Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.
“La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.
Mai multe amănunte din rechizitoriul procuroriului puteţi afla aici.
Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a arătat, în declaraţia dată în faţa anchetatorilor, că după ce a izbucnit incendiul din Colectiv, a alergat spre ieşire, unde era ambuscadă, a căzut şi şi-a dat seama că sub el erau mai multe persoane, iar de sus cădeau bucăţi de burete şi lemn arse.
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au arătat, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în dosarul privind incendiul din Colectiv au fost audiate, în calitate de martor, mai multe persoane care s-au aflat în club în seara zilei de 30 octombrie, dar şi alte persoane care au observat împrejurările în care s-a desfăşurat evenimentul, ori care au putut oferi date sau indicii privitoare la cauzele producerii incendiului.
Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a fost printre cei audiaţi în calitate de martor, arătând că s-a dus singur la concertul trupei Goodbye to Gravity, unde urma să cânte cu membrii formaţiei o melodie.
“Ştiam că în noaptea de 30/31.10.2015 urma să aibă loc un concert al formaţiei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv, iar eu sunt prieten cu membrii formaţiei, respectiv Pascu Alexandru, Vlad Ţelea, Mihai Alexandru, Enache Cristian şi Andrei Galuţ. La momentul când am ajuns eu în club, totul era deja instalat şi pregătit pentru începerea concertului. De la Andrei Galuţ, ştiam că urmează să fie folosite şi artificii în cadrul concertului, dar mai multe aspecte nu am întrebat. Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoţit”, a arătat Adrian Despot în declaraţia sa.
El a menţionat că a cântat în Colectiv de mai multe ori şi a remarcat că cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2 metri, dar nu îşi aminteşte ca şi tavanul să fi fost acoperit cu un burete similar. De asemenea, a arătat că nu a remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, cum ar fi extinctoarele.
“La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în faţa barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa Goodbye to Gravity a cântat aproximativ cinci melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susţinere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii. La un moment dat, am ajuns în partea stângă a scenei, oarecum în spate situat, în zona de backstage, deoarece urma să cânt şi eu împreună cu membrii trupei o melodie. M-am aşezat pe o canapea, iar vizibilitatea mi-era obturată de un perete fals, din rigips, de aproximativ 2 metri înălţime, care este amplasat între backstage şi sală. Efectiv, este aşezat acolo pentru ca publicul să nu poată vedea backstage-ul. La rândul meu, nici eu nu vedeam publicul, nici pasarela cu stâlpii de susţinere, pentru că nu aveam vizibilitate. Din poziţia în care mă aflam, eu vedeam doar o porţiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susţinere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public”, potrivit declaraţiei lui Adrian Despot.
Alte declaraţii ale lui Adrian Despot puteţi găsi aici.
Procurorii au ridicat de la Primăria Sector 4 documente legate de firma care deţine clubul
Procurorii Parchetului instanţei supreme şi poliţiştii au ridicat de la Primăria Sectorului 4 mai multe avize şi acte legate de firma care deţine Clubul Colectiv, în ancheta privind incendiul în urma căruia 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.
Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, a arătat PICCJ, într-un comunicat.
“Din datele şi probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”, potrivit procurorilor.
În acest dosar, luni au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.
Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat în Clubul Colectiv.
În incendiul din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.
La PICCJ mai este audiat şi celălalt patron al clubului, Costin Mincu.
Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu au fost aduşi cu mandat, pentru fi audiaţi în calitate de suspecţi, pentru infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv, a arătat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.
Cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv au ajuns la sediul PICCJ între orele 14.00 şi 14.30, iar la intrare au refuzat să facă declaraţii.
UPDATE – Paul Gancea a sosit la Parchetul ICCJ
Cel de-al treilea asociat al clubului Colectiv a sosit la Parchetul ICCJ, unde va fi audiat.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.
Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.
De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.
Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.
Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.
Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.
Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.
Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.
Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.
Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.
Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.
Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.
În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.
Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.
În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.
De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.
În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.
În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.
De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.
Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.
Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.
Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.
Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.
În urmă cu exact doi ani, în iulie 2013, îl găseam pe unul dintre cei mai cumpliţi criminali ai României. Azi s-a pronunţat sentinţa: rudele victimelor spun că s-a făcut dreptate.
Are pe conştiinţă sute de oameni, însă nicio clipă nu regretă ceea ce a făcut. Este vorba despre unul dintre cei mai cruzi criminali ai României din ultimii 50 de ani, iar cei care i-au supravieţuit nu-şi explică nici acum ce poate face din om o asemenea bestie. După decenii de la ororile pe care le-a comis, a fost însă prins, iar procurorii au luat o decizie istorică în ceea ce-l priveşte.