BusinessMagazin

Tag: primire

  • START ONG

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Kaufland România, START ONG este primul şi singurul program de finanţare dedicat ONG-urilor mici sau a celor aflate la început de drum, iar necesitatea unui astfel de program constă în faptul că în domeniul CSR, majoritatea proiectelor care primeau finanţări erau ONG-urile mari, astfel că piaţa era dezechilibrată, iar ONG-urile mici nu apucau să implementeze proiecte locale semnificative. Mobilizând mai multe entităţi, chiar şi cele mici, care sunt foarte bine conectate la realităţile locale, puterea creşte, iar binele este răspândit uniform. Scopul principal al programului este acela de a încuraja organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile să dezvolte şi să implementeze proiecte de responsabilitate socială care să ducă la dezvoltarea comunităţilor din care acestea fac parte.

    Descrierea proiectului:
    Prima ediţie a proiectului a avut loc în intervalul 1 martie – 31 decembrie 2019, dar continuă şi anul acesta, fiind adaptat pentru a susţine proiecte dedicate diminuării efectelor generate de pandemia de COVID-19. Iniţiativa a fost lansată în colaborare cu Asociaţia Act For Tomorrow. De la 1 martie 2019, programul de finanţare START ONG a fost deschis pentru organizaţiile non-guvernamentale mici sau înfiinţate în 2019, dar şi instituţiilor publice din sfere precum educaţia (de exemplu grădiniţe, şcoli) şi celor cu rol social (cantine publice, centrele pentru persoane vârstnice şi copii). Acestea au putut înscrie proiecte din domeniile educaţie, mediu, sănătate, social şi cultură şi au putut obţine finanţări de până la 10.000 de euro fiecare. Eligibile pentru finanţare sunt acele ONG-uri, fundaţii sau instituţii publice înfiinţate în România, cu venituri totale de maximum 50.000 euro în 2018 şi proiecte care se încadrează în domeniile de acţiune ale programului şi care se desfaşoară în România. Evaluarea proiectelor înscrise a fost realizată de către un juriu format de Asociaţia Act For Tomorrow, în ordinea solicitărilor primite până la epuizarea bugetului lunar, iar restul proiectelor neevaluate vor putea fi înscrise în competiţie în următoarele apeluri lunare. Ediţia de anul trecut a programului s-a desfăşurat prin intermediul a nouă runde succesive de apeluri de proiecte, care au fost lansate pe tot parcursul anului, începând cu data de 1 a fiecărei luni calendaristice, iar primul apel a fost accesibil din 1 martie 2019. Programul creat de Kaufland România are trei praguri de finanţare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro, pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de euro şi pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de euro. Finanţarea totală acordată pentru dezvoltarea micilor ONG-uri este de 500.000 de euro, prin susţinerea a peste 100 de proiecte în 2019. 

    Efecte:
    Până acum, în cadrul programului au fost depuse 763 de proiecte, au fost evaluate 308 şi 164 au fost eligibile pentru finanţare. Pentru prima ediţie, valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele eligibile a fost de 491.018 euro.

  • Cum sunt plătiţi marii executivi: CEO-ul Tim Cook ar putea primi încă 1 milion de acţiuni Apple până în 2025

    Tim Cook, CEO-ul Apple, a primit cel mai mare bonus sub formă de acţiuni de când a devenit executivul companiei în 2011, într-o formă de recompensare care i-ar aduce încă 1 milion de acţiuni Apple până în 2025, conform datelor SEC, autoritatea de supraveghere financiară din SUA, citată de CNBC.

    Cook va primi 333.987 de acţiuni Apple în perioada 2023-2025, distribuite în mod egal în fiecare an.

    Într-un pachet separat, Cook ar putea primi încă 333.987 de acţiuni Apple în 2023, un număr ce s-ar putea dubla chiar dacă CEO-ul atinge toate ţintele de performanţă bursieră setate de board. Cu toate acestea, dacă performanţa Apple pe burse este sub aşteptări, Tim Cook ar putea să nu primească nimic din acest pachet.

    Dacă evoluţia Apple pe bursă se va ridica la nivelul aşteptărilor board-ului, Tim Cook va primi 1.001.961 de acţiuni Apple până în 2025, similar cu cele 1 milion de acţiuni pe care le-a primit când a devenit CEO-ul Apple în 2011.

    Raportat la preţul acţiunii de la închiderea de miercuri, de 115,8 dolari per acţiune, Tim Cook ar putea primi acţiuni în valoare de peste 115 milioane dolari, însă această valoare va fluctua odată cu acţiunile companiei.

    „Tim a adus inovaţie fără precedent şi s-a concentrat foarte bine pe rolul său, demonstrând ce înseamnă să conduci cu valori şi integritate”, a transmis board-ul de directori al Apple.

    Acţiunile reprezintă principala bonificaţie pentru Tim Cook, însă el primeşte şi salariu şi bonus anual în funcţie de performanţe. În 2019, el a câştigat un salariu de 3 milioane de dolari şi un bonus de 7,67 milioane dolari, dar cumulat cu valoarea acţiunilor, Cook a dus acasă peste 125 milioane dolari anul trecut.

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Ce au ajuns să facă superbogaţii lumii din cauza problemelor create de pandemia de COVID

    Rămaşi fără posibilitatea de a călători şi fără distracţiile de altădată, superbogaţilor stresaţi li se pare din ce în ce mai atrăgător un sejur la „dezintoxicare”. Centrele de dezintoxicare de lux constată o creştere însemnată a cererii, acestea tratând diverse dependenţe sau pur şi simplu plictiseala. Astfel, scrie The Telegraph, Extraordinary Adventure Club nu mai duce clienţii în expediţii prin lume, ci doar în sălbăticie unde-i învaţă să se descurce singuri. Paracelsus Recovery, din Zürich, primeşte clienţi dornici să se trateze de depresie, dependenţe ori fobii sau pur şi simplu să se relaxeze. Aceştia primesc un apartament de lux, bucătar şi antrenor personal, şofer de limuzină, menajeră şi psihiatru. 

  • La 18 ani, Elon Musk, fondatorul Tesla, a lucrat într-o fabrică de cherestea. Ce a făcut ca să ajungă la succesul de acum şi cum îşi cheltuie el banii

    Pandemia de coronavirus a fost un dezastru economic pentru cei mai mulţi dintre fondatorii de companii, dar nu şi pentru Elon Musk.
    CEO-ul Tesla a făcut mai mult de 48 de miliarde de dolari între 18 martie şi 13 august, o creştere de mai mult de 197%, potrivit unei noi analize realizate de Institutul pentru Studii Politice din Statele Unite. Este cu mult mai mult decât câştigurile oricărui alt miliardar în aceeaşi perioadă de timp, scrie Business Insider.

    Potrivit publicaţiei americane, în mod ciudat, Musk şi-a câştigat miliardarele fără să încaseze bani de la Tesla. CEO-ul refuză salariul de 56.000 de dolari pe care l-ar primi în fiecare an.
    În ianuarie 2018, Tesla a anunţat că nu îi va plăti lui Musk nimic în următorii 10 ani – niciun salariu sau acţiuni – până la momentul în care compania va ajunge la o capitalizare de piaţă de 100 de miliarde de dolari.
    Dacă şi când se va întâmpla aceste lucru, Musk ar putea să îl depăşească pe CEO-ul Amazon, Jezz Bezos, care este în prezent cel mai bogat om al lumii.

    Dar cum a ajuns CEO-ul Tesla în acest punct?
    Cu decenii înainte să devină tatăl a şase copii şi să acumuleze o avere de 84,8 miliarde de dolari, Musk a învăţat să scrie cod, în vremea copilăriei sale în Africa de Sud. Până la momentul în care a împlinit 12 ani, a vândut codul sursă pentru primul său joc video în schimbul a 500 de dolari.

     

    • Înainte să împlinească 18 ani, Musk s-a mutat în Canada şi a lucrat într-o serie de roluri care implicau munca fizică, printre care tăierea de buşteni şi munca într-o fabrică de cherestea în schimbul a 18 dolari pe oră – un salariu bun în 1989.
    • Salariul său a scăzut la 14 dolari pe oră când a început să lucreze într-un internship alături de fratele său, Kimbal, la Banca Nova Scoţia, într-un rol de vânzări la telefon. L-a impresionat pe un executiv de top de acolo.
    • Imediat ce a început să studieze la Universitatea Queens în 1990, a început şi un business în paralel, prin care vindea componente de computer celorlalţi studenţi.
    • După doi ani, Musk s-a transferat la Universitatea din Pennsylvania cu o bursă parţială. Pentru a acoperi restul costurilor legate de studiile sale, Musk împreună cu un prieten şi-au transformat casa într-un loc unde vindeau alcool în weekenduri, taxându-i pe oameni cu 5 dolari la intrare.
    • După ce a absolvit fizica şi economia la Şcoala Wharton s-a mutat la Stanford pentru a face doctoratul. A renunţat la programul doctoral după câteva zile şi a fondat un start-up online împreună cu fratele său. Au pus bazele Zip2, un ghid de oraşe pentru ziare, cu o finanţare seed de 28.000 de dolari primită de la tatăl lor.
    • Patru ani mai târziu, în 1999, au vândut Zip2 pentru 307 milioane de dolari, iar Musk a câştigat astfel 22 de milioane de dolari. A investit mai mult de jumătate din câştigurile sale pentru a cofonda X.com, un serviciu de banking online.
    • Compania a fuzionat rapid cu rivalul acesteia şi a devenit Paypal, cu Musk în rolul acţionarului principal. În 2002, eBay a cumpărat PayPal şi Musk a părăsit compania în schimbul a 180 de dolari.
    • Musk şi-a îndreptat atenţia spre explorarea spaţiului prin SpaceX, după ce a părăsit PayPal. Câţiva ani mai târziu, a cofondat producătorul de maşini electrie, Tesla şi SolarCity, un furnizor de sisteme solare. Succesul acestor companii l-a propulsat într-un final în clubul miliardarilor lumii – dar nu înainte să devină falit.
    • În 2008, Musk a divorţat şi acest lucru a afectat şi averea sa. Un an mai târziu, Musk a declarat că „a rămas fără bani” şi că trăieşte din împrumuturi de la prietenii săi în timp ce încearcă să îşi menţină compania la linia de plutire.
    • Dar când Tesla a debutat pe piaţa de acţiuni în 2020, averea lui Musk a avut parte de un boom. În 2012, apărea deja în lista bogaţilor lumii pentru prima dată cu o avere de 2 miliarde de dolari.Doar şapte ani mai târziu, averea lui Musk ajunge la 84,8 miliarde de dolari.
    • Musk nu este „timid” nici când vine vorba despre cheltuieli. CEO-ul a cumpărat proprietăţi rezidenţiale în valoare de mai mult de 100 de miliarde de dolari în California. A renunţat însă de atunci la multe dintre proprietăţile sale – în luna mai a declarat că „vrea să nu mai deţină nicio casă”.
    • Ca lider al producătorului auto al momentului, nu este o surpriză că este pasionat de maşini. În 2013, a plătit 920.000 de dolari la o licitaţie pentru cumpăra un Lotus Esprit care a fost folosit într-un film James Bond.Nu conduce doar Tesla, ci şi două maşini alimentate de benzină: un Ford model T şi un Jaguar Tip E Seria 1 Roadster.
    • Chiar dacă are suficienţi bani, Musk nu este un fan al vacanţelor. În 2015, a spus că şi-a luat liber doar două săptămâni de când înfiinţase SpaceX.
    • Musk are cinci copii cu fosta sa soţie, Talulaj Riley. Într-o postare pe Twitter din 2014, spune că îşi duce copiii într-o vacanţă cu cortul anual. „Sunt un tată destul de bun”, spune el. Are un copil şi cu cântăreaţa canadiană Grimes, pe care l-au numit X Æ A-12 Musk.
    • În august 2018, a declarat pentru New York Times că a început să lucreze 120 de ore pe săptămână.
    • Într-un interviu anterior, spunea că nu are un  birou la fabrica Tesla: „Îmi mut biroul oriunde – nu am un birou de fapt – mă mişc oriunde este o problemă în Tesla. Cred că liderii trebuie să conducă din prima linie şi de aceea sunt aici”.
    • Pentru un articol publicat în 2018, Business Insider a vorbit cu 42 de angajaţi ai Tesla, care au spus despre el că este un vizionar, dar că are şi nişte aşteptări foarte mari de la ei.
    • Musk a mai spus în iunie 2019 că plănuieşte chiar să îşi petreacă ziua de naştere, 28 iunie, la muncă, îmbunătăţind operaţiunile logistice globale ale companiei.
    • A declarat pentru emisiunea 60 minutes a CBS că este, de fapt, oarecum impulsiv şi că „nu vrea să încerce să adere la un template de CEO”.
    • Musk nu petrece doar mult timp cu Tesla, dar cheltuie şi foarte mulţi bani pe companie. În primele şase luni din 2018, a cumpărat acţiuni în valoare de mai mult de 35 de milioane de dolari în cadrul companiei.
    • Musk investeşte însă mult timp, energie şi resurse în SpaceX. SpaceX a cheltuit mai mult de 2,2 miliarde de dolari pentru a dezvolta, construit şi lansa Starlink, în efortul lui Musk de a construi internet broadband ultrarapid şi de a construit prototipul pentru Starship, aeronava care ar trebui să îi ducă pe oameni pe Marte. Compania este evaluată la 46 de miliarde de dolari în urma celei mai recente runde de finanţare.
    • Musk conduce şi compania Boring, pe care a fondat-o în 2016 pentru a dezvolta şi construit un tunel subteran în Los Angeles în efortul său de a gestiona traficul. În decembrie 2018, Musk a lansat primul său prototip.
    • În 2012, Musk a semnat The Giving Pledge, prin care şi-a asumat să doneze cea mai mare parte a averii în cursul vieţii sale.A făcut donaţii importante pentru cauze în care crede, inclusiv 10 milioane de dolari pentru Institutul Viitorul Vieţii, axat pe dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale.
    • Multimiliardarul spune că are hobbyuri simple, printre care ascultatul de muzică, jocurile video, cititul. „Să stau cu copiii mei, să îmi văd prietenii, lucruri normale. Câteodată o iau razna pe Twitter. Dar de cele mai multe ori este vorba despre muncă” descrie el modul în care îşi petrece timpul liber.

     

     

  • Ţara în care primeşti 1.400 de dolari pe lună fără să faci nimic. Ce vor să testeze autorităţile astfel

    Începând cu săptămâna aceasta, 120 de germani vor primi o formă a venitului minim universal de bază în fiecare lună timp de trei ani, scrie presa internaţională. Voluntarii vor primi lunar plăţi în valoare de 1.200 sau 1.400 de dolari, ca parte a unui studiu ce testează venitul universal de bază. Studiul va compara experienţele celor 120 de voluntari cu cele ale 1.380 de persoane care nu primesc aceşti bani, potrivit weforum.com.

    Conceptul venitului universal de bază presupune ca un Guvern ar trebui să plătească o anumită sumă fiecărui cetăţean, de obicei o dată pe lună, indiferent de venitul cetăţenilor sau al statutului profesional. Cei care susţin această măsură spun că va reduce inegalitatea şi va îmbunătăţi buna stare a oamenilor, în timp ce cei care sunt împotriva măsurii, spun că va fi prea scumpă şi descurajează muncă.

    Studiul este derulat de Institutul pentru cercetare economică al Germaniei şi este finanţat de 140.000 de donaţii private.

    Germania nu este prima ţară care derulează un astfel de studiu: Finlanda a experimentat o formă de venit de bază timp de aproape doi ani – între ianuarie 2017 şi decembrie 2018. 2.000 de finlandezi şomeri au primit câte 560 de dolari pe lună. Cercetătorii din spatele studiului au concluzionat că oamenii fără locuri de muncă au fost mai fericiţi, dar nu a existat o creştere în rândul angajărilor, potrivit BBC.

  • Un oraş mare din România primeşte finanţare europeană pentru patru spitale COVID

    O finanţare europeană de peste 15 milioane de lei pentru spitalele COVID a fost câştigată de Consiliul Judeţean Cluj.

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţă că banii de la UE vor fi folosiţi pentru decontatea unui număr de 238 de aparaturi medicale. Acestea vor deservi cele patru spitale clujene implicate în lupta cu noul coronavirus

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţă că banii de la UE vor fi folosiţi pentru decontatea unui număr de 238 de aparaturi medicale de înaltă tehnologie şi a 358.189 de echipamente de protecţie achiziţionate din bugetul judeţului.

    Acestea vor deservi cele patru spitale clujene implicate în lupta cu noul coronavirus, şi anumle Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR).

    „Continuăm să mobilizăm şi să alocăm toate resursele necesare pentru a îmbunătăţi infrastructura medicală şi pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Cu siguranţă, noile dotări vor sprijini considerabil eforturile medicilor clujeni în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratarea pacienţilor COVID-19”, a declarat preşdintele CJ Cluj, Alin Tişe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Instant Space primeşte o investiţie early-stage pentru a construi o platformă de rezervări pentru spaţii de evenimente

    Startup-ul Instant Space a primit finanţare printr-o rundă de investiţii condusă de Early Game Ventures la care au participat Sparking Capital şi un business angel.

    Asistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper.

    Instant Space va folosi fondurile pentru a construi şi testa o platformă tehnologică prin care hotelurile să pună la dispoziţia clienţilor sălile, facilităţile şi serviciile dedicate evenimentelor, aşa cum fac în prezent platforme precum booking.com sau Expedia pentru camerele de cazare.

    „Turismul şi industria de evenimente au fost puternic afectate de pandemie şi de efectele economice negative ale acesteia. Dar tocmai aceste circumstanţe neprielnice deschid noi oportunităţi pentru startup-urile tehnologice precum InstantSpace, care vor remodela turismul şi alte industrii obligate să se adapteze rapid”, a declarat Alex Stănescu, Founder şi CEO al Instant Space.

    Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanţat cu prioritate prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanţat  prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

    „România are nevoie de API-uri (Application Programming Interface), adică de surse de date structurate; acestea sunt vitale pentru digitalizarea industriilor şi reprezintă coloana vertebrală pe care se vor sprijini alte startup-uri, alte servicii şi alte produse. InstantSpace construieşte un astfel de API pentru industriile de turism şi de evenimente, iar noi vedem valoarea viitoare a unui astfel de efort”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

    Sparking Capital este un fond de investiţii cu capital de risc care finanţează startup-uri in etape timpurii ale existenţei lor in industrii precum consumer internet, marketing-tech, fin-tech, supply-chain tech, property-tech, travel-tech, economie circulară.

    “Investim într-o echipă foarte experimentată care dezvoltă o platformă digitală inovatoare ce va schimba, prin intermediul tehnologiei, modul tradiţional în care se planifică evenimentele, făcând astfel procesul mai transparent, mai rapid şi mai puţin costisitor”, a declarat Vlad Panait, Partener Sparking Capital.

     

  • Ioana Gorgăneanu, Mastercard România: „Contează întotdeauna decenţa şi respectul cu care îi tratezi pe ceilalţi, căci vei primi acelaşi lucru”

    Începând cu data de 1 octombrie 2019, rolul Ioanei Gorgăneanu în cadrul companiei Mastercard s-a diversificat prin preluarea unor responsabilităţi regionale, cu rol strategic pentru dezvoltarea businessului, „care includ consolidarea relevanţei produselor şi serviciilor companiei, de tip «business to business to consumer», atât prin comunicare, cât şi prin soluţii integrate şi eficiente”, după cum explică chiar ea. Pentru anul în curs, nu şi-a fixat obiective punctuale, dar şi-a propus să aibă aceeaşi putere de viaţă şi energie, încât să se bucure de toate lucrurile bune şi oportunităţile care vin în calea sa, dar şi să se concentreze pe oamenii din echipa pe care o conduce. Ioana Gorgăneanu spune că nu a simţit vreodată că este tratată diferit pentru că este femeie pe parcursul carierei sale şi crede că în anumite industrii ponderea inegală dintre bărbaţi şi femei este influenţată strict de abilităţile fizice. În opinia sa, atât femeile cât şi bărbaţii sunt înzestraţi, în egală măsură, cu calităţi de leadership, valenţele fiind influenţate de caracterul şi experienţa personală a fiecăruia, dar şi de gradul de disponibilitate. Ioana Gorgăneanu spune că, pe măsură ce a înaintat în vârstă, a realizat că viaţa personală şi profesională sunt inseparabile: „Încă de la primele joburi, am trăit cu pasiune cele două ipostaze, iar astăzi abordarea este neschimbată. Sunt de părere că, dacă unul din cele două planuri nu lasă spaţiu de desfăşurare celuilalt, atunci înţelept este să faci un pas în spate şi să-ţi regăseşti sau să-ţi construieşti o modalitate prin care să simţi satisfacţia dorită pe ambele planuri”. 

  • Cum să lupţi cu virusul

    Acesta, scrie The Telegraph, a plătit patronului pubului local, Fox Inn, o sumă suficientă cât să acopere o porţie de peşte cu cartofi prăjiţi pentru fiecare din cei aproape 200 de locuitori în fiecare vineri seara. După două luni de trataţie, binefăcătorul a revenit, de data aceasta cu o recompensă de 100 de lire, cei care doresc să o primească trebuind să piardă 10% din greutate în două luni. Motivul ar fi, se pare, dorinţa milionarului care-şi împarte timpul între Londra şi Denchworth de a-i ajuta pe cât mai mulţi oameni din localitate să fie în formă, ca să fie mai bine pregătiţi să lupte cu coronavirusul în caz că s-ar îmbolnăvi.