Tag: preferinta

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 mai 2017

    COVER STORY:  Mereu spre est

    Eric Stab şi-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea zidului Berlinului, şi a trecut apoi prin mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei ENGIE. A depăşit cu bine criza financiară din 2008 şi a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. A fost mai mult decât o întâmplare, pentru că drumul său în carieră a luat-o întotdeauna către est.


    ANTREPRENORIAT: Jucător nou cu ştate vechi


    STRATEGIE: Profitul, văzut prin fereastra mansardei


    TEHNOLOGIE: PC-ul a murit, trăiască PC-ul


    LIFESTYLE: Show businessul, văzut de Smiley
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Tinerii americani preferă timpul petrecut cu prietenii în locul achiziţiilor materiale

    Dacă înainte de criză oamenii au cumpărat o mulţime de lucruri, cum ar fi case, mobilier, maşini şi haine, iar vânzare cu amănuntul au crescut extraordinar de mult, ulterior lucrurile s-au schimbat. Cheltuielile pentru haine au scăzut mult, ajungând la o cotă de 20% din totalul cheltuielilor de consum în acest secol. Ce se întâmplă, de fapt? Călătoriile sunt  este în plină expansiune. Gradul de ocupare a hotelurilor se află în plină expansiune. Companiile aeriene interne au înregistrat mai mulţi pasageri în fiecare an, începând cu anul 2010, iar anul trecut companiile aeriene din SUA a stabilit un record de 823 de milioane de pasageri. Creşterea consumului în restaurante este chiar mai avansată. Din 2005, vânzările în locuri unde se serveşte mâncare şi băutură au crescut de două ori mai repede decât toate celelalte cheltuieli din retail. În 2016, pentru prima dată, americanii au cheltuit mai mulţi bani în restaurante şi baruri decât la magazine alimentare. Există, aşadar, şi o explicaţie „socială” la acest lucru. Mulţi tineri sunt conduşi de experienţe ce le pot oferi cele mai bune conţinuturi de viralizat în social media, de la o poză pe plajă, până la unghiul perfect de a pune în valoare farfuria în care este servită cina. Chair dacă pare nerealist, întrebările de tipul „Ce experienţă îmi va oferi cea mai populară postare pe Instagram?“  duce la acţiunile şi comportamentul oamenilor de peste 13 ani.

    Asta ar trebui să fie o afacere profitabilă pentru malluri, spune Barbara Byrne Denham, un economist senior la Reis, o firmă de analize imobiliare. Departamentul de magazine a eşuat, dar mâncare mai bună, divertismentul de calitate, chiar şi opţiunile diversificate de fitness ar putea aduce adolescenţii şi familiile acestora înapoi în mallurile care se luptă pentru supravieţuire. În acest context, oamenii pot începe să se „rătăcească” din nou în magazinele fizice, expuse acum riscului de închidere.

  • Unde călătoresc românii de 1 mai

    Din ce în ce mai mulţi români preferă să călătorescă în ţară, iar majoritatea au ales avionul pentru a se deplasa în minivacanţa de 1 mai. În acest an, Cluj şi Timişoara au fost destinaţiile interne cele mai căutate pentru zbor, comparativ cu anul trecut, deoarece concurenţa crescută a condus la scăderea preţurilor, iar persoanele care nu au plecat în străinătate au fost atrase să petreacă mai degrabă un city break acolo”, spune Mircea Giurcă, marketing manager momondo România.
     
    Potrivit reprezentanţilor momondo, informaţiile au fost obţinute analizând căutările efectuate pe site-ul momondo în perioadele 28 aprilie – 3 mai 2016 şi 27 aprilie – 2 mai 2017.
     
    În ceea ce priveşte zborurile internaţionale, reprezentanţii momondo au observat că cea mai căutată destinaţie de către români pentru concediul de 1 mai rămâne Italia, la fel ca în 2016. Pe locul doi în căutările acestora este Spania, urmată de Germania şi Marea Britanie. La fel ca în 2016, pe ultimele poziţii în preferinţele călătorilor români se regăsesc Franţa, Olanda şi Grecia.
     
  • Cum se comportă românii când vine vorba de vacanţe

    •    Partenerul de viaţă este companionul de călătorie preferat pentru 73% dintre români
    •    27% dintre români preferă să cheltuie banii pe călătorii
    •    62% preferă să se cazeze la hotel pe durata vacanţei
    •    Preţul este factorul determinant pentru mai mult de jumătate dintre români atunci când vine vorba de rezervarea zborului (50%) şi de alegerea hotelului (54%)
    •    Pentru 44% dintre români numărul de stele influenţează în mare şi foarte mare măsură alegerea cazării pentru vacanţă
    •    Durata medie de vacanţă este de 3 zile
    •    Hotelurile din ţară sunt rezervate cu 21 de zile înainte, în timp ce hotelurile din străinătate sunt rezervate cu 60 de zile înainte de sosire
    •    52% dintre români postează fotografii din vacanţă în social media
    •    Pentru români, cazarea este partea la care majoritatea preferă să facă economii atunci când vine vorba de vacanţă (42%), în timp ce mai puţini sunt dispuşi să economisească bani la vizite turistice şi excursii (26%).
    În ceea ce priveşte comportamentul de vacanţă al turiştilor la nivel global, deşi suntem tentaţi să credem că vacanţa ideală înseamnă să călătorim cu cei mai buni prieteni, să ne cazăm în casa unui localnic şi să facem cumpărături. Lucrurile nu stau chiar aşa. „Chestionând persoane din întreaga lume, am descoperit câteva date interesante despre vacanţa pe care majoritatea oamenilor o caută. La nivel global, de exemplu, 66% preferă să călătorească cu partenerul de viaţă, în timp ce doar 43% ar prefera să îşi petreacă vacanţa cu prietenii”, spune Mircea Giurcă, purtător de cuvânt momondo România. El continuă:

    „În plus, nu ne putem sătura de paturi proaspăt făcute şi perne pufoase pentru că 57% dintre călători aleg hotelul în detrimentul oricărui alt tip de cazare.”

    De asemenea, oamenii preferă să împărtăşească amintirile de vacanţă şi descoperirile pe care le adună în timp ce explorează o destinaţie. Mai mult de un sfert dintre noi postăm fotografii din vacanţă în social media în timp ce suntem plecaţi – dar nu va fi o fotografie care să cuprindă cumpărăturile de vacanţă. Când vine vorba de economisit bani, momondo a aflat că 35% dintre noi preferă să renunţe la a face cumpărături pe durata vacanţei, în timp ce, din fericire, doar 17% sunt dispuşi să renunţe la vizitat şi descoperit locuri.

    Rezervăm zborul cu 69 de zile în avans
    Se spune că planificarea este pe jumătate distracţie şi se pare că această vorbă care se potriveşte foarte bine călătorilor din întreaga lume. Conform analizei datelor de căutare ale momondo, majoritatea dintre noi ne rezervăm zborurile cu 69 de zile înainte, iar preţul este factorul decisiv în alegerea biletelor de avion.
    Acelaşi lucru este valabil şi în cazul alegerii hotelului, din moment ce 55% dintre noi au menţionat preţul ca fiind cel mai important criteriu. Când vine vorba de cazare, facem rezervare la hoteluri din ţară doar cu 22 de zile înainte de călătorie, în timp ce hotelurile din străinătate sunt rezervate cu 44 de zile în avans. Se pare că diferenţa de timp dintre rezervarea zborului şi cea a hotelului îi revine căutării unui hotel potrivit; 33% consideră că recenziile utilizatorilor au prioritate maximă atunci când aleg hotelul, iar pentru 42% numărul de stele ale hotelului este un criteriu important.

    Londra rămâne destinaţia de suflet, dar creşte interesul pentru Marrakech
    Dincolo de statisticile globale, momondo a analizat, de asemenea, şi care este cea mai căutată destinaţie în rândul românilor. Iar vacanţa cea mai căutată în 2017 ne cheamă către o destinaţie exotică pe continentul african.
    „Londra rămâne cea mai căutată destinaţie printre români, fiind una dintre marile capitale pe care numeroşi conaţionali o aleg pentru a studia şi lucra, dincolo de a petrece vacanţa, iar această familiaritate o transformă cu atât mai mult într-o destinaţie de călătorie binevenită în orice moment din an. Cu toate acestea, 2017 face loc unei destinaţii la un continent depărtare: Marrakech. Cu o creştere de 346% în căutările efectuate anul acesta comparativ cu 2016, oraşul din inima Marocului pare să fi trezit interesul mai multor români. Marrakech este, fără doar şi poate, o destinaţie pe care puţini dintre noi ar putea rezista să n-o descopere”, declară Mircea Giurcă.
    Aceste statistici au fost obţinute din peste 400 de milioane de căutări efectuate pe site-urile momondo între 1 ianuarie 2016 şi 5 martie 2017 şi pe baza studiului global momondo despre călătorii, care în 2017 acoperă obiceiurile de călătorie ale 23.149 de persoane, inclusiv aproximativ 1000 de români.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 aprilie 2017

    COVER STORY:  Tehnologia sănătăţii

    Ne aflăm de ani buni în mijlocul unei revoluţii tehnologice, dar acest lucru este mai vizibil în industrii precum telecom sau auto. Tehnologia nu a ocolit însa pe nimeni, iar unul dintre marii beneficiari este sistemul medical. De la exoschelete la dispozitive pentru purificarea aerului, sute de dispozitive ajung anual pe piaţă cu scopul de a face mai uşoară viaţa medicilor şi a oamenilor de rând.


    STRATEGIE: Atuuri româneşti pentru business brazilian


    AUTO: Record după record


    LIFESTYLE: Filme, vin şi un muzeu
     

    IDEI DE AFACERI: Inspiraţia din piscina cu bile
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ei bine, da, câteodată trebuie să aştepţi şi la privat

    Este doar un fragment din peroraţia unei doamne ajunse cu 10 minute mai devreme la clinică, să nu cumva să piardă programarea; nu a aşteptat nicio clipă în plus peste ora 7, dar pesemne că a considerat că acest lucru este o victorie, mulţumită felului „în care a pus problema”. E adevărat, am preferat să o las să intre înaintea mea, doar ca să nu o mai aud, deşi eram programată înainte.

    Nu numai că nu am cum să fiu de acord cu doamna respectivă, dar recunosc că m-am şi amuzat cumva. Este tipul acela de om cu care dacă te nimereşti vecin de scaun în tren te va asalta cu întrebări şi explicaţii, chiar dacă nu ai niciun fel de nevoie de conversaţie. De data aceasta a fost cu atât mai amuzant, după ce am respirat profund pentru a reface starea de zen (atât cât se poate când copilul face febră 40), pentru că doamna este o mamă tânără. Ca exerciţiu de imaginaţie, am încercat un joc. Corporatistă? Genul care spune tuturor ce e bine şi ce nu, unde şi de ce greşesc sau nu, pentru care e o tragedie dacă s-a ciobit o unghie, sau şerveţelele nu sunt perfect împăturite la restaurant. Avea o programare pentru un consult anual, iar cei care ieşiseră din cabinet, înaintea ei, aveau doi copii pe care îi purtau pe braţe, deşi nu erau bebeluşi. „Ha! Ei au intrat fără programare!” Da, aveau o urgenţă…

    Pe la stat, pe la privat, am aşteptat să îmi vină rândul să intru în cabinet. Uneori motivele de aşteptare au fost aberante, alteori nu. S-a întâmplat să fiu scoasă pe uşă afară, de la privat, după cele 20 de minute ale consultaţiei, deşi medicul nu apucase să citească RMN-ul. Am mers la un alt medic, tot la privat; consultaţia a durat 1 oră şi 40 de minute; când am plecat de acolo ştia nu doar el, ci şi noi, care sunt recomandările, ce se poate face, riscuri, costuri estimative, plan de tratament etc. Nu l-am ales pe şeful de secţie care m-a scos pe uşă afară, ci pe celălalt (şef de secţie la stat). Chiar dacă a trebuit să aştept şi 2 ore, apoi, pentru consult de verificare. Deşi nu obişnuiesc să fac conversaţie nici în tren, nici la rând la clinică, ulterior le-am explicat unor pacienţi, mai agitaţi, că şi ei ar prefera ca doctorul să se gândească la cazul lor atunci când sunt în cabinet, nu la numărul celor care aşteaptă pe hol. Sunt convinsă că nu toţi medicii se distrează ţinând pacienţii pe hol. Aşa cum ştiu şi că nu sunt toţi competenţi, interesaţi, preocupaţi. Dar putem să facem diferenţa.

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 17 aprilie 2017

    COVER STORY:  “De la foraje la investiţii în spital”

    Ioan Simion a pompat 22 de milioane de euro într-un spital privat pe care l-a ridicat din temelii la Câmpina. El a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de 70 de milioane de euro, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier.


    TELECOM: Sharingul, ca numitor comun


    ANTREPRENORIAT: Revoluţia buzoiană din bucătării


    MANAGEMENT: Cum sunt identificaţi liderii
     

    TENDINŢE: Fotografia, mai legată de software decât de optică
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 10 aprilie 2017

    COVER STORY:  “Noua eră CEZ în România”

    La opt ani de la venirea sa în România, Martin Zmelik, CEO-ul grupului pe plan local, este hotărât să menţină cursa pe termen lung de aici. El face un bilanţ care se referă atât la compania pe care o conduce şi piaţa locală de energie, cât şi la dezvoltarea ţării de la venirea sa aici, precum şi a propriei persoane, în contextul românesc.


    INDUSTRIE: Sectorul auto, magnet pentru investiţii


    STUDIU: Plusurile şi minusurile salariului minim


    LIFESTYLE: De la teologie la cofetărie
     

    STRATEGIE: Bucureşti, catalizatorul pentru multinaţionale
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.