Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, de 15% pentru moneda naţională şi 20% pentru valută, scrie Mediafax. Rata dobânzii de politică monetară practicată de BNR este cea care “dă tonul” dobânzilor la creditele în lei de pe piaţa bancară din România. Dobânda-cheie este cea la care Banca Naţională împrumută băncile comerciale. Totodată, banca centrală reafirmă că va urmări gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Decizia CA al BNR este în linie cu aşteptările analiştilor economici, care au apreciat că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 5,25%, precum şi nivelurile RMO, în şedinţa din 5 februarie şi pe tot parcursul acestui an.
Tag: politica monetara
-
BNR menţine dobânda de politică monetară la 5,25% şi ratele rezervelor minime obligatorii
Totodată, banca centrală reafirmă că va urmări gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
Decizia CA al BNR este în linie cu aşteptările analiştilor economici, care au apreciat că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 5,25%, precum şi nivelurile RMO, în şedinţa din 5 februarie şi pe tot parcursul acestui an.
Potrivit unor informaţii obţinute şi transmise de MEDIAFAX, banca centrală a anunţat FMI în timpul misiunii de evaluare, desfăşurată între 15-29 ianuarie, că nu va reduce în acest an rezervele obligatorii ale băncilor, la lei şi la valută, şi va menţine dobânda la 5,25% pentru următoarea perioadă.
Mai mult, membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) anticipează că la finalul anului 2014 BNR ar putea relaxa politica monetară, prin reducerea dobânzii la 4,75% în luna decembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ciudăţeniile Ungariei: de fiecare dată când ministrul economiei a vorbit despre politica monetară, forintul s-a depreciat
Ministrul ungar al economiei György Matolcsy a făcut declaraţii despre direcţia politicii monetare de cinci ori în ultimele 30 de zile şi de fiecare dată forintul s-a depreciat a doua zi. Cea mai accentuată scădere s-a produs joi, iar până luni dimineaţa forintul atinsese minimul ultimelor două luni în raport cu euro, scrie Portfolio.hu. Această ultimă depreciere a fost pusă de guvern pe seama unor recomandări făcute de firma de cercetare a economistului Nouriel Roubini, Roubini Global Economics. Firma şi-a sfătuit clienţii să nu investească în forint, dar nici în alte valute, precum coroana cehă.
-
Va relaxa BCE mai departe politica monetară? Analiştii spun că aceasta nu ar avea niciun efect
Joi, la prima şedinţă din acest an a Băncii Centrale Europene (BCE), întrebarea cea mai importantă este dacă instituţia va menţine mai departe dobânda de politică monetară la minimul record de 0,75%, scrie publicaţia franceză La Tribune. Luna trecută, BCE a decis să nu se atingă de dobânda cheie, deşi multe voci cereau reducerea acesteia chiar şi sub valoarea actuală, pentru a impulsiona economia euro după două trimestre consecutive de declin şi perspective slabe pentru anul 2013.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a recunoscut anterior că posibilitatea ca dobânda să fie modificată a fost “îndelung discutată” la reuniunea din decembrie a guvernatorilor, iar decizia de a o menţine la nivelul curent nu a fost în niciun caz unanimă.
-
Nicolae Dănilă, membru CA al BNR, are semne de întrebare asupra politicii monetare: dacă e aşa de bună, de ce ne zbatem în starea de stagnare a economiei ?
“Nu trebuie să ne sperie în etapa actuală realizarea unei creşteri economice inclusive (n.red.: concept care vizează creşterea economică “pentru toţi”, având ca ţintă creşterea gradului de ocupare, reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai) chiar în condiţiile unei inflaţii mai mari decât ţintele pe care ni le-am propus. Este adevărat că pe termen lung banca centrală este cea care stabileşte şi determină în principal trendul şi nivelul inflaţiei – de unde încrederea şi aşteptările pe termen lung în privinţa inflaţiei, dar scăderea şomajului pe termen lung trebuie să fie determinată în special de factori şi reforme structurale, ca şi de o flexibilitate a pieţei muncii, ceea ce implică consolidare fiscală şi reforme economice”, afirmă profesorul cu îndelungată experienţă de bancher comercial.
-
România vrea delimitarea politicii monetare a BCE de partea de supraveghere
Secretarul de stat Claudiu Doltu a prezentat ieri la Bruxelles poziţia României referitoare la mecanismul unic de supraveghere bancară, referindu-se la trei aspecte care rămân în discuţie. Primul se referă la egalitatea dintre ţările din zona euro şi cele din afara acesteia. “În situaţia în care va apărea un dezacord al unui stat membru din afara zonei euro faţă de o decizie a Consiliului Guvernatorilor (în cazul mecanismului decizional al Consiliului de Supraveghere al BCE), România consideră că acest lucru nu ar trebui să conducă, în mod automat, la terminarea cooperării în cadrul mecanismului de supraveghere unică”, potrivit lui Doltu.
-
Isărescu: “Există acum o dezamăgire, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu”
“Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari”, a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.
În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 “a ieşit din discuţie”, însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.
Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă “total neatractivă”, mai scrie cotidianul american.
BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.
Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.
-
BNR menţine dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime
Alte decizie vizează “gestionarea fermă a lichidităţii” din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al BNR. CA al băncii centrale a aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă. Comunicatul detaliat al BNR va fi prezentat într-un briefing de presă, vineri, 2 noiembrie, de la ora 14:30. Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România a anunţat recent că se aşteaptă ca BNR să menţină vineri dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută, la 15% şi 20%, acelaşi scenariu fiind prognozat şi pentru anul viitor.
-
Analiştii financiar-bancari estimează că BNR va menţine joi dobânda de politică monetară la 5,25%
“Această estimare (privind menţinerea ratei dobânzii – n.r.) aparţine tuturor persoanelor care au răspuns la sondaj. Peste 85% dintre cei care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii vor rămâne nemodificate în luna august, atât pentru lei, cât şi pentru valută. Restul participanţilor estimează reduceri ale acestora. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi reduse la 13% până la finalul anului 2012, numărul participanţilor la sondaj care văd o relaxare a politicii monetare pe această cale fiind în creştere faţă de sondajul anterior. Rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea fi nemodificate până la finalul anului 2012”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
-
BNR a decis să nu modifice dobânda de politică monetară
BNR precizează că va asigura în continuare gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR afirmă că va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, “astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare”.
Conform ultimului sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, dobânda de politică monetară şi rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor ar urma să fie reduse din nou abia în 2013. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute în continuare la nivelul de 15%, iar rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea rămâne nemodificate la 20%.
Conform AAFBR, anul 2013 ar putea aduce o relaxare a politicii monetare, atât prin reducerea dobânzii de politică monetară la 5% în luna decembrie 2013 cât şi prin diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru lei (la 10%) şi valută (la 15%).