BusinessMagazin

Tag: politica

  • Funcţionează strategia Rusiei de transformare a gazelor într-o armă politică?

    Germania pompează gazele ruseşti înapoi către Polonia în contextul în care Gazprom şi-a redus livrările către UE. În condiţiile în care Rusia îşi continuă jocurile de război cu o UE din ce în ce mai divizată, noul front pare a fi gazoductul Yamal-Europa, scrie Deutsche Welle.

    Yamal-Europa, cel mai lung gazoduct din Europa, transportă de obicei gaze ruseşti către, şi nu dinspre Germania. În ultima vreme, însă, acesta a trimis în principal gaze ruseşti dinspre Germania înapoi către Polonia. Scopul? Acoperirea unui deficit în condiţiile scăderii puternice a temperaturilor şi reducerii livrărilor de către ruşi.

    Observatorii au avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea folosi energia ca pe o armă în cazul în care controversatul gazoduct Nord Stream 2 (NS2) merge mai departe. De fapt, exact acest lucru se întâmplă acum.

    Pe 21 decembrie, Rusia a oprit livrările de gaze via Yamal-Europa, băgând spaima în pieţe. Preţurile au urcat la 160 de euro de la 100 de euro. Cererea ridicată de gaze din Asia alimentează de asemenea creşterea preţurilor. Consumatorii europeni vor resimţi o parte din aceste creşteri în 2022.

    Potrivit autorităţilor germane, două treimi din gazele importate de Germania provin din Rusia şi fostele ţări sovietice via gazoductul Yamal. Capacitatea acestuia este de 32,9 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a dat vina pentru livrările mai reduse ale Gazprom pe importatorii din Germania şi Franţa şi faptul că aceştia nu au semnat contracte pe termen lung.

    În condiţiile în care Polonia nu-şi va continua contractele pe termen lung cu Gazprom după expirarea acestora anul viitor, şi cu Ucraina o problemă pentru Rusia, este vital pentru Kremlin să facă tot posibilul pentru a lansa NS2.

    Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Europa nu beneficiază de livrări suplimentare din partea Rusiei din cauza amânărilor legate de NS2. “Liderii europeni au greşit în reducerea utilizării contractelor pe termen lung. Toate problemele din Europa occidentală sunt create de aceştia, iar Gazprom nu este de vină. Mai bine s-ar uita în oglindă”.

    Aici este însă problema: NS2 nu mai este un proiect exclusiv comercial.

    Când Kremlinul vede semne de slăbiciune din partea celor pe care-i consideră adversari, pur şi simplu nu poate rezista impulsului de a ataca, indiferent de impactul asupra intereselor pe termen lung ale Rusiei”, arată Albrecht Rothacher, fost diplomat european.

    “În primul rând, ruşilor nu le place noul guvern german, şi în special ecologiştii care, dacă vor reuşi cu politicile privitoare la schimbările climatice, ar ameninţa modelul de business bazat pe combustibili fosili ai Rusiei. De aici nevoia de a demonstra cine deţine puterea şi de a da o lecţie când temperaturile sunt cele mai scăzute în Europa centrală şi cererea este ridicată şi când panourile solare sunt sub zăpadă, iar vântul nu bate”.

    Germania a jucat un joc riscant cu Rusia în timpul unei tranziţii foarte complicate dinspre combustibilii fosili. “Exitul nemţilor din energie nucleară, cărbune şi petrol îi convine perfect Rusiei, în condiţiile în care regenerabilele nu sunt în măsură să satisfacă cererea în creştere”, arată Rothacher.

    În opinia acestuia, ceea ce vedem acum cu inversarea fluxurilor gazoductului Yamal dinspre Germania către Polonia este doar preludiul lucrurilor mai importante care vor urma.

     

     

  • Preşedintele Poloniei refuză promulgarea unui proiect controversat în domeniul mass-media

    Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a refuzat, luni, să promulge un articol de lege controversat în domeniul funcţionării companiilor mass-media, pe fondul criticilor privind o tentativă de limitare a activităţilor unui post de televiziune critic, informează cotidianul Le Figaro.

    “Am utilizat dreptul de veto”, a declarat luni preşedintele Andrzej Duda, pe fondul criticilor venite din Uniunea Europeană şi din Statele Unite.

    Proiectul de lege, adoptat pe 17 decembrie de Parlamentul de la Varşovia la iniţiativa formaţiunii de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), ar opri companiile media din afara Spaţiului Economic European să deţină pachete majoritare de acţiuni în Polonia. Criticii cred că este vorba de o tentativă de limitare a activităţilor postului TVN24, deţinut de compania americană Discovery.

    Guvernul conservator de la Varşovia susţine că legea vizează contracararea tentativelor de ingerinţe externe, în special din Rusia.

    “Oamenii cu care am vorbit sunt preocupaţi de această situaţie, au diverse argumente, au evocat nevoia de pace şi stabilitate. Nu avem nevoie de un nou conflict, de noi probleme, avem deja destule”, a subliniat preşedintele Andrzej Duda.

    Bix Aliu, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite în Polonia, i-a cerut lui Andrzej Duda să respingă proiectul de lege, subliniind că Washington este “extrem de dezamăgit” de această iniţiativă legislativă.

    “Proiectul de lege generează riscuri grave pentru libertatea şi pluralismul presei din Polonia”, a atras atenţia, la rândul său, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Polonia este criticată frecvent de Uniunea Europeană din cauza situaţiei statului de drept.

  • Noul premier al Suediei, Magdalena Andersson, demisionează la doar câteva ore după ce a fost aleasă

    Magdalena Andersson a devenit prima femeie premier al Suediei miercuri la prânz. Însă proiectul de buget pe care Magdalena Andersson, liderul Partidului Social-Democrat, l-a propus a fost respins de Parlamentul de la Stockholm, iar Partidul Verzilor s-a retras din coaliţia guvernamentală. Parlamentul de la Stockholm a aprobat un proiect bugetar alternativ, elaborat de formaţiuni de opoziţie, printre care se numără partidul de extremă-dreapta Democraţii Suedezi (SD).

    Ca reacţie, Magdalena Andersson l-a anunţat miercuri seară pe preşedintele Parlamentului, Andreas Norlén, că demisionează din funcţia de prim-ministru, semnalând că s-ar putea să vrea să fie aleasă din nou în acest post peste o anumită perioadă, conform publicaţiei Bild.

    “Pentru mine, este vorba de respect, dar nici nu vreau să conduc un guvern în care ar putea apărea dubii asupra legitimităţii. Există o practică de tip constituţional că un guvern de coaliţie trebuie să demisioneze dacă se retrage un partid din coaliţie”, a afirmat Magdalena Andersson, citată de site-ul Politico.eu.

  • Orban, exclus din PNL: “Sunt victima unei găşti demolatoare. Au transformat PNL într-un loc de prostituţie politică”

    Ludovic Orban a anunţat vineri că Biroul Executiv al PNL a votat excluderea lui din partid.
    „Sunt mândru, sunt onorat că sunt victima unei găşti demolatoare care a luat o decizie absurdă. În loc să plece ai de la conducerea partidului, au formulat propuerea de ezcludere a mea din PNL. Sunt onorat pentru că acest lucru demonstrează clar că nu am nicio legătură cu toate lucrurile făcute de Klaus Iohannis”, a declarat Ludovic Orban la finalul şedinţei.
    „Decizia de astăzi mă face un om liber, liber să-i reprezint pe toţi cetăţenii de bună credinţă, pe toţi oamenii din ţara asta care cred că au şansa să fie reprezentaţi corect la nivel politic, de oameni cu bun simţ, loiali, cu frica de Dumnezeu. Sunt liber să creez o construcţie polittică sănătosă care să ofere din nou speranţă României după ce din păcate speranţele a milioane de români au fost năruite de ticăloşia şi lipsa de onoare a multora din cei care din păcate mi-au fost colegi. Sunt liber să construiesc cu toţi colegii mei liberali, cu toţi colegii mei care au caracter, bun simţ, onoare, decenţă şi respect faţă de cetăţean o forţă care să dea din nou şansa României de a avea un proiect cu adevărat liberal, naţional, bazat pe valorile creştine de dezvoltare a României”, a mai spus Ludovic Orban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat Planul privind infrastructura al Administraţiei Joe Biden

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a aprobat, la propunerea Administraţiei Joseph Biden, o serie de proiecte în valoare de 1.000 de miliarde de dolari în domeniul infrastructurii, informează agenţia Associated Press şi publicaţia The Hill.

    Proiectele au fost aprobate de membrii Camerei Reprezentanţilor vineri seară (sâmbătă dimineaţă, ora României) cu un raport de voturi de 228 la 206, după depăşirea disputelor dintre progresişti şi moderaţi care generaseră un blocaj legislativ de câteva luni. Treisprezece congresmeni republicani, cei mai mulţi moderaţi, au susţinut proiectele, iar şase congresmeni democraţi de stânga – inclusiv Alexandria Ocasio-Cortez şi Cori Bush – au votat împotrivă. Proiectele fuseseră adoptate deja de Senat în august, un un raport de voturi de 69 la 30.

    “Este vorba de un monumental pas înainte. Multe generaţii viitoare vor privi în urmă şi vor şti când America a câştigat competiţia economică a secolului 21”, a reacţionat preşedintele Joseph Biden sâmbătă dimineaţă.

    Planul de 1.000 de miliarde de dolari prevede reconstrucţia reţelei de drumuri şi poduri, extinderea sistemului de transport public şi modernizarea reţelei feroviare. De asemenea, reţeaua de Internet va fi extinsă în zonele rurale şi vor fi modernizate liniile de electricitate la nivel naţional. Planul prevede şi fonduri pentru modernizarea aeroporturilor, precum şi pentru reţelele de apă şi de canalizare.

    În plus, Camera Reprezentanţilor a aprobat şi regulamentul procedural pentru viitoarea dezbatere în scopul aprobării unul plan de măsuri sociale în valoare de 1.750 de miliarde de dolari.

  • Le Figaro: “România este afectată de o profundă criză politică”

    România se confruntă cu o criză politică profundă, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis nu reuşeşte să reunească forţele politice de dreapta şi de centru, comentează jurnalistul Paul Cozighian, într-un articol publicat în cotidianul Le Figaro.

    “La mai mult de o lună de la căderea Guvernului condus de tânărul şi intempestivul Florin Cîţu (49 de ani), dreapta din România este în criză. Conservatorii (PNL) sunt blocaţi între reformiştii de centru-dreapta de la USR (Uniunea Salvaţi România) – ei au provocat căderea Executivului din cauza «atitudinii dictatoriale» a lui Florin Cîţu – şi socialiştii din PSD, care deţin cel mai mare număr de locuri în Parlament (157, faţă de 119 pentru PNL şi 80 pentru USR). Minaţi de dispute interne, conservatorii au provocat explozia propriului partid acum câteva săptămâni. Ludovic Orban, fostul lor lider, a demisionat de la conducerea Camerei Deputaţilor, antrenând o cascadă de dezertări (17 până acum). Socialiştii (ex-comunişti) au recuperat acest post. Aflat în conflict deschis cu preşedintele ţării, Ludovic Orban agită de acum ameninţarea, destul de plauzibilă, cu destituirea lui Klaus Iohannis. Găseşte susţinerea unei părţi bune a opiniei publice, care consideră că preşedintele este principalul responsabil de criza politică. Şi sondajele arată acest lucru: preşedintele României a pierdut 14% de la începutul crizei, la sfârşitul lunii septembrie. Are acum doar 14% opinii favorabile – un record negativ istoric -, în timp ce premierul destituit, Florin Cîţu, este la 7%. Nu s-a mai întâmplat niciodată!”, notează jurnalistul Paul Cozighian.

    Fiecare cu propriul candidat

    Klaus Iohannis le-a dat asigurări partenerilor occidentali, promiţând că România va avea rapid un alt guvern de centru-dreapta. După Dacian Cioloş (USR), care nu a reuşit să formeze un cabinet, preşedintele l-a plasat în arena politică pe un militar, generalul în retragere Nicolae Ciucă (54 de ani), actualul ministru al Apărării, un pro-atlantist convins, foarte apreciat de americani pentru că a participat la operaţiunile dure din Afganistan şi Irak. Dar Nicolae Ciucă a fost nevoit să renunţe şi el, cu 24 de ore înainte de a-şi prezenta planul în faţa celor două Camere parlamentare, întrucât nu a putut reuni o echipă capabilă să mulţumească principalele trei forţe politice, explică editorialistul.

    “Negocierile au fost reluate, dar riscă să dureze. Klaus Iohannis pare să fie ataşat în continuare nominalizării unui premier de dreapta, dar socialiştii au propriul candidat. În pofida relaţiilor furtunoase cu forţele politice conservatoare şi de centru, ar fi dispuşi la o nouă coabitare, evident în schimbul postului de prim-ministru şi al unor portofolii importante”, subliniază editorialistul.

  • În numele liberalismului, România a ajuns la terapie intensivă

    Haosul politic în care se zbate Ro­mânia de peste o lună reduce la minimum încrederea investito­ri­lor în economia locală, iar an­treprenorii români ara­tă că situaţia actuală a por­nit de fapt de la un pre­mier care a spus mereu că face totul în nu­mele liberalis­mu­lui, o doc­tri­nă de care busi­nessul este apropiat.

    „Avem o mare dis­tanţă de la vorb­e la fapte, pen­tru că în rea­litate, mă­surile care au fost luate eu nu le-am simţit ca fiind foarte liberale. A început acea luptă în coaliţie, care nu a mai fost una în care cele trei partide au cântat pe acelaşi ton pentru noi, mediul de business, ci parcă stăteau unii cu ochii pe celălalt, urmărind nişte câştiguri electorale“, a spus Adrian Vascu, senior partner al Veri­dio, invitat la emisiunea de business ZF Live.

    Un spectacol de prost gust este ceea ce trăim în prezent, susţine şi Dragoş Anastasiu, fondator al grupului Eurolines, care alături de mai mulţi antre­pre­nori a ini­ţiat o plat­formă ce îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    „Noi avem nevoie de un Guvern majoritar, de o coaliţie care să poate trece prin Parlament fără negocieri interminabile, reforme dure, nu reforma de a intra la mall cu un Certificat Verde. Reforme de tip: reforma statului, reforma administrativă, a educaţiei şi aşa mai departe pentru dialogul social pe care trebuie să îl facem până la mijlocul anului viitor“, a mai spus Anastasiu la ZF Live.

    Guvernul Cîţu a fost demis pe 5 octombrie prin moţiune de cenzură, iar calculele politice pentru un nou Guvern nu au încă niciun rezultat, deşi România traversează cea mai grea criză sanitară din istoria postdecembristă, cu sute de oameni care mor în fiecare zi, cu pacienţi trataţi pe holurile spitalelor de către medici şi cu recorduri zilnice de oameni ajunşi la terapie intensivă.

  • O personalitate TV este noua vedetă a politicii franceze. Mişcarea Génération Z îl vrea preşedinte

    Zemmour, 63 de ani, jurnalist şi personalitate TV, este posibil candidat din partea extremei dreapta la alegerile prezidenţiale din luna aprilie a nului viitor.

    Încă nu este un candidat oficial, dar face totul pentru a fi unul dintre cei care se vor afla pe buletinele de vot. Este susţinut, mai presus de orice, de mulţi tineri, adunaţi în mişcarea Génération Z.

    Noaptea, la Paris, se lipesc afişe cu mesajul „Zemmour président”

    El este un personaj controversat, cu antecedente rasiste în CV şi criticat pentru misoginism.

  • Iulian Anghel, editor politic al ZF: Florin Cîtu, dispari! Nimeni nu a mai făcut atâta rău cât faci tu

    De 20 de ani de când urmăresc politica românească nu am mai întâlnit pe această scenă un individ atât de toxic ca Florin Cîţu.

    Sunt 24 de zile de când guvernul său a fost demis de Parlament, iar el se agaţă cu ghearele şi cu dinţii de fotoliul de prim-ministru care i-a fost tras de sub fund.

    Sâmbătă este ultima zi în care premierul desemnat, Nicolae Ciucă, ar trebui să prezinte Parlamentului lista guvernului şi programul de guvernare şi să aştepte apoi votul. Vot care depinde de ce înţelegeri politice pot fi făcut înainte. Sunt opt zile de când acest Nicolae Ciucă încearcă ba cu PSD, ba cu USR. Sunt tot atâtea zile în care tatonările sunt în zadar pentru că, acelaşi Cîţu, nu vrea nici una nici alta. Sau astăzi vrea una, mâine totul se schimbă. Cum a ajuns acest personaj ranchiunos, mincinos şi amoral să pună sechestru pe o ţară întreagă? Cum de lideri liberali cu o experienţă bogată în spate cum sunt Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ilie Bolojan stau smirnă în faţa acestei caricaturi care, venit în PNL de doar câţiva ani, l-a încălecat şi aruncă la ghenă, pe bucăţi şi în văzul tuturor, un partid care se laudă cu vechima lui şi cu sângele albastru al strămoşilor?

    Cum de nu observă aceşti oameni, lideri ai PNL, că individul îşi bate joc de ei şi de o ţară întreagă şi cum de lighioana nu primeste un şut în fund, cum de nu l-a primit până acum? Şi ce dacă a ajuns şef al PNL? Dacă vezi că omul nu este în toate minţile, nu trebuie să-l opreşti? Oare ei nu văd că Florin Cîţu nu are acum un alt scop decât acela de a-l sabota pe premierul desemnat, în demersul său de coagulare a unei majorităţi parlamentare? Pentru că, dacă Ciucă eşuează, el, Cîţu, va rămâne, în continuare, la Palatul Victoria. Şi va face planuri pentru un alt eşec. Cu o încredere publică de doar 7%, Cîţu îi ameninţă pe ceilalţi cu alegeri anticipate, dacă nu-i acceptă guvernul minoritar (de fapt, un pretext ca lucurile să nu se mişte), alegeri care ar trimite PNL direct în Iad, fără să mai spere la un popas în Purgatoriu. ÎI pasă lui Cîţu? Nu! El ştie că, dacă vor fi anticipate, guvernul lui demis este cel care le va organiza, iar, ca şef al PNL, el va decide ordinea pe listele electorale.

    I s-a spus de zeci de ori că nici USR şi nici PSD nu acceptă un guvern minoritar. A avut de ales: ori PSD, ori USR. A zis da, miercuri, apoi s-a răzgândit. Joi, vrea din nou guvern minoritar. Ce înseamnă asta? Oamenii mor zilnic, cu sutele, din cauza Covid-19 şi se îmbolnăvesc cu miile, oraşele îngheaţă la propriu, iar guvernul lui Cîţu nu poate face nimic pentru că nu are pârghiile legale, fiind un guvern demis. De ce nu avem un nou guvern plin, la 24 de zile de la adoptarea moţiunii de cenzură? Pentru că nu vrea Cîţu! Cum am mai spus, miercuri a susţinut că va “flexibiliza” mandatul lui Ciucă, existând, astfel, posibilitatea cooptării la guvernare fie a PSD, fie a USR. Astăzi s-a întors la vechea-i obsesie: “guvern minoritar”. “Noi avem un mandat care nu s-a schimbat până acum, pentru că nu am avut motive.” Adică de opt zile, refuzat din toate părţile, el nu a avut motive să „schimbe mandatul”? De cine râde acest om care crede că ţara nu poate fără el, care-şi bate joc de aceeaşi ţară aflată în cea mai grea cumpănă a ei, din ultimele zeci de decenii? Cum de mai este tolerat chiar de tovarăşul lui de rele, Klaus Iohannis, cel care i-a pus în mână cuţitul crimei? Ce simt acum cei care i-au votat să împartă, de la vârful puterii, dreptatea, nu batjocura?

    Cîţu, dispari! Dispari în pădurea blestemată din care ai ieşit şi ia cu tine pucioasa şi smoala cu care otrăveşti ţara! Iar voi, popilor, apucaţi-vă de feştanii, spălaţi străzile cu aghiasmă şi ungeţi cu mir stâlpii de la Palatul Victoria ca nu cumva să-i treacă prin cap panaramei să se întoarcă.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • PNL propune un armistiţiu politic. Premierul interimar a trimis oferta partidelor parlamentare

    PNL propune un armistiţiu politic partidelor parlamentare. Premierul interimar Nicolae Ciucă a trimis marţi oferta liderilor politici din Parlament.

    Anunţul a fost făcut de liderul PNL, Florin Cîţu.

    „Venim azi cu încă un element nou care sperăm să deblocheze această situaţie măcar pentru o perioadă… Azi premierul desemnat a trimis către liderii politici ai partidelor parlamentare un document, practic, un armistiţiu prin care aceste partide vor susţine acest guvern minoritar”, a declarat, marţi, Florin Cîţu.

    Liderul PNL mai spune că documentul trebuie să fie semnat de toţi liderii politici care astfel îşi iau angajamentul de a nu-şi pune piedici în Parlament. Perioada armistiţiului va fi stabilită de comun acord de liderii partidelor parlamentare, a precizat Cîţu.