BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Cum au ajuns două tinere de 33 de ani să aibă o avere de 10 miliarde de euro

    Cecilie şi Kathrine Fredriksen deţin împreună conducerea afacerii de familie, dar vor prelua controlul deplin al operatorului de cisterne Fontline abia atunci când tatăl lor, John, în vârstă de 73 de ani, va pleca de la conducerea companiei.  Familia lor are o avere de 8,05 miliarde de lire sterline şi a înregistrat o creştere 1,75 miliarde de lire sterline faţă de anul trecut, conform listei Rich Sunday Times, publicată de curând.

    Kathrine, care a studiat la Şcoala Europeană de Afaceri din Londra, a fost numită în divizia de transport maritim în 2008, lucru care i-a permis tatălui său să se concentreze mai mult pe alte divizii ale afacerii. Sora sa geamănă, Cecilie, lucrează, de asemenea, în compania tatălui, considerat cel mai bogat om din Norvegia. Ambele blonde, pasionate de fashion, locuiesc în Londra; aici statutul lor de moştenitoare al celei mai mari averi mondiale din transportul maritim poate trece neobservat printre ceilalţi miliardari expaţi ai Capitalei. 

  • Gică Hagi şi-a anunţat plecarea din România! Singura condiţie care l-ar face să rămână în ţară: “Dacă nu, nu mai stau. M-am săturat!”

    ”Răbdare? Voi vedea cât o să mai am. La un moment dat o să îmi doresc să am şi eu presiunea să câştig campionatul, presiunea care mă motivează şi pe mine. Fotbalul e viaţa mea. Mereu voi munci pentru fotbal, că o fi aici, la Constanţa, Bucureşti sau alte capitale din Europa sau nu ştiu pe unde, nu ştiu. Îmi doresc altceva. Ori un club mai puternic al meu cu care să reuşesc să fac performanţe şi în cupele europene. Dar nu mai pot să stau să mă bată jucătorii pe care i-am crescut eu. Vreau să fac o echipă mare. Daca nu, plec. Nu o să mai accept să dau în altă parte jucători pentru ca dacă îi dau în altă parte, iau bătaie. Şi atunci nu mai stau. Nu am zis când se va întampla asta, mai întâi să încerc prima variantă, să fac o echipă puternică aici. Nu o fac, n-o să mai stau” a spus Gică Hagi la conferinţa de presă.
     
    Hagi le-a făcut şi o analiză elevilor săi după eşecul de la Piteşti: ”Nu mai poţi, avem alte pretenţii. Jucătorii probabil, uşor-uşor, o să înţeleagă asta şi o să încercăm să devenim mai buni. Dacă nu, o să vedeţi a doua variantă pentru că trebuie mereu să ai alternativă. Dar prima dată mă gândesc să fac o echipă mai competitivă, mai bună. Asta dacă vreţi să mă mai vedeţi aici. Dacă nu, o să plec. Trebuie să mă bat şi eu la campionat. Să am putere, jucătorii să fie puternici pe teren, nu să simtă că vine bomba la ei atunci când vine mingea. Nu, nu, e doar o minge, joacă în faţă, atacă poarta. Nu contează vârsta, contează personalitatea.
     

  • Situaţie ÎNGRIJORĂTOARE, prezentată de BNR: Unul din patru români apţi de muncă a plecat să muncească în străinătate

    „Pentru prima oară într-un raport de stabilitate am inclus şi o Hartă a Vulnerabilităţilor structurale, diferenţa mare între risc sistemic şi vulnerabilitate structurală fiind aceea că riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt şi mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilităţile structurale sunt de durată, pe termen lung şi pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale. Aceste trei vulnerabilităţi cu care ne vom mai întâlni, cu siguranţă, şi în următoarele rapoarte sunt: problema demografică, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare”, a afirmat Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al BNR, luni, la prezentarea „Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul III (XIV), nr. 6 (16).
     

  • Primul tren Cluj – Viena a plecat duminică din România. Ce preţuri au biletele

    Duminică dimineaţa, nu se mai puteau cumpăra bilete pentru trenul Transilvania de la agenţia CFR din Gara Centrală, biletele fiind epuizate de călătorii care au urcat din Cluj Napoca, Oradea şi cei care urmau să urce din Budapesta.
     
    Potrivit angajatei CFR, pentru următoarele curse, la fel ca pentru cea inaugurală, din Oradea sunt trei categorii de bilete, cele aflate la ofertă, cu 133 lei (29 euro) pe călătorie, respectiv altele cu 158 lei, respectiv 184 lei.
     
    Orădenii care au urcat în primul tren Transilvania spre Viena sunt bucuroşi de introducerea lui. “Veneam tot cu trenul, dar schimbam la Budapesta. Pe noi ne ajută mult noul tren direct”, a spus o orădeancă studentă în Viena, care a plecat înapoi la şcoală duminică dimineaţa, însoţită de iubitul ei.
     
    O altă călătoare care a urcat în tren la Oradea este din Satu Mare şi îşi vizitează apropiaţi la Viena. “Este o idee foarte potrivită. Preţul e foarte bun. Mergeam cu autocarul. Preţurile erau similare, dar autocarul opreşte în mai multe locuri, iar trenul nu, aşa că ajung mai repede”, a spus ea.
     
    Un tânăr care aştepta trenul de Viena pentru a ajunge apoi în Elveţia le-a spus reporterilor că trenul e cel mai eficient mijloc de transport. “Românii încă nu şi-au dat seama că trenul este cel mai bun şi sigur la ora actuală. Au fost avioanele din Oradea pe care le-au scos. Azi aveai avion, mâine nu aveai”, a spus acesta, scrie ebihoreanu.ro
     

  • Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe inedite în România

    Cifra de afaceri a agenţiei VisitRomania este estimată în acest an la 250.000 de euro, potrivit lui Cristian Turc. „Nu este o sumă mare dacă o comparăm cu rezultatele agenţiilor de turism de top. Suntem o agenţie de nişă cu ambiţii mari.” Antreprenorul spune că anul trecut s-a investit în upgrade-ul site-urilor, în infotripuri, târguri de turism şi seri culturale. „Şi au dat rezultate. Astfel de investiţii se văd, de obicei, cel mai devreme anul următor. Am continuat şi în 2018 să investim cea mai mare parte a profitului în promovare.”

    „Rezultatul a fost aşa de bun în primul rând datorită celor de acasă, care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.” Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city breakuri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc, spre exemplu. Există şi tururi mai complexe, care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.

    „Eu customizez tururile în funcţie de preferinţele turistului şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali, cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” Turismul în 2018 a fost despre experienţe, crede antreprenorul. „Am trecut de etapa tururilor clasice în care turistul face poze la obiectiv şi apoi pleacă mai departe. Se cere mai mult acum.”

    Agenţia a pornit la drum în 2015 (primii doi ani nu a avut activitate) cu patru clienţi şi a ajuns în 2018 la peste 800 de oameni, iar pentru anul următor antreprenorul estimează o creştere de 300%. Din total, cei mai mulţi sunt norvegieni, însă acest lucru poate fi explicat de faptul că agenţia a fost fondată acum mai mulţi ani pe această piaţă şi abia recent în Suedia şi Danemarca. Dintre turiştii care au vizitat în 2017 România prin agenţia lui Cristian Turc, 80% au fost norvegieni, restul danezi şi suedezi.

    Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe în loc de vizite clasice

  • Povestea fabuloasă a antreprenorului care a plecat din ţară acum 15 ani, şi a înfiinţat un business prin care vrea să pună România pe harta mondială a turismului

    „Am plecat din ţară în 2003, către Marea Britanie, cu un contract de trei luni pentru studenţi. Planul iniţial era să stau trei luni, însă am rămas opt ani, iar în 2011 m-am mutat în Norvegia, unde în 2013 am înfiinţat agenţia VisitRomania.No”, povesteşte antreprenorul. Deşi a fost fondată acum cinci ani, agenţia şi-a început activitatea doi ani mai târziu. Înainte să pornească agenţia de turism, Cristian Turc a aranjat o perioadă excursii în România pentru colegi şi prieteni norvegieni, din dorinţa de a le arăta ţara sa, după cum spune chiar el. Atunci şi-a dat seama că există un potenţial grozav de ambele părţi. Nu erau informaţii despre România în norvegiană, iar pachetele de vacanţă făcute pe România erau practic inexistente.

    „Proiectul s-a dezvoltat rapid. Suntem lideri pe piaţă pentru vacanţele ofertate pe România. Ne-am extins în februarie anul trecut cu câte o reprezentanţă în Suedia şi una în Danemarca, iar în 2019 mai deschidem încă două reprezentanţe în Europa de Vest şi una în Europa de Est.” Toate vor fi dedicate turiştilor străini care vor să viziteze România. „Este important să le vorbim despre România la ei acasă, să îi invităm să ne cunoască în limba lor şi să le câştigăm încrederea”, spune Cristian Turc.

    Citiţi aici toată povestea 

  • Incoming, incoming, vin nordicii

    „Am plecat din ţară în 2003, către Marea Britanie, cu un contract de trei luni pentru studenţi. Planul iniţial era să stau trei luni, însă am rămas opt ani, iar în 2011 m-am mutat în Norvegia, unde în 2013 am înfiinţat agenţia VisitRomania.No”, povesteşte antreprenorul. Deşi a fost fondată acum cinci ani, agenţia şi-a început activitatea doi ani mai târziu. Înainte să pornească agenţia de turism, Cristian Turc a aranjat o perioadă excursii în România pentru colegi şi prieteni norvegieni, din dorinţa de a le arăta ţara sa, după cum spune chiar el. Atunci şi-a dat seama că există un potenţial grozav de ambele părţi. Nu erau informaţii despre România în norvegiană, iar pachetele de vacanţă făcute pe România erau practic inexistente.

    „Proiectul s-a dezvoltat rapid. Suntem lideri pe piaţă pentru vacanţele ofertate pe România. Ne-am extins în februarie anul trecut cu câte o reprezentanţă în Suedia şi una în Danemarca, iar în 2019 mai deschidem încă două reprezentanţe în Europa de Vest şi una în Europa de Est.” Toate vor fi dedicate turiştilor străini care vor să viziteze România. „Este important să le vorbim despre România la ei acasă, să îi invităm să ne cunoască în limba lor şi să le câştigăm încrederea”, spune Cristian Turc.

    Antreprenorul este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, iar când a pornit la drum nu avea experienţă în domeniul turismului. Recunoaşte că a făcut nenumărate greşeli pe parcurs, dar crede că dacă faci ceva cu drag, la un moment dat trebuie să iasă bine. „Cred că atunci când munceşti mult, îţi ies în cale şi oamenii potriviţi. Datorez enorm câtorva profesionişti din România. Chiar dacă eu încercam marea cu degetul, au zis: «Hai să vedem ce vrei tu să faci de fapt».”

    Cristian Turc mai spune că este important să existe un echilibru în ceea ce priveşte promovarea României. Mai exact, nu trebuie să vorbeşti de rău România, dar nu trebuie nici să ascunzi multele lucruri la care s-ar mai putea lucra pe plan local. „România este o ţară a contrastelor, cu bune şi rele, cu săraci şi bogaţi, cu zone frumoase şi zone sărace. Dar avem lucruri unice, avem autenticitatea locurilor şi avem oamenii de ajutor, deschişi şi calzi.” Şi mai sunt şi mulţi profesionişti în turism, începând de la managerii de hoteluri care gândesc win-win, la ghizii profesionişti, şoferii punctuali şi amabili, explică el.

    „Nu am fi putut avea rezultatele de până acum fără contribuţia celor din ţară. Ei au în primul rând meritul că vacanţa turistului a fost foarte reuşită. Să vă dau un exemplu.” Agenţia VisitRomania.No a organizat un tur de călărie prin satele transilvănene, tur care a fost ales anul trecut în top 10 cele mai originale şi frumoase tururi din lume vândute în Norvegia. „Am bătut tururi făcute de profesionişti de la agenţii mari în jungla braziliană sau în Sri Lanka, de exemplu.” Juriul a fost format din cei mai cunoscuţi jurnalişti şi oameni de turism din Norvegia, explică el.

    „Rezultatul a fost aşa de bun în primul rând datorită celor de acasă, care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.” Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city breakuri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc, spre exemplu. Există şi tururi mai complexe, care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.

    „Eu customizez tururile în funcţie de preferinţele turistului şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali, cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” Turismul în 2018 a fost despre experienţe, crede antreprenorul. „Am trecut de etapa tururilor clasice în care turistul face poze la obiectiv şi apoi pleacă mai departe. Se cere mai mult acum.”

    Cifra de afaceri a agenţiei este estimată în acest an la 250.000 de euro, potrivit lui Cristian Turc. „Nu este o sumă mare dacă o comparăm cu rezultatele agenţiilor de turism de top. Suntem o agenţie de nişă cu ambiţii mari.” Antreprenorul spune că anul trecut s-a investit în upgrade-ul site-urilor, în infotripuri, târguri de turism şi seri culturale. „Şi au dat rezultate. Astfel de investiţii se văd, de obicei, cel mai devreme anul următor. Am continuat şi în 2018 să investim cea mai mare parte a profitului în promovare.”

    Agenţia a pornit la drum în 2015 (primii doi ani nu a avut activitate) cu patru clienţi şi a ajuns în 2018 la peste 800 de oameni, iar pentru anul următor antreprenorul estimează o creştere de 300%. Din total, cei mai mulţi sunt norvegieni, însă acest lucru poate fi explicat de faptul că agenţia a fost fondată acum mai mulţi ani pe această piaţă şi abia recent în Suedia şi Danemarca. Dintre turiştii care au vizitat în 2017 România prin agenţia lui Cristian Turc, 80% au fost norvegieni, restul danezi şi suedezi.

    „Sunt deja weekenduri în care nu o să mai avem capacitate să primim cereri. Şi în ceea ce priveşte septembrie 2019, pe Bucureşti suntem deja la limita capacităţii.” Despre turişti, Cristian Turc spune că vin cu aşteptări mici, iar odată ajunşi la destinaţie sunt plăcut surprinşi. De aceea, el este încrezător că în cinci ani Bucureştiul va fi în top cinci destinaţii de tip city break, iar România va deveni o destinaţie tot mai interesantă pentru nordici. El dă exemplul oraşului Budapesta, care a pornit de jos acum câţiva ani, iar astăzi există două curse zilnice directe operate de compania aeriană Norwegian.

    „Apariţia Blue Air pe piaţa de aici ne-a dat un impuls extraordinar”, spune antreprenorul, care a făcut parteneriate cu compania aeriană pentru diverse programe pe care le-a organizat în România. În afară de compania românească Blue Air, şi operatorul low-cost WizzAir are zboruri directe către Oslo. Ultima dată Cristian Turc a venit acasă în luna septembrie a acestui an la un seminar de matchmaking organizat de Innovation Norway la Bucureşti. „De când am plecat de acasă, în 2003, s-a schimbat în primul rând percepţia oamenilor faţă de drepturile lor. Văd acum în tineretul care este în ţară multă forţă şi creativitate. Sunt tineri curajoşi, perseverenţi şi puternici.” El, la rândul său, atunci când a plecat, spune că a făcut-o dornic să aibă experienţe noi, să cunoască lumea şi să înveţe de la alţii. Nu se vede însă întorcându-se în ţară.

    „Celor doi copii le este mai bine aici. Mă gândesc la sistemul de sănătate în primul rând. Şi apoi la faptul că pot să facă ceea ce le place şi să trăiască din asta în viitor.” Deşi nu locuieşte în ţară, este în permanenţă conectat la România prin ceea ce face. Mai mult, vine des acasă. „Când spun acasă spun Blaj, România. Aşa o să fie pentru mine mereu.” Cel mai dor îi e de părinţi, de prieteni, de oraşul natal. Despre Blaj spune că este un oraş cochet, micuţ, unde toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. „Este genul de oraş unde îţi cumpără vecinii ce ai nevoie dacă eşti răcit şi nu poţi ieşi din casă.” La polul opus, cel mai puţin dor îi e de birocraţie şi de sentimentul că eşti la mâna funcţionarului care poate să îţi complice ziua fără rost.

    „Nu cred că aş reuşi să fiu antreprenor acasă. Am tot respectul pentru antreprenorii din România, care se luptă zilnic cu birocraţia, instabilitatea legislativă, criza forţei de muncă, desele schimbări şi multe altele. Nu pot să mă gândesc unde ar fi multe dintre firmele româneşti cu un cadru stabil şi care i-ar sprijini şi ajuta, în loc să le vâneze erorile.”

    Trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România.

    O să mă refer aici la trei lucruri pe care le observ în societate, în relaţiile interumane. Nu cred că are rost să mai repet şi eu că infrastructura sau sănătatea au nevoie de îmbunătăţiri. 
    În primul rând aş menţiona incluziunea. În toate formele ei. Se poate mai bine.

    Mai cred că trebuie să ascultăm când altul vorbeşte. Să nu mai întrerupem. În general e o problemă. Nici măcar nu mai putem să ne scuzăm că suntem latini şi de aceea facem aşa. Şi cu asta trebuie început la nivelul vieţii de zi cu zi, atunci când stai cu prietenii la o bere.

    În al treilea rând, e nevoie de mai multă discreţie, mai ales atunci când în discuţii e vorba despre o a treia persoană.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Traficul în România este infernal. E trist că se pierd ore preţioase stând în trafic – ore de lângă familie sau ore în care se puteau face lucruri folositoare. Am locuit în Londra şi ştiu cum e traficul. Dar când vezi totuşi că se caută soluţii, că se investeşte, că cineva se gândeşte la tine, care eşti conducător auto, este totuşi mai suportabil. La noi (în România – n.red.) e dublu de trist când ştii că birocraţia, corupţia şi relele intenţii sunt cele care blochează dezvoltarea. 

    În Oslo nu simt traficul. E un oraş cu o infrastructură bună, în care oamenii sunt încurajaţi să folosească transportul în comun. Care funcţionează foarte bine.

    Cafeaua şi scena culinară sunt după părerea mea, superioare în România şi mai ales în Bucureşti dacă e să comparăm cu Oslo. Şi asta tocmai datorită creativităţii şi originalităţii de care dăm dovadă. Uitaţi-vă câte restaurante noi şi bune s-au deschis în ultimul timp. Câte wine baruri au apărut în Bucureşti şi ce cafenele s-au deschis. Am organizat un infotrip în septembrie pentru un cunoscut jurnalist de călătorii de aici şi prima lui postare pe Instagram a fost: „Auf wiedersehen Berlin – there’s a new hipster king in town” („Adio, Berlin, e un alt oraş hipsteresc care te depăşeşte” – trad.). Cred că viitorul o să fie bun, chiar dacă acum sunt nori negri deasupra ţării, cum bine zic versurile cântecului. Avem oameni care să facă viitorul ăsta bun.

    Ce presupune jobul actual şi cum arată o zi obişnuită?

    Jobul meu presupune să conving nişte oameni sceptici în ceea ce priveşte România că ţara noastră merită explorată. Am fost atent la cultura nordicilor şi acest lucru a ajutat în vânzări. România nu are un brand de ţară bun, dar împreună cu mulţi alţii stabiliţi aici o să schimbăm acest lucru. Fiecare prin ceea ce face el. Sunt români profesori, doctori, artişti, firme serioase româneşti în multe domenii, şi lista e lungă. Noi toţi, împreună, arătăm că România nu e mai prejos ca alte ţări. Şi facem acest lucru respectând şi cultura în care am ales să trăim. Ziua se împarte în două: petrec cât se poate de mult timp cu copiii, dar şi multe ore – până noaptea târziu – în agenţie. Nu lucrăm doar la organizarea vacanţelor pentru nordici. Facem infotripuri de promovare, actualizăm frecvent blogul în norvegiană cu sute de articole folositoare celor care vor să călătorească pe cont propriu, facem zeci de prezentări despre România în fiecare an.

    Pe de altă parte, e timpul cu copiii cel pe care îl prioritizez. Pe uşa de intrare la grădiniţele de aici este un afiş care spune: „Pune telefonul pe silent. Acum intri în cea mai importantă întâlnire a zilei”. Pe cât se poate, încerc să fiu prezent în viaţa lor. Când ai businessul tău, trebuie să fii tot timpul conectat la el, dar până acum am reuşit să mă împart bine şi să găsesc soluţii de compromis.

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Iulian Stanciu, eMAG – „Noi creăm aici şi mergem cu execuţia şi în afară, ceea ce e un lucru relativ nou”

    Şi aşa a şi fost: am ajuns la sediul eMAG cu intenţia de a realiza un interviu de o oră, suficient pentru a acoperi un material în revistă, dar am plecat după mai bine de două ore, la finalul unei discuţii relaxate. „Relaxat“ e şi unul dintre atributele care i se potrivesc cel mai bine CEO-ului eMAG: zâmbind, mi-a povestit de ce crede că admiraţia colegilor din business nu a fost îndreptată către el, ci către compania pe care o conduce.

    „Cred că imaginea mea a contat foarte puţin pentru succesul eMAG, cred că lucrurile stau de fapt invers”, mărturiseşte Iulian Stanciu. E emoţionat atunci când spune că s-a întrebat de ce l-au votat oamenii pe el, „pentru că mulţi nici nu mă cunosc personal, poate au citit câteva articole, dar nu am ieşit foarte mult în zona asta, să interacţionez. Cred că oamenii apreciază rezultatul şi compania sau companiile pe care le conduc şi aici e vorba de o apreciere dată tuturor din companie care creează şi construiesc”.

    Acesta e un lucru pe care eMAG îl face diferit faţă de marile companii multinaţionale, „care creează în afară: noi creăm aici şi mergem cu execuţia şi în afară, ceea ce e un lucru relativ nou. Toată partea asta de dezvoltare şi creaţie, de procese noi, de lucruri noi este foarte interesantă şi foarte atractivă pentru cei care au un spirit antreprenorial. Şi avem foarte mulţi oameni care au avut companii sau care vin din zona antreprenorială, care au lăsat businessurile lor şi au venit în eMAG să construiască la o scară mult mai mare”.

    Cele nouă ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat. Pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri s-au aflat în ultimii cinci ani antreprenori, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, fost CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (aflat în continuare în top 10). ​2014 i-a adus primul titlu de cel mai admirat CEO lui Iulian Stanciu, iar în 2015 primul loc i-a revenit lui Dragoş Pavăl, preşedinte al Dedeman, liderul pieţei locale de bricolaj. În 2016 şi 2017, mediul local de business l-a desemnat pe Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender drept cel mai admirat manager din România.

    Anul acesta, CEO-ul eMAG a primit din nou cele mai multe voturi din partea oamenilor de afaceri şi a celor implicaţi în economia românească.Anul acesta am avut parte de câteva salturi spectaculoase, aşa cum a fost cazul lui Daniel Dines, CEO şi cofondator al UiPath, sau intrarea antreprenorului Dan Isai, de la Salad Box, direct pe locul 10.

    Şi chiar dacă top 5 a rămas aproape neschimbat în ultimii ani, restul clasamentului a cunoscut schimbări semnificative. Prezenţa doamnelor a fost relativ scăzută, dovadă stând şi faptul că în top 10 se regăseşte doar Cristina Bâtlan, cea care a dus numele Musette în marile capitale ale modei.
    „Nu cred că e o zonă închisă, sper să apară mulţi, mulţi alţii şi să fie inspiraţi de ceea ce facem noi”, spune Iulian Stanciu, referindu-se la faptul că, alături de el, pe podiumul ultimilor trei ani s-au mai aflat Dragoş Pavăl şi Florin Talpeş.

    „Cred că zona de antreprenoriat a ieşit foarte mult în faţă în ultimii cinci ani. Dacă ne uităm în trecut, erau foarte mulţi manageri valoroşi veniţi din companiile multinaţionale mari, pentru că ei ştiau – au învăţat, au făcut foarte mult şi au dezvoltat companiile multinaţionale în România. Ei sunt specialişti. A venit apoi o zonă de antreprenoriat care a fost apreciată pentru că aduce foarte multă speranţă şi oamenii îşi pun în businessul ăsta şi în curajul antreprenorilor români foarte multă speranţă în construcţia societăţii şi a României SRL, care să se traducă într-o viaţă mai bună şi pentru ei. Iar toate lucrurile pe care noi le spuneam – «Uite, suntem şi noi, românii, în stare să construim ceva, mergem şi afară şi avem succes, suntem apreciaţi de clienţi din afară» – rezonează cu fiecare om în parte.”

    Mai mult, crede CEO-ul eMAG, cam toţi antreprenorii români din zona de top au început să se implice mai departe şi social, în comunitate.
    „Florin Talpeş şi cu mine ne ocupăm de zona de educaţie, sunt mulţi care se ocupă de proiectele de la RBL (Romanian Business Leaders – n.red.), iar lucrurile astea încep să se vadă, pentru că ceilalţi simt transferul de valoare pe care îl primesc de la aceşti antreprenori de top. E un fenomen foarte bun, care ar trebui continuat – să dai cât mai mult din ce ai, indiferent că e vorba de timp, bani sau cunoştinţe către ceilalţi pentru a alimenta zona de antreprenoriat, care până la urmă produce o mare valoare în societate, adică rezolvă nişte probleme sociale şi creează nişte bani, nişte locuri de muncă pe plan local.”

    În România există exemple suficient de puternice, dar nu suficient de multe, crede Iulian Stanciu. O primă soluţie pe care el o identifică este existenţa unei comunicări mult mai pozitive: „Prin avalanşa de ştiri negative pe care o citim în fiecare zi ne deprimăm, iar lucrurile nu stau chiar aşa în realitate. Eu, spre exemplu, am început să mă uit şi la zona macro, la indicatori, şi sunt foarte multe lucruri bune. Însă din cauza luptei între o multitudine de subiecte, nu mai ajung ştirile pozitive la suprafaţă”.

    Lecţii de CEO

    „La primele ieşiri în presă nu mă pricepeam, nu am făcut cursuri, ulterior am avut pe cineva care m-a învăţat să vorbesc în public¨, îşi aminteşte CEO-ul eMAG.

    Spune că a învăţat din experienţă şi din feedback-ul de la fiecare întâlnire. „Am spus şi multe lucruri poate mai dure la început, dar am rămas, ca abordare, destul de direct – spun ceea ce cred şi ceea ce e important şi valoros.”

    Şi aşa a mai învăţat un lucru: zona de media are nişte obiective de business, care au legătură cu traficul (numărul de cititori din online în cazul publicaţiilor prezente în acest mediu), iar traficul are legătură cu cât de interesantă este ştirea. „Dacă vorbesc eu de tot felul de concepte abstracte, o să fie total neinteresant; trebuie mai degrabă să dau eu din casă informaţii pozitive pe care omul să poată construi o ştire şi ceva trafic. Asta cred că a fost o lecţie pe care am învăţat-o destul de repede şi care m-a ajutat, iar astfel mi-am creat o relaţie bună cu presa, pentru că am fost destul de transparent.”

    Iulian Stanciu recunoaşte că a fost criticat de multe ori, fiind şi destui jurnalişti care au avut o altă opinie decât a lui.
    „Chiar recent, acum un an, a fost cineva care tot scria că pierd bani aiurea, că îi cheltui, că am făcut un business nesustenabil, dar învăţ din fiecare lucru de genul ăsta. Înţeleg ce ar trebui să explic mai bine, ce ar trebui să fac altfel.”

    În Statele Unite, în zona de tehnologie sunt businessuri care stau 5-7 ani, chiar şi timp de 10 ani şi investesc foarte mult pentru a creşte şi pentru a ajunge la o dimensiune la care pot fi profitabile şi pot genera cash-flow, explică Stanciu. În România, lipsa de acces la capitalul de risc i-a împins pe antreprenori într-o altă direcţie. Astfel, spune el, companiile s-au construit cu paşi „foarte mici”.

    „Ce am reuşit eu să fac a fost să merg în nişte paşi mai mari, am găsit un investitor, i-am spus o poveste, am construit în spatele poveştii un business plan pe 10 ani cu nişte asumpţii destul de bine argumentate, iar el le-a crezut. Şi am început să merg pas cu pas pentru a demonstra că ceea ce am pus acolo se poate realiza. Am primit mulţi bani, adică 200 de milioane de dolari în cinci ani, iar cu banii ăştia am investit foarte mult. Şi am investit în tehnologie, în extindere internaţională, în oameni şi în creşterea oamenilor, în logistică.”

    Acesta a fost un model nou pentru antreprenoriatul din România – asocierea cu un investitor mare, care îţi oferă o sumă importantă de bani dar îţi permite să păstrezi controlul asupra businessului, urmând să plăteşti pentru banii respectivi cu nişte acţiuni din afacerea respectivă.
    În momentul de faţă, au trecut cei cinci ani de investiţii, iar compania se află într-o zonă de profitabilitate în România şi „uşor-uşor” va ajunge acolo şi în alte zone în care este prezentă.

    În timp, şi-a dat seama cât de important e să ai răbdare şi să asculţi un feedback real al oamenilor şi să îi încurajezi să îţi spună adevărul, „nu să te perie. De multe ori, tendinţa este să te sui într-un turn de fildeş şi să spui: «Mamă, ce-am făcut!».” Spune că a descurajat acest lucru în companie, încercând să implementeze o cultură a pragmatismului „şi să ne spunem lucrurile pe faţă chiar dacă trebuie să ne certăm, într-un mod constructiv, sigur”.

    Iulian Stanciu este de părere că obiectivul unei companii pleacă de la viziune şi de la misiune – „misiunea fiind că vrem să le salvăm oamenilor timp şi bani, iar viziunea, că vrem să fim cel mai mare retailer din Europa Centrală şi de Est. De aici ne-am setat nişte obiective care sunt în linie cu povestea, să spunem, pe care am vândut-o investitorilor şi cu dorinţele mele şi ale colegilor mei, de extindere internaţională, de extindere a gamei de produse, de întărire a ecosistemului prin servicii conexe”.

    S-au conturat, astfel, două direcţii: una de cultură şi a doua de strategie.
    „Cultura am construit-o în aşa fel încât să servească obiectivelor mari, misiunii şi viziunii noastre. Cultura nu are cum să fie altfel decât una în care eu mă încadrez, în care eu exemplific ceea ce spun acolo. În România mai merge să zici ca popa dar să nu faci ca popa, însă în business nu prea merge. Eu nu pot să stau doar în vacanţe şi pe urmă să le cer tuturor să fie foarte implicaţi în business.”

    Atunci când judecă oamenii, CEO-ul eMAG îi judecă mai ales după valori. „Au comportamentul pe care ni-l dorim? Lasă rezultatul, pentru că e posibil să fi făcut multe greşeli. De aici a apărut toleranţa greşelii – nu ai cum să creşti şi să inovezi fără să tolerezi greşeala. În momentul în care vorbeşti despre greşeală, ai nevoie din nou de nişte comportamente – să fii onest, să vii să spui «Am greşit» este un act de curaj şi onestitate.”
    A citit şi despre alte companii, cum ar fi Apple, Google sau Amazon – companii din zona de tehnologie.

    Avantajul domeniului în care activează e că veştile circulă repede „şi dacă iese ceva din America sau mai nou din China aflăm imediat. În plus, ne-am dus foarte des la evenimente în afară, la evenimente mari, unde am avut acces la un know-how pe care nu îl găseşti în reviste. Stând de vorbă cu oamenii de acolo îţi dai seama de multe lucruri, dar pe de altă parte e şi o lecţie de umilinţă pe care o luăm de fiecare dată, una foarte valoroasă pentru toţi liderii de business. Ne cam dăm seama că avem multe de făcut, iar turnul de fildeş pe care ni-l construim nu e chiar atât de puternic. Pentru a rezista în faţa competiţiei globale e nevoie să construieşti în continuare, e nevoie să te extinzi, oportunităţile sunt mari.”

    România, blocată între potenţial şi lipsuri

    Cât de departe sunt însă antreprenorii din România de cei din afară, mai ales de cei din Statele Unite? Care e diferenţa dintre mediul local şi cel de acolo? „Vorbim de mentalitate, de apetitul pentru risc, care este total diferit. În România greşeala e stigmatizată şi eşti pus la colţ când ai greşit, acolo dacă ai dat-o de două ori în bară nu e nicio problemă, mergi mai departe. Pe de altă parte, vorbim de pieţe foarte mari – una e piaţa din America sau din China, de unde pleacă marile companii pe drumul global, şi alta e să pleci dintr-o piaţă mică cum e România sau chiar Europa, care e foarte fragmentată în pieţe naţionale. De-asta, spre exemplu, în Europa nu există jucători mari de tehnologie, la nivel global.”

    CEO-ul eMAG crede că avem foarte multe lucruri bune şi un potenţial mare, mai ales dacă vorbim de zona de business şi de antreprenoriat. El spune că România e o putere regională, nu doar în tehnologie, dar şi în general – România are cele mai mari cheltuieli de apărare din zonă, cele mai importante resurse, nu doar cele de energie, dar şi de capital uman, mai ales pe zona de tehnologie. Prin urmare, argumentează Stanciu, România poate deveni şi o putere economică regională, iar Bucureştiul, un hub regional de business şi de tehnologie.

    „Lucrurile astea ar trebui spuse şi, la un moment dat, puse şi într-un plan. Nu e suficient să ai câţiva antreprenori care construiesc businessuri, trebuie să existe şi un cadru ceva mai mare, ideal un plan de ţară. Dar nu un plan de ţară care să fie subiect de bătălie între instituţii sau între partide. Susţinerea companiilor româneşti, a antreprenoriatului românesc este un subiect care ar trebui să unească pe toată lumea. Nu ai de ce să dezbaţi dacă e rău sau bine. Că dai mai mult la un judeţ sau mai mult la o industrie şi mai puţin la alta, astea se pot dezbate, e foarte bine.”

    Există însă şi o serie de aspecte ce trebuie îmbunătăţite la nivel naţional, cele mai importante fiind infrastructura de transport şi cea de utilităţi, care vor mai creşte în România cu 20-30% în câţiva ani, crede Stanciu.

    „Apoi trebuie să facem câteva chestii ceva mai inteligente, să pariem pe anumite domenii care ne pot aduce nişte paşi mari în faţă. Iar aici vorbim din nou de infrastructură digitală şi de educaţie, de punerea în valoare a capitalului uman, unde din păcate stăm prost. Primul pas în construcţia unui lucru este înţelegerea şi acceptarea realităţii. În ceea ce priveşte potenţialul uman, suntem pe ultimul loc în Europa, iar asta ţine de sistemul educaţional.”

    Problema, în opinia sa, pleacă de la subfinanţarea mare a sistemului şi de la salariile mici ale profesorilor, care fac educaţia neatractivă pentru mulţi oameni talentaţi. Există câţiva care sunt vocaţionali, care au o pasiune pentru asta, dar calitatea profesorilor în general este din ce în ce mai slabă, observă Stanciu.

    „Important este ce vrei să serveşti cu sistemul de învăţământ, unde vrei să fie ţara; noi avem un sistem bazat pe învăţare mecanică, pe memorarea informaţiei, în condiţiile în care lucrurile s-au schimbat destul de mult. Informaţia a început să fie pusă pe un suport extern, pe cărţi, după care a fost pusă în cloud. Asta face informaţia accesibilă şi chiar abundentă, astfel încât oamenii de business sau cei care vor forma societatea în viitor au nevoie să deprindă nişte abilităţi noi. Acestea sunt cele de curăţare a informaţiei, să vezi care e informaţia utilă, care este informaţia adevărată, şi apoi să ai capacitatea să interpretezi respectiva informaţie. Pentru asta nu ar trebui omorât spiritul inovativ şi nici autenticitatea copiilor, ei ar trebui învăţaţi să se exprime.”

    CEO-ul eMAG vorbeşte de sistemul britanic şi de cel american, observând că acestea s-au schimbat: se vorbeşte foarte mult de selecţia informaţiei, există foarte multă practică, se fac corelaţii statistice încă de la 8-9 ani. Ei pornesc mult mai uşor, după care accelerează începând cu clasa a IX-a sau a X-a pentru a specializa copiii pe zona de care sunt ei pasionaţi. „La cunoştinţe de matematică în clasa a V-a îi batem de îi rupem, dar la cunoştinţe despre viaţă la 20 de ani ne bat ei de ne rup. Aici e diferenţa fundamentală, şi ea vine de la întrebarea «Pentru ce pregătim noi copiii?»”.

    Pentru a exemplifica lipsurile datorate infrastructurii, el aminteşte că salariile din vestul ţării sunt duble faţă de cele din est. „Acolo ai acces la infrastructură şi au venit tot felul de investiţii mari, care folosesc deocamdată doar forţa de muncă. Păi nu s-ar duce mai departe, şi în Moldova? Ba da, dar nu pot să treacă munţii. E foarte greu să îţi duci înapoi produsele către piaţa europeană. La fel e şi la noi, în business: avem foarte multe idei, punem pe masă foarte multe lucruri care ar trebui făcute, dar din toate astea trebuie să alegem câteva. Şi asta înseamnă de fapt să ai o strategie, să alegi multe pe care nu le faci şi să manageriezi toată nervozitatea venită de aici.”

    Iulian Stanciu oferă ca exemplu pozitiv India, o ţară foarte mare, cu populaţie de 1,3 miliarde de oameni, bogată la nivel de PIB total, dar foarte săracă la PIB per capita. „Săracă şi cu inegalităţi sociale foarte mari, adică sistemul lor vechi de caste, chiar dacă nu e recunoscut de statul modern, a rămas. Dar ei au pus baza unei dezvoltări tehnologice viitoare plecând de la o viziune de data rich country (ţară bogată în date – n.red.) şi au dus proprietatea datelor la nivel de individ.” El explică cum autorităţile din India au creat un sistem prin construcţia unui ID digital (care înseamnă amprentă, retină şi faţă) pentru toţi cetăţenii din India; în momentul de faţă au ajuns la peste 1,2 miliarde şi scanează 1,5 milioane de persoane zilnic.

    Pe baza sistemului, oamenii se pot loga oriunde la serviciile publice, prin diverse device-uri; asta a dus la dispariţia registrelor, banii au început să se transfere instantaneu pentru pensii sau ajutoare sociale, documentele au început să fie stocate electronic. Plăţile au început să se facă prin SMS, WhatsApp sau alte aplicaţii similare, fără niciun cost. Ulterior, au permis companiilor să acceseze baza de date, iar acum lucrează la construcţia unui agregator de conturi. Mai exact, la nivel de individ vei putea deţine toate datele pe care companiile le-au adunat despre tine, fiind astfel în posesia lor. Iar acele date pot fi folosite în tranzacţii ulterioare, inclusiv la interviurile de angajare. Pe lângă eficienţa venită din integrarea tuturor sistemelor statului, ai şi putere dusă la individ, pentru că el este stăpânul datelor lui.
    „Interesant este costul, de doar un dolar pe om. Este un nou model de internet, un nou model de infrastructură digitală. Internetul 1.0 a fost cel în care companiile produceau conţinut şi tot ele beneficiau de el; internetul 2.0 este cel în care oamenii produc conţinut şi companiile beneficiază de rezultatul monetizării, iar acest nou sistem, internetul 3.0, este cel în care oamenii produc conţinut, companiile îi ajută să îl monetizeze, iar banii ajung tot la oameni.”

    Strategia eMAG şi planurile de viitor

    eMAG, cel mai mare magazin online de pe piaţa locală, a ajuns la un număr de 7,5 milioane de clienţi, dintre care cel mai mare număr se află în România.

    Dante Internaţional, compania care administrează eMAG, a înregistrat anul trecut afaceri de 3,309 miliarde lei, în creştere cu 33,9% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Evoluţia reflectă şi integrarea, de la 1 iulie 2017, a retailerului online de modă Fashion Days, care a avut în 2016 afaceri de 228 milioane lei. Grupul eMAG a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri totală, prin toate companiile pe care le deţine pe toate pieţele pe care este prezent, de 4,06 miliarde lei, în creştere cu 30% faţă de anul anterior, potrivit ZF. “În România afacerile au crescut cu 28%, la 2,58 miliarde de lei. Anul trecut am trecut pe profit strict în România, este unul marginal, dar am trecut de la pierdere la profit“, declara Iulian Stanciu în cadrul unei conferinţe de presă, subliniind faptul că datele raportate de compania Dante Internaţional, de 3,31 miliarde lei, reflectă afacerile companiei de pe mai multe pieţe, respectiv din România, Bulgaria şi Ungaria.

    În 2016 compania raportase pierderi nete de 85,3 mil. lei (19 mil. euro), în scădere cu aproape 30% faţă de 2015. Datoriile totale ale eMAG se ridicau la 1,097 mld. lei (240,3 mil. euro) la finele anului 2017, în creştere cu 40,4% faţă de anul anterior. Numărul mediu de angajaţi al companiei a urcat cu 655 de persoane, la 1.990.

    „Am ales unele proiecte în detrimentul altora sau am schimbat ordinea priorităţilor, am scos foarte tare în faţă ideea cu o gamă extinsă de produse, fiindcă ne-am uitat cum creştem”, spune CEO-ul celui mai mare retailer online din România, referindu-se la schimbările de strategie din ultimii ani.

    „Aveam iniţial o temere că oamenii ne percep ca pe un specialist în zona noastră de IT şi am început timid să adăugăm noi categorii de produse; am văzut că oamenii cumpără, că de fapt ne asociază cu o experienţă pe care au avut-o. Am mai dat-o în bară, ne-am asumat greşeala, am reparat-o, ne-am cerut scuze şi oamenii au căpătat încredere. Aşa că am decis să ne extindem şi mai mult, să vindem orice categorie de produse şi să avem şi în interiorul categoriei o profunzime foarte mare de produse, de la cele mai ieftine până la unele de lux.”
    Iulian Stanciu spune că va paria în continuare pe marketplace, cu posibilităţi mari de extindere – în acest moment există aproximativ 3,5 milioane de produse, dar obiectivul e să se ajungă la anul, pe vremea asta, la 5 milioane de produse.

    „Dacă ne uităm 20 de ani în urmă, un om dintr-un orăşel mic avea acces, pe o rază de 2-3 kilometri, poate la câteva mii de produse la preţuri destul de mari. Domeniul acesta al comerţului era unul foarte închis. Internetul a venit cu un fel de democratizare a informaţiei despre produs şi despre shopping, iar asta a prins foarte bine. În momentul în care te duci în orice colţ, în orice sat sau orăşel cu 3 milioane de produse, toate la un clic distanţă şi cu preţ transparent, e ceva ce oamenii apreciază.”

    În urmă cu doi ani s-a luat decizia de a investi mult mai mult în zona de servicii, fiind vorba de „un lanţ destul de lung”. eMAG a intrat iniţial pe zona de logistică, prin investiţii în tehnologia din depozite, software şi hardware, după care a trecut la construirea propriului depozit.
    Investiţia în depozitul de 120.000 mp, care va fi construit în judeţul Giurgiu şi va avea o capacitate de 3 milioane de produse, s-a ridicat la 300 de milioane de lei. Pe lângă spaţiul de depozitare, o bună parte din investiţie a fost alocată pentru tehnologia de sortare automatizată şi predare. Astfel, depozitul va fi dotat cu rafturi de stocare a produselor, un sistem automatizat de benzi conveioare şi sortere automatizare. În vârful de activitate, 200 de camioane cu marfă vor putea fi încărcate zilnic la depozit. Depozitul este construit într-o zonă cu acces la autostradă, la ieşirea din Bucureşti, în judeţul Giurgiu, în apropierea depozitului eMAG actual, ceea ce va permite o îmbunătăţire a proceselor logistice. Pentru deschiderea noului depozit, eMAG va angaja peste 750 de specialişti şi operatori de logistică în prima etapă de dezvoltare, urmând ca numărul acestora să crească în următorii ani. eMAG a achiziţionat o suprafaţă de 600.000 mp pentru dezvoltarea proiectului.

    „E un depozit construit pentru produse medii şi mari, iar el a fost gândit pentru o perioadă de aproximativ 10 ani. Sigur, probabil că la finalul anului viitor sau peste doi ani o să ne apucăm de un al doilea, pentru că terenul achiziţionat permite asta. În ambele depozite vom avea vreo 4.000 de oameni care o să lucreze şi o să ţină un business de peste 1 miliard de euro. Când vom mai adăuga un miliard peste, va mai fi nevoie de alte două depozite”, spune el râzând.

    Pentru a se construi servicii premium, prima problemă întâlnită a fost legată de capacitatea existentă în piaţă, la nivelul companiilor de curierat plus Poşta Română, de a livra anumite tipuri de produse. „Noi voiam foarte multe servicii premium – livrare în două ore, livrare într-un anumit interval orar; aşa a venit nevoie noastră de a investi într-o companie de curierat, respectiv Sameday”, explică CEO-ul eMAG.
    Din perspectiva clientului, e-commerce-ul este un canal alternativ celui din offline prin care poate cumpăra produsele, spune Iulian Stanciu. „Dacă noi nu avem produsul bine documentat, dacă nu îl livrăm repede, e mult mai simplu pentru el să se ducă în offline. Dacă noi facem lucrurile mai simple şi predictibile, va rămâne la noi. Viteza cu care aduci produsul şi predictibilitatea cu care faci livrarea sunt două elemente importante, după care vin şi celelalte, cum ar fi returul – cât de repede îi dai banii.”

    În ceea ce priveşte implicarea socială, abordarea eMAG a fost să facă lucruri de jos în sus, privind proiectele chiar ca pe un business. „Asta înseamnă că încercăm să măsurăm lucrurile şi să punem bani pentru ce contează cu adevărat. În zona de CSR e o capcană foarte mare, poţi să te duci la un cămin de copii de Crăciun sau de Paşte, să dai nişte portocale şi să spui că eşti cu sufletul împăcat pentru că ai dat înapoi comunităţii. Sau faci un film lacrimogen, îl distribui şi iei 1.000 de like-uri şi asta a fost. Noi am dezvoltat două proiecte mai mari în zona de educaţie, unul este «Hai la OIimpiadă», care costă în jur de 500.000 de euro pe an, şi celălalt – «Nouă ne pasă» – este unul în zona de bază a piramidei, la ţară, unde încercăm să combatem abandonul şcolar.¨

    Între noroc şi leadership

    Ce calităţi trebuie să aibă un lider pentru a conduce o companie de dimensiunile eMAG? „Nu m-aş luat pe mine ca exemplu¨, spune Iulian Stanciu râzând. „Am avut şi o doză mare de noroc, când vine cineva şi îţi dă 200 de milioane de dolari ieşi în faţă. Pe partea de leadership, cred că este important să îi asculţi pe oameni, să îi înţelegi şi apoi să îi motivezi pozitiv, nu neapărat prin constrângeri, şi să îi inspiri prin felul ăsta. Să le dai perspectivă – şi la nivelul companiei, dar şi la nivel individual, să le arăţi că pot creşte. Oamenii vor asta, vor să aibă o viaţă ca şi cei de afară – şi dacă îi arăţi că în interiorul companiei el poate învăţa, poate evolua astfel încât să aibă o viaţă mai bună, este important.” Aspectul financiar nu e unul decisiv, pentru că banii se leagă de activitatea persoanei în cauză.

    „Dacă el are 20 de ani şi răspunde la call center, cam ăştia sunt banii care se dau pentru call center. Dacă vrea să fie tester pentru IT, poate merge acolo, dacă vrea să fie programator junior, e alegerea lui. Asta e perspectiva pe care i-o poate da compania şi ţine de leadership, pentru că liderul trebuie să vorbească despre asta. El trebuie să dea şi un sens, iar acesta pleacă de la misiunea companiei – de ce facem acestea? Întrebarea «Cum facem asta?» ţine mai mult de management, e partea de strategie şi de structură.”

    Revenind la admiraţie şi la recunoaşterea primită din partea mediului local de business, Iulian Stanciu spune că aceasta reflectă, în general, rezultatele pe care le are compania şi efectele produse în societate, în mediul antreprenorial. „Nu cred că are neapărat legătură cu mine personal, eu sunt un fel de purtător de cuvânt al companiei şi sunt omul care iese în faţă, nu sunt nici cel mai inteligent, nici cel mai simpatic, nici cel mai muncitor din companie; sunt purtătorul de cuvânt. Şi mai cred că oamenii au speranţă când văd că o companie românească reuşeşte să atragă capital, să construiască ceva în România şi să meargă mai departe şi în ţările din jur.”

    CEI MAI
    ADMIRAŢI EXPAŢI

    1. Ömer Tetik, Banca Transilvania
    2. Steven van Groningen, Raiffeisen Bank
    3. Fady Chreih, Regina Maria
    4. Luca MilitelLo, Grupul Monza România
    5. Michael Szczurek, ING
    6. Jean Valvis, Valvis Group
    7. FranÇois Coste, Groupama
    8. Anna Grzelonska, NN Asigurări
    9. Dominic Bruynseels, Piraeus Bank România
    10. Christina Verchere, OMV Petrom

    CEI MAI ADMIRAŢI
    FINANŢIŞTI

    1. Ömer  Tetik, Banca Transilvania
    2. Steven van Groningen, Raiffeisen Bank
    3. Sergiu Manea, BCR
    4. Michal Szczurek, ING Bank România
    5. Anna Grzelonska, NN Asigurări de Viaţă
    6. Adrian Marin, Generali România
    7. Cătălin Creţu, Visa Europe
    8. Răsvan Radu, Unicredit Bank
    9. Virgil Şoncutean, Allianz-Ţiriac Asigurări
    10. Cosmin Vladimirescu, Mastercard Europa

    CEI MAI ADMIRAŢI MANAGERI DIN INDUSTRIE ŞI ENERGIE

    1. Cristina Bâtlan, Musette
    2. Antoine Doucerain, Dacia şi Grup Renault România
    3. Doina Cepalis, Te-Rox Prod
    4. Christina Verchere, OMV Petrom
    5. Dragoş Damian, Terapia a Sun Pharma Company
    6. Frank Hajdinjak, E.On Energy România
    7. Raul Doicescu, Bog’ Art
    8. Aurel KÖber, KÖber
    9. Gheorghe Dobra, Alro Slatina
    10. Valer Blidar, Astra Vagoane

    CELE MAI ADMIRATE
    Femei din business

    1. Cristina Bâtlan, Musette
    2. Elisabeta Moraru, Google
    3. Sonia Năstase, Nespresso
    4. Doina Cepalis, Te-Rox
    5. Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm
    6. Anna Grzelonska, NN Asigurări
    7. Christina Verchere, OMV Petrom
    8. Camelia Ene, MOL România
    9. Cristina Săvuică, Lugera – The People Republic
    10. Aurelia Vişinescu, Domeniile Săhăteni

    CEI MAI ADMIRAŢI
    DIN IT&C

    1. Florin Talpeş, Bitdefender
    2. Daniel DineS, UiPath
    3. Ela Moraru, Google
    4. Sergiu Biriş, Zonga
    5. Andrei Pitiş, Fitbit
    6. Sorin Mîndruţescu, Oracle
    7. Radu Georgescu, Gecad Ventures
    8. Marian Alecsiu, F64
    9. Marius Costin, PayU
    10. CĂlin Fusu, Bestjobs Recrutare

    Top 10 manageri
    nou-intraţi

    1. Dan Isai, Salad Box
    2. Gheorghe Răcaru, Blue Air
    3. Daniel Mischie, City Grill
    4. Sonia Năstase, Nespresso
    5. Luca Militello, Grupul Monza România
    6. Călin Fusu, BestJobs Recrutare
    7. Daniel Boaje, McDonald’s România
    8. Alexandru Reff, Deloitte România şi Moldova
    9. Dominic Bruynseels, Piraeus Bank România
    10. Christina Verchere, OMV Petrom

    CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN COMERŢ ŞI TRANSPORTURI

    1. Iulian Stanciu, eMAG
    2. Dragoş Pavăl, Dedeman
    3. Dan Şucu, Mobexpert
    4. Dragoş Anastasiu, Eurolines
    5. Vassilis Stavrou, Mega Image
    6. Gheorghe Răcaru, Blue Air
    7. Michael Schmidt, Automobile Bavaria
    8. Paul Cuza, Inditex
    9. Frank Wagner, LIDL
    10. Stefan Vanoverbeke, IKEA

    CEI MAI ADMIRAŢI
    DIN FMCG

    1. Radu Timiş, Cris-Tim
    2. Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm
    3. Ioan Popa, Transavia
    4. Jean Valvis, Valvis Holding
    5. Constantin Boromiz, Grupul Boromir
    6. Dana Petcu, Dior
    7. Mircea Turdean, Farmec
    8. Tudor Furir, Pernod Ricard România
    9. Marius Meleşteu, Strauss
    10. Aurelia Vişinescu, Domeniile Săhăteni


    CEI MAI ADMIRAŢI
    MANAGERI DIN SERVICII

    1. Adrian Mihai, Fan Courier
    2. Mihai Marcu, Medlife
    3. Fady Chreih, Regina Maria
    4. Bogdan Ion, EY
    5. Alexandru Reff, Deloitte
    6. Dan Isai, Salad Box
    7. Daniel Truică, vola.ro
    8. Javier Garcia del Valle, Happy Tour
    9. Bogdan Enoiu, McCann Erickson
    10. Cristina Săvuică, Lugera & Makler

  • Iohannis, despre declaraţia lui Teodorovici: Am luat act cu stupefacţie de propunerea de a-i sechestra pe români/ Într-o ţară normală, a doua zi ar fi plecat

    „Sper că nu folosesc o expresie nepotrivită, când am citit acea ştire ca să spun aşa am luat act cu stupefacţie de propunerea unui membru marcant PSD de a sechestra pe români în interiorul graniţelor ţării. Aşa ceva s-a întâmplat doar pe vremea comuniştilor. Este extrem de inoportună o astfel de abordare şi mă îngrijorează foarte mult. Dacă asta doreşte PSD să dea lege de amnistie şi graţiere să-l scape pe infractorul Dragnea de puşcărie şi să dea legi ca să-i ţină pe români cu forţa în interiorul graniţelor, adică să anuleze un drept pentru care noi cu toţii am luptat decenii atunci nu pot să spun decât că această guvernare, această abordare PSD-istă este antiromânească”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
     
    El a mai spus că ”în orice ţară normală un ministru care face astfel de declaraţii şi nu are acoperire politică a doua zi pleacă”.
     
    ”Faptul că nu a plecat mie îmi arată că aceasta este o abordare agreată de PSD şi acest lucru mă supără foarte tare şi cred că în acelaşi fel supără milioane de români. Cum poate PSD să-şi imagineze că dreptul la liberă circulaţie şi dreptul la muncă pe care l-au câştigat românii cu greu poate fi anulat doar aşa că un partid îşi doreşte nişte soluţii total ieşite din tiparele europene”, a adăugat şeful statului.
     

  • Leonard Doroftei vrea să plece definitiv din România! „E o ruşine să vă purtaţi aşa cum mine”

    Leonard Doroftei a ajuns intr-o situatie complicata, dupa ce Primaria l-a evacuat din cladirea in care si-a investit banii pentru a pune pe picioare un restaurant.
     
    Din cauza problemelor financiare, Doroftei ia in calcul sa se mute definitiv din Romania, impreuna cu familia lui.
     
    “Am pus suflet intr-un pub. Au fost problemele care au fost si mi-au stricat absolut tot drumul. Acum incerc sa merg mai departe, sa imi duc crucea singur.”
     
    “Nu sunt certuri cu primaria. Singura mea dorinta a fost sa ma cheme la o discutie. Nu poti sa imi trimiti scrisoare de evacuare. Drept dovada, singurul care a plecat din blocul ala sunt eu.”
     
    “M-am intors acasa, pentru ca Ploiestiul pentru mine reprezinta casa. Nu regret ca m-am intors, sunt oamenii cu care am crescut, oamenii pe care ii iubesc din tot sufletul.”
     
    “Familia s-a gandit sa plecam din tara. Vor sa plece si trebuie sa fiu alaturi de ei. Ei sunt familia mea si trebuie sa ii sustin, sa fiu langa ei.”
     
    “Nu m-am intors acasa pentru un loc de teren care nu el al meu, e al primariei, pentru o afecere pe care mi-au luat-o la prima strigare. Asta dupa ce am investit banii mei munciti, stiti cum am castigat banii, eu nu am castigat la loto. Este o rusine pentru noi ca oameni, ca oras, sa ai un om care a rasturnat muntii, care a scos lumea in strada, si sa-l arunci… nu poti sa faci lucrul asta.”, a spus Doroftei la DigiSport.