BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Creşterea PIB din primul trimestru a dat peste cap toate prognozele analiştilor: De ce? – analiză

    Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.

    Ritmul de creştere anual in T1/2022 este mai mare decât cel din T4/2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

    În urmă cu nici două luni economiştii, în negura războiului din Ucraina, credeau că economia României va intra în recesiune, iată surprinzătorul răspuns al INS: Economia creşte.

    „Creşterea vine din consum. În ciuda inflaţiei, salariile au crescut – un 11% la salarii şi o inflaţie de 10% în aprilie. Aşadar, veniturile oamenilor nu au scăzut, deocamdată. Prin urmare, oamenii încă cumpără – ei susţin comerţul şi PIB-ul”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA. Avansul inflaţiei îi face pe oameni să se gândească de două ori când decid. Consumul creşte cu 5%, lună de lună, în ciuda situaţiei grele, pentru că oamenii se gândesc: mai bine cumpăr acum (ceva) decât peste două luni când preţul va creşte. Consumul de criză împinge economia în sus.

    Economia va creşte cu 5% în acest an, spune Ionuţ Dumitru economistul-şef al Raiffeisen Bank. El mai spune că, cel mai probabil, analiştii bănici vor revizui prognozele de creştere de la 2,5% la 5%. „Toată lumea îşi va revizui prognozele în sus. Trebuie să vedem datele de la INS, să vedem de unde vine creşterea”.

    Consumul este cel care susţine creşterea economică, spune economistul Dragoş Cabat. „A fost un consum, în prima parte a anului, mai mare ca de obicei. A fost posibil pentru că oamenii au văzut că inflaţia este mare si şi-au spus să cumpere acum bunuri de folosinţă îndelungată, cu banii pe care îi aveau. Cei cu bani mulţi au investit în construcţii pentru că acolo este mai multă siguranţă că valoarea bunului nu se deteriorează”.

    Însă, crede Cabat, lucrurile se vor schimba curând. Inflaţia încă nu a ajuns la pătrura dezvoltată sau la cea care cumpără fără să se uite la etichetă. Pe cei amărâţi i-a lovit deja. În curând, valul inflaţiei îi va lovi pe cei cu venituri medii, îi va obliga să consume mai puţin şi asta se va reflecta în evoluţia PIB.

  • Nici vorbă de recesiune: INS anunţă că economia a crescut cu 6,5% în T1 2022, faţă de perioada similară din 2021. Faţă de ultimul trimestru din 2021, avansul a fost de 5,2%

    România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce comparativ ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%, a anunţat marţi INS.

    Ritmul anual de creştere din T1 2022 este mai mare decât cel din T4 2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

    Şi ritmul de creştere trimestrială a accelerat la începutul lui 2022, după un avans de doar 1% în T4 2021 faţă de T3 2021.

    Comisia Europeană a anunţat luni, în prognoza de primăvară,  că a redus aproape la jumătate estimările privind creşterea economică a României în 2022, la 2,6%, de la 4,2% cât estimase în februarie, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.

    La începutul lunii mai, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit tot în jos estimările privind creşterea economică din acest an, la 2,9%, faţă de 4,3% cât estima în iarnă, dar în termeni nominali, valoarea PIB în 2022 a fost  majorată de la 1.314 miliarde lei la 1.327 miliarde lei.

    Tot în mai, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că se aşteaptă la un avans de 2,5% în acest an pentru România, iar FMI şi-a revizuit de asemenea previziunile de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%.

     

  • ASE: Pierderile economice rezultate din îmbolnăvirile de cancer ajung la 3% din PIB în România

    Un studiu realizat de ASE arată că în fiecare an, în România, sunt diagnosticate aproape 100.000 persoane cu cancer. In evidentele cabinetelor oncologice sunt aproximativ 500.000 de pacienti cu cancer, iar 1 din 2 persoane bolnave de cancer sunt de vârstă activă (sub 65 de ani) conform unui studiu cu privire la impactul economic si social al cancerului facut de ASE. Astfel, pierderile economice cumulate în economia României atât prin afectarea productivităţii pacienţilor, cât şi a aparţinătorilor ajung până la aproximativ 3% din PIB-ul României în prezent.

    Potrivit reprezentanţilor celor care au realizat studiul,  este importantă susţinerea pacienţilor prin:

    • Factori care tin de parcursul pacientului oncologic: sunt importante diagnosticarea timpurie si initierea tratamentului cat mai repede pentru ca sansele de supravietuire sa creasca;este important accesul la terapii noi iar aici imunoterapiile joaca un rol important, crescand semnificativ ratele de supravietuire in cancer
    • Un alt factor important este susţinerea psiho-emotionala acordata pacientilor cu cancer atat din partea familiei, prietenilor, intr-un cuvant comunitatii pacientului cat si la nivel mai larg, de societate.
    • Conform presedintelui Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer Cezar Irimia „pe lângă depistarea timpurie a bolii şi accesul rapid la tratamentul adecvat, esenţiale pentru creşterea supravieţuirii în cancer şi a calităţii vieţii se dovedesc a fi: accesul la reţele şi servicii de sprijin, susţinerea psiho-oncologică, conexiunile sociale la nivel de comunitate, apartenenţa la grupuri de suport, precum şi informarea corectă în ceea ce priveşte boala şi navigarea în sistemul de sănătate“. 
    • Mobilizarea capitalului social în sprijinul celor afectaţi de boală este un factor important din perspectiva calităţii vieţii pacienţilor oncologici. Când ne referim la „capitalului social” vorbim despre sprijinul social informal (inclusiv sprijin emoţional), ajutorul material, sprijinul pentru accesul la tratamente inovatoare, la informaţii şi servicii necesare pacientului, activarea conexiunile sociale şi îngrijirea primită pentru a face faţă unei boli.

     

     

  • România are nevoie de 105 ani ca să ajungă Germania din urmă

    România este în acest moment, ca PIB per capita, cel mai utilizat indicator pentru nivelul de trai dintr-o ţară, la 30% faţă de Germania. Datele Băncii Mondiale arată că, în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, PIB per capita în România era la 20% faţă de cel german. Asta înseamnă că, dacă acest ritm de recuperare s-ar menţine (10 puncte procentuale la fiecare 15 ani), România ar ajunge Germania din urmă în aproximativ 105 ani.

    PIB nominal pe cap de locuitor în România a fost, la finalul lui 2020, de aproape 13.000 de dolari, potrivit ultimelor date ale Băncii Mondiale. În aceeaşi vreme, în Germania a fost de 45.700 de dolari/locuitor. Cu toate că diferenţa este semnificativă, în ultimii ani s-a redus, pentru că PIB-ul României a crescut într-un ritm mai alert decât PIB-ul Germaniei. Evoluţia este, de altfel, firească, pentru că o economie emergentă ca a României are mai mult spaţiu să crească decât o economie uriaşă ca a Germaniei: PIB nominal în Germania a fost de peste 3.800 de miliarde de dolari în 2020, adică circa un sfert din economia Uniunii Europene.

    De asemenea, România a recuperat cel mai bine decalajele economice faţă de Uniunea Europeană (exprimate relativ la nivelul mediu de PIB/capita din UE) de la aderarea din 2007, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

    Cu un PIB de 218 mld. euro în 2020, România este doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, după Polonia, care are un PIB de aproximativ 500 mld. euro. Deşi ca nivel nominal Cehia are o mărime similară a economiei cu cea a României, ca PIB/cap de locuitor este mult mai sus, pentru că are o populaţie de nici 11 milioane de locuitori, faţă de populaţia de 19 milioane de locuitori a României.

     

  • Ce influenţă are inflaţia de 10% asupra veniturilor bugetare

    ♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.

    Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.

    Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.

    „Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.

    „Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.

    Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.

    Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.

    „Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”

    Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.

    Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.

    Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.

    Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.

    Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.

  • Schimbările climatice pun în pericol 4% din PIB-ul mondial

    Schimbările climatice ar putea duce la pierderea a 4% din producţia economică anuală la nivel mondial până în 2050 şi ar putea afecta în mod disproporţionat multe dintre regiunile mai sărace ale lumii, conform unui nou studiu realizat în 135 de ţări.

    Firma de rating S&P Global, care acordă punctaje de credit ţărilor în funcţie de sănătatea economiilor lor, a publicat un raport în care analizează impactul probabil al creşterii nivelului mării şi al intensificării valurilor de căldură, secetei şi furtunilor.

    Într-un scenariu de bază în care guvernele se feresc în mare măsură să adopte noi politici majore în materie de schimbări climatice, ţările cu venituri mici şi mijlocii inferioare vor înregistra pierderi de 3,6 ori mai mari în medie la nivelul produsului intern brut decât cele mai bogate.

    Expunerea Bangladeshului, a Indiei, a Pakistanului şi a Sri Lankăi la incendii, inundaţii, furtuni majore şi, de asemenea, la penurii de apă înseamnă că Asia de Sud este expusă unui risc de 10%-18% din PIB, aproximativ triplu faţă de America de Nord şi de 10 ori mai mare decât regiunea cea mai puţin afectată, Europa, scrie Reuters.

    Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi Africa Subsahariană se confruntă, de asemenea, cu pierderi considerabile. Ţările din Asia de Est şi Pacific se confruntă cu niveluri de expunere similare celor din Africa Subsahariană, dar în principal din cauza furtunilor şi inundaţiilor, mai degrabă decât a valurilor de căldură şi a secetei.

    „În grade diferite, aceasta este o problemă pentru întreaga lume”, a declarat Roberto Sifon-Arevalo, analist de top al S&P pentru credite guvernamentale: „un lucru care iese cu adevărat în evidenţă este nevoia de sprijin internaţional pentru multe dintre aceste părţi (mai sărace) ale lumii”.

    Ţările din jurul ecuatorului sau insulele mici tind să fie mai expuse riscului, în timp ce economiile care se bazează mai mult pe sectoare precum agricultura vor fi probabil mai afectate decât cele cu sectoare de servicii importante.

    Pentru majoritatea ţărilor, expunerea şi costurile generate de schimbările climatice sunt deja în creştere. În ultimii 10 ani, numai furtunile, incendiile şi inundaţiile au provocat pierderi de aproximativ 0,3% din PIB pe an la nivel mondial, potrivit companiei de asigurări Swiss Re.

    De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat că, în medie, în ultimii 50 de ani, în fiecare zi, undeva în lume, a avut loc un dezastru legat de vreme, climă sau apă, provocând zilnic 115 decese şi pierderi zilnice de peste 202 milioane de dolari.

    Sifon-Arevalo, de la S&P, a declarat că unele ţări au suferit deja deprecieri ale ratingului de credit din cauza vremii extreme, cum ar fi unele insule din Caraibe după uraganele majore.

    Un studiu realizat anul trecut de un grup de universităţi din Marea Britanie, care a analizat o creştere mai accentuată a temperaturilor globale, a prezis că peste 60 de ţări şi-ar putea vedea ratingurile reduse din cauza încălzirii globale până în 2030.

    Unii experţi au sugerat, de asemenea, o scară progresivă pentru ratinguri, în care ţările foarte expuse ar avea un punctaj de credit pentru următorii 10 ani sau cam aşa ceva şi un alt punctaj pentru un viitor mai îndepărtat, când este posibil ca problemele să fie mai acute.

    „Ne străduim să spunem ce este relevant şi unde”, a declarat Sifon-Arevalo. “Dar nu evaluăm în funcţie de cel mai rău scenariu, ci în funcţie de un scenariu de bază”.

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.

  • Statul se îndatorează tot mai mult: Datoria publică a României, atât în lei cât şi în valută, a crescut în februarie 2022 la 596,8 miliarde de lei, intrând într-o zonă de alarmă pentru că depăşeşte pentru a doua lună consecutiv 50% din PIB. De la începutul anului, datoria publică a crescut cu 20,2 miliarde de lei

    Ministerul Finanţelor a publicat datele actualizate privind datoria publică a României, ceea ce arată o creştere accelerată a datoriei intrând pentru a doua lună consecutivă peste nivelul de avertizare de 50% din PIB.

    Conform Ministerului de Finanţe, la sfârşitul lui februarie 2022 datoria publică a României, atât în lei cât şi în valută, a fost de 596,899 miliarde de lei, în creştere cu 20,2 miliarde de lei faţă de începutul anului.

    Datoria reprezintă 50,6% din PIB faţă de 48,9% din PIB cât era la finalul anului 2021.

    Din totalitatea datoriei publice, datoria în lei este 265,9 miliarde lei, datoria în euro este 284,3 miliarde lei (echivalentul a 57 miliarde de euro), datoria în dolari americani fiind de 44,9 miliarde de lei (10 miliarde de dolari).

    Din punct de vedere al scadenţelor, datoria pe termen scurt este 17,7 miliarde de lei iar datoria pe termen lung de 562,2 miliarde de lei.

    Datoria publică s-a dublat din 2015 până în prezent, de la 269 miliarde de lei la 596 miliarde de lei.

    Dacă în 2015 ponderea datoriei publice în PIB era de numai 37%, acum este de 50,6%.

    Ministerul Finanţelor trebuie să vină să prezinte un raport privind starea datoriei publice şi măsurile care trebuie luate pentru a nu o scăpa de sub control.

    Din anul 2020 şi până în prezent, de când finanţele publice au fost lovite de COVID-19 datroaira a crescut de la 373 miliarde de lei la finalul lui 2019 până la 596 miliarde de lei, nivelul actual.

    Datoria publică ca procent în PIB va creşte pentru că PIB-ul nu va avea evoluţia aşteptată.

     

  • INS: Economia României a crescut în 2021 cu 5,9%, susţinută mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă

    Produsul Intern Brut a crescut în 2021 cu 5,9%, în termeni reali, avansul fiind susţinut mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă, arată datele publicate marţi de INS.

    Valoric, PIB-ul s-a ridicat anul trecut la 1.179 miliarde lei.

    INS a revizuit în datele de astăzi creşterea anunţată în urmă cu o lună, de 5,6%.

    Economia a scăzut cu 0,1% în T1 2021 faţă de T1 2020, pentru a creşte apoi cu 15,4% în T2 şi cu 6,9% în T3, diminuându-şi avansul la 2,4% în T4.

    Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu +4,7% la creşterea PIB. Pe locul doi s-a aflat formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4% contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.

    Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.

    Pe ramuri industriale, la  creşterea PIB, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut o contribuţie de +1,7%, aceste ramuri având o pondere de 19% la formarea PIB şi un volum de activitate care s-a majorat cu 9,5%.

    Industria a avut o contribuţie de +1%,  cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 5%, iar informaţiile şi comunicaţiile o contribuţie de +0,8%, cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 13,4%.

    Impozitele nete pe produs au participat cu 0,8% la creşterea din 2021, cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 8,2%.

    În schimb, construcţiile au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%

    În T4, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul III 2021.Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, economia a avut un avans de 2,4% pe seria brută şi de 3,9% pe seria ajustată sezonier

     

  • Oficial, ne-a mers mai rău decât credeam: Economia României a crescut cu doar 5,6% în 2021, sub estimările analiştilor. În T4/2021, PIB-ul a crescut cu 2,2% an/an

    Economia României a crescut anul trecut cu 5,6% faţă de 2020, sub estimările economiştilor, care au indicat pentru 2021 o creştere de peste 6%.

    În T4/2021, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% faţă de T3/2021.

    Comparativ cu T4/2020, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, arată datele-semnal despre evoluţia PIB, publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru T4/2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în ianuarie 2022”, precizează comunicatul de la INS .

     

    (Sursa:INS)

    INS mai menţionează că în urma revizuirii seriei brute a PIB trimestrial după includerea estimării Produsului intern brut pentru T4/2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru T3/2021, publicată în ianuarie 2022.
     
    Astfel, rezultatele T1/ 2021, comparativ cu T4/2020, au fost revizuite de la 102,2% la 102,0% ; rezultatele T2/2021, comparativ cu T1/2021, au fost revizuite de la 101,5% la 101,1% şi rezultatele T3/2021, comparativ cu T2/ 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,1%.

    Economia României a debutat foarte bine în 2021, cu o performanţă peste aşteptările analiştilor, înregistrând un avans de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun. Acest lucru a făcut ca prognozele de creştere economică de la momentul respectiv să fie revizuite în sus, fiind avansate cifre şi de peste 7-9% de creştere reală a PIB în 2021.

    În T2/2021, economia României a avansat, pe date ajustate, cu 13,6% an/an. Deşi evoluţia a fost bună şi căderea din lockdown a fost recuperată, creşterea PIB-ului României a fost sub media europeană, care s-a situat la 13,8%

    În T3/2021, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de T2/2021 şi cu 7,2% faţă de T3/2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%.

    Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%.

    Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%.

    Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

    Banca Mondială estimează o creştere economică de 4,3% în România în 2022, cu două puncte procentuale mai mică decât în prognoza publicată în iunie 2021, potrivit raportului Global Economic Prospects publicat recent.

    În ceea ce priveşte 2023, banca se aşteaptă la un avans de 3,8% al PIB-ului României, uşor sub nivelul de 3,9% previzionat în raportul anterior.

    Analiştii Băncii Transilvania apreciază că economia României ar putea creşte cu dinamicii anuale de 5,1% în 2022, respectiv 4,7% în 2023, după ajustarea cu 3,7% din anul 2020.