BusinessMagazin

Tag: pensionari

  • Pensionarii cu venit sub 740 lei nu platesc contributia la sanatate nici in 2011, nici in 2012

    “Ordinul presedintelui CNAS nu poate contrazice un act
    administrativ. Mai concret, un ordin al presedintelui CNAS nu poate
    contrazice o OUG sau HG a Executivului. In consecinta, proiectul de
    Ordin din 30 decembrie 2010 privind calitatea de asigurat vine sa
    prelungesca cu un an, adica din 2012, termenul de la care statul
    trebuie sa plateasca contributia la sanatate pentru categoriile
    exceptate si pentru pensionarii cu venituri sub 740 de lei”, a
    explicat, duminica, pentru MEDIAFAX, presedintele CNAS, Lucian
    Duta. El a spus ca, potrivit Legii sanatatii din 2006, contributia
    pentru persoanele exceptate de la plata FNUASS si pentru
    pensionarii cu venituri mici trebuie platite de catre stat, dar,
    intrucat statul nu are bani sa platesca aceste sume, ordinul
    presedintelui CNAS proroga aceste plati pentru 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensionarii si revolutionarii cu venituri peste 740 de lei vor plati contributii la asigurarile de sanatate

    Impactul bugetar al acestei masuri, prin extinderea numarului de
    persoane care vor contribui la Fondul National Unic de Asigurari de
    Sanatate cu 2.067.764 de persoane, se ridica la 1,4 miliarde de
    lei.

    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a explicat ca in cazul
    pensionarilor cu pensii mai mari de 740 de lei, contributia de 5,5%
    la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate se va aplica
    intregii sume. Pana acum, la pensiile peste 1.000 de lei se platea
    5,5%, dar numai pentru diferenta intre pensia primita si 1.000 de
    lei. Deci, daca un pensionar avea 1.200 de lei, platea 5,5% pe suma
    de 200 de lei, nu se platea pe intreaga suma, in timp ce acum se
    plateste, peste 740 de lei, pe intreaga suma. Daca prin aplicarea
    CASS de 5,5% s-ar scadea sub nivelul de 740 de lei, atunci se va
    plati contributia pana la 740 de lei.

    “As preciza, cu privire la categoria pensionarilor, ca pana in
    2003 toti pensionari indiferent de nivelul pensiei contribuiau la
    Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate”, a amintit
    Cseke Attila.

    Vor fi in continuare scutiti de la plata asigurarii de sanatate
    pensionarii cu pensii mai mici de 740 de lei, precum si “copiii,
    tinerii, studentii, daca nu realizeaza venituri”, spune
    ministrul.

    Cseke Attila afirma ca “masura luata astazi este dificila, dar
    necesara”, in contextul in care in anul 1997 existau sase categorii
    de persoane exceptate de la plata contributiilor la asigurarile de
    sanatate, iar in prezent exista 13 astfel de categorii. “Am ajuns
    ca la nivelul anului 2010, numarul total al persoanelor scutite de
    plata contributiei de asigurari sociale de sanatate sa fie
    10.732.616, din 21.500.000 de persoane, cat numara populatia
    Romaniei in prezent. Practic, avem doar 6.729.264 platitori de
    asigurari, din care aproximativ 5.000.000 de salariati.”

    In 2009, la fondul de asigurari de sanatate au fost colectate 14,6
    miliarde de lei in conditiile in care consumul de servicii
    medicale, medicamente si dispozitive medicale a fost de 17,2
    miliarde de lei. Veniturile fondului au scazut constant in ultimii
    ani: 2007 – 13 miliarde lei, 2008 – 15,7 miliarde lei, 2009 – 14,6
    miliarde lei, septembrie 2010 – 12,6 miliarde lei. “Sanatatea
    costa”, a conchis ministrul, indicand ca acesta a fost principiul
    care a stat la baza deciziei de a extinde plata CASS.

  • De unde mai taie Boc – Premierul se bazeaza pe pensionarii care „ies din sistem”

    Mai exact, s-au trecut in revista, dar fara a se da detalii de
    fata cu reprezentantii mass-media, aderarea Romaniei la Spatiul
    Schengen, evolutiile sectoarelor economice ingrijoratoare ale unor
    state UE, dar si spinosul caz de la Piatra Neamt, ce a pus pe jar,
    in ultimele zile, Ministerul de Interne.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Lasati pensionarii in pace

    Comisia prezidentiala ce studiaza deficitul va cere, dupa cum se
    zvoneste, mari reduceri de beneficii sociale si in special o
    crestere abrupta a varstei de pensionare.

    Atacatorii sistemului de asistenta sociala sustin ca sunt
    ingrijorati de viitorul financiar al programului. Dar matematica
    lor nu e corecta, iar ostilitatea lor nu se refera la dolari sau la
    centi. De fapt este vorba despre ideologie si a da bine la public.
    {i sub ele se afla ignoranta sau indiferenta fata de realitatile
    vietilor multor americani.

    Despre matematica: din punct de vedere legal, sistemul de
    asistenta sociala are linia sa proprie de finantare exclusiva prin
    intermediul fluturasului de salariu. Dar este si parte a bugetului
    federal extins. Aceasta dubla contabilitate inseamna ca exista doua
    modalitati prin care asistenta sociala poate avea probleme
    financiare. In primul caz, acea finantare dedicata s-ar putea
    dovedi inadecvata, fortand programul fie sa taie beneficii, fie sa
    ceara Congresului suplimentari de fonduri. |n al doilea rand,
    costurile de asistenta sociala s-ar putea dovedi nesuportabile
    pentru bugetul federal ca intreg.

    Dar niciuna dintre aceste probleme potentiale nu este un pericol
    clar si prezent. Asistenta sociala a avut excedent de fonduri in
    ultimii 25 de ani, punand acele surplusuri intr-un cont special.
    Programul nu va avea nevoie sa apeleze la Congres ca sa fie ajutat
    cu fonduri sau sa fie reduse beneficiile pana cand acel cont
    special nu e epuizat, ceea ce este estimat sa se intample prin
    2037, dar potrivit acelorasi estimari ale expertilor, sunt destule
    sanse ca ziua aceea sa nu vina niciodata.

    Intre timp, o populatie imbatranita va duce la cresterea
    costurilor cu asistenta sociala in urmatorii 20 de ani, de la 4,8%
    din PIB in prezent la cam 6% din PIB. Ca sa va faceti o idee,
    aceasta crestere e semnificativ mai mica decat cresterea
    cheltuielilor de aparare din 2001 incoace, pe care insa
    Washingtonul nu le-a considerat deloc o criza sau macar un motiv ca
    sa regandeasca unele scutiri de impozite ale epocii Bush.
    Deci de unde vin strigatele de criza? In mare parte, ele se bazeaza
    pe o contabilitate de rea-credinta. In special, ele se bazeaza pe
    un tip de alba-neagra in care surplusurile adunate de sistemul de
    asigurari sociale in ultimul sfert de secol nu conteaza pentru ca,
    nu-i asa, programul nu are o existenta independenta, ci e doar
    parte a bugetului federal general – in vreme ce viitoarele deficite
    ale asigurarilor sociale sunt inacceptabile pentru ca, nu-i asa,
    programul trebuie sa stea pe picioarele sale.

    Ar fi usor de expediat aceasta gogorita ca o prostie evidenta,
    dar exista o piedica: multi oameni influenti – intre care Alan
    Simpson, copresedintele comisiei prezidentiale pentru deficit –
    sustin aceasta prostie.
    Si dupa ce au inventat o criza, ce fac atacatorii sistemului de
    asigurari sociale? Nu-si propun sa taie alocarile pentru actualii
    pensionari; invariabil, planul este sa taie beneficiile pentru
    multi ani din viitor. Ganditi-va, deci: ca sa evitam posibilitatea
    unor viitoare reduceri de beneficii, trebuie sa taiem acele
    viitoare beneficii. Bine!

    Ce se intampla totusi? Conservatorii urasc sistemul de asistenta
    sociala din motive ideologice: succesul sau le submineaza lozinca
    “statul este intotdeauna problema, niciodata solutia”. Dar ei
    primesc un sprijin vital din partea intimilor administratiei de la
    Washington, pentru care o dorinta declarata de a reduce bugetul de
    asistenta sociala serveste de multa vreme ca o emblema de
    seriozitate fiscala, indiferent de aritmetica.

    Si nicio aripa a coalitiei antiasistenta sociala nu pare sa stie
    sau sa-i pese de nenorocirile pe care propunerile lor preferate le
    vor genera.

    Ideea cea mai la moda este cresterea varstei de pensionare mai
    mult decat trebuie ea sa creasca potrivit prevederilor legale: deja
    a crescut de la 65 la 66 de ani si trebuie sa ajunga la 67, dar
    unii propun sa urce la 70 de ani. Argumentatia celor care sustin
    propunerea se bazeaza pe faptul ca a crescut deja speranta de
    viata, asa ca oamenii pot lejer lucra pana la varste mai inaintate.
    Dar asta e adevarat doar pentru angajatii cu slujbe foarte bine
    platite, adica exact cei ce au cea mai putina nevoie de sistemul de
    asistenta sociala.

    Nu vorbesc doar de faptul ca e mult mai usor sa-ti inchipui ca
    poti lucra pana la 70 de ani daca ai un post confortabil de birou
    decat daca prestezi munca fizica. America devine o societate tot
    mai inegala, iar diferentele crescande se extind si la probleme de
    viata si moarte. Speranta de viata la 65 de ani a crescut mult la
    varful piramidei veniturilor, dar mult mai putin pentru lucratorii
    platiti cu salarii mai mici. Si, tineti cont, varsta de pensionare
    e deja programata sa creasca potrivit actualei legi.

    Asa ca sa lasam balta acest atac nenecesar, nedrept si – sa nu
    ne ferim de cuvinte – crud la adresa americanilor care muncesc.
    Reducerile masive ale asistentei sociale nu ar trebui sa fie
    subiect de discutie.

  • Pensionarile in timp de criza: 1,6% cu stagiu de cotizare complet. Cum s-au certat Basescu si Boc de la pensii

    Din numarul total de noi beneficiari de pensii insa, numai 1,6%,
    8.796 de persoane, au iesit la pensie la limita de varsta si cu
    stagiu complet de cotizare, conform calculelor Gandul pe baza
    datelor oficiale ale Ministerului Muncii, aferente anului 2008 si
    primelor trei trimestre din 2009 (datele aferente trimestrului
    patru al anului trecut nu au fost inca facute publice).


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Bugetarii si pensionarii vor primi mai putini bani din luna august

    “In luna iunie nu sunt afectate, incepe reducerea din luna
    iulie, care se plateste in august “, a spus Vladescu, potrivit
    Mediafax.

    Proiectul de lege privind reducerea salariilor si pensiilor,
    pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament,
    prevedea initial ca taierile vor fi operate incepand cu drepturile
    lunii iunie.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Seitan: Pensiile sub 1.000 de lei nu vor fi reduse cu 15%

    O delegatie a pensionarilor galateni care au venit sa protesteze
    la Ministerul Muncii a discutat marti la pranz cu ministrul Muncii,
    Mihai Seitan.

    Presedintele Aliantei Europensionarilor din Galati, Cristea
    Toader, a declarat, la finalul discutiilor, ca ministrul Mihai
    Seitan le-a spus ca nu vor scadea pensiile sub 1.000 de lei, iar
    cei care beneficiaza de aceasta suma nu vor fi obligati la
    coplata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile continua ofensiva pe credite specializate. A aparut imprumutul pentru pensionari

    Bancile si-au imbunatatit oferta cu imprumuturi specializate
    care se adreseaza pensionarilor, dar si celor cu meserii liberale,
    precum doctori, notari sau avocati. CEC Bank a lansat o oferta
    promotionala dedicata pensionarilor care sunt titulari ai unui cont
    in care se vireaza pensia.

    Astfel, incepand de la jumatatea lunii mai si pana la finele
    lunii septembrie, dobanda la acest tip de credit se reduce de la
    13,95% la 11%, iar comisionul de analiza de documentatie este
    eliminat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Basescu: Intentia este ca reducerea cu 15% a pensiilor sa fie mentinuta pana la sfarsitul anului

    Presedintele a mentionat ca referitor la durata masurii de
    diminuare cu 15% a veniturilor pensionarilor doreste sa spuna ca
    intentia pe care a discutat-o cu Guvernul este ca masura sa fie
    mentinuta pana la finele anului.
    El a spus ca este nevoie de 2,2 miliarde de euro pentru plata
    pensiilor la nivelul actual, iar Romania are doar 1,7 miliarde de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot pleca pensionarii romani in vacante ieftine in Spania si Cipru

    Dupa modelul lansat in toamna anului trecut de guvernul spaniol,
    cipriotii pregatesc si ei o oferta turistica speciala in extrasezon
    pentru toti pensionarii europeni de peste 55 de ani, la preturi
    subventionate de stat. Programul nu a fost inca lansat oficial,
    insa agentiile de turism din Romania care au vandut sejururi in
    Spania si-au informat deja clientii fideli despre aceste pachete
    turistice. Astfel, un sejur de sapte nopti in Cipru, in orasele
    Ayia Napa, Paphos, Larnaca, Nicosia si Limassol, intr-un hotel de
    patru stele, cu demipensiune, va costa intre 365 si 395 de euro,
    suma care include si transportul cu avionul, inclusiv taxele
    aferente.

    Cel mai probabil, startul programului se va da tot in toamna,
    cum s-a intamplat in cazul initiativei guvernului spaniol, in 2009,
    astfel ca inscrierile vor fi posibile abia in septembrie, spun
    reprezentantii agentiilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info