BusinessMagazin

Tag: partide

  • După o profeţie a Elenei Udrea

    Numai vehicularea ideii de alegeri anticipate motivate strict de ţâfna capilor fostei USL ar fi fost de ajuns să justifice remarca preşedintelui Băsescu despre iresponsabilitatea celor doi capi în raport cu soarta ţării. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, dacă ţinem cont de oferta premierului Ponta de a oferi posturi de miniştri pur şi simplu ca premiu pentru liberalii care pleacă din PNL ca să-l urmeze pe Călin Popescu-Tăriceanu, devenit brusc candidat la prezidenţiale din partea PSD după ce a înţeles că tandemul electoral Antonescu-Iohannis (care şi-a anunţat explicit dorinţa de a fi susţinut de celelalte partide de dreapta pentru preluarea puterii în toamnă) îi taie şansele de ascensiune politică.

    Intenţia sugerată de Ponta ar fi să refacă la nivel simbolic USL, cu un grup de dezertori din PNL care să poată justifica atât ideea că proiectul USL continuă aşa cum i-a promis electoratului, cât şi prezentarea lui Tăriceanu drept liberal, om de dreapta, într-un tandem electoral Tăriceanu-Ponta, rival celui de mai sus. Plauzibil?

    În ambele tandemuri, locurile de prezidenţiabil şi de candidat la şefia guvernului pot fi schimbate oricând, în funcţie de sondaje (în fond, Antonescu însuşi anunţa după prezidenţialele din 2009 că e gata să fie prim-ministru), iar memoria colectivă e prea scurtă pentru ca electoratele ţintite la toamnă să le mai reproşeze trecutul. Electoratul de dreapta poate reevalua, adică, faptul că Antonescu şi ai lui au fost timp de trei ani aliaţii PSD, iar electoratul de stânga poate uita faptul că guvernul Tăriceanu a lăsat în urmă ruşinosul bilanţ economic din 2008 – deficit structural de 8,5% şi deficit de cont curent de aproape 13%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa şi cu un credit împovărător de la acelaşi FMI pe care mândrul Tăriceanu îl dăduse afară în 2005.

    Ar mai fi de adăugat doar că Elena Udrea profeţise încă din martie 2013 că USL, după ce se va rupe, va avea doi candidaţi la preşedinţie – Ponta din partea PSD şi Tăriceanu din partea unui PNL care între timp îl va fi descăunat pe Antonescu din cauză de scădere în sondaje. Adevărat, Antonescu a găsit între timp soluţia Iohannis pentru un tandem preşedinte-premier, iar Tăriceanu s-a întors în braţele PSD spre a face cuplu cu Ponta. Dar, cum am spus, locurile în ambele tandemuri rămân interşanjabile până la alegeri, iar toţi protagoniştii provin din USL.

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • PACE LA KIEV: Opoziţia ucraineană acceptă propunerile lui Ianukovici

    Opoziţia a decis vineri să semneze un acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a declarat unul dintre principalii lideri ai acesteia, Oleg Tiagnibok, citat de agenţia Interfax, relatează AFP.

    Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.

  • Opoziţia şi Ianukovici au semnat un acord de ieşire din criză care prevede concesii importante din partea puterii

    Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat vineri, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord de ieşire din criză, care prevede concesii importante din partea puterii, dar care ar putea să fie considerate insuficiente după baia de sânge care a îndoliat Kievul, relatează AFP.

    Acordul, semnat vineri la palatul prezidenţial în prezenţa mediatorilor europeni, prevede un scrutin prezidenţial anticipat, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională. Acordul a fost obţinut în urma unor violenţe care s-au soldat cu 80 de morţi, începând de marţi, la Kiev.

    Principalii trei lideri ai opoziţiei ucrainene, Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiagnibok au semnat acordul, alături de miniştrii de Externe german Franz-Walter Steinmeier şi polonez Radoslaw Sikorski, a constatat AFP. Reprezentantul Rusiei nu a semnat textul.

    Opoziţia, reprezentată de către “Consiliul Maidan”, şi-a exprimat anterior acordul, cu condiţia ca actualul ministru de Interne Vitali Zaharcenko să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să nu mai rămână în funcţie, potrivit lui Oleg Tiagnibok. Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului în reprimarea judiciară şi din partea poliţiei a manifestanţilor.

    Preşedintele Ianukovici a anunţat vineri dimineaţa lansarea unei proceduri în vederea unor “alegeri prezidenţiale anticipate”, fără să avanseze o dată prcisă. Următoarele alegeri prezidenţiale sunt programate în martie 2015.

    El a promis totodată un “proces de revenire la Constituţia din 2004”, care va reduce puterile preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, şi formarea unui “guvern de unitate naţională”.

    Ianukovici răspundea astfel unor revendicări majore formulate de către opoziţie, care ocupă de exact trei luni Piaţa Maidan, în centrul capitalei ucrainene.

    – Un nivel de violenţă fără precedent

    Aceste promisiuni ar putea, totuşi, să nu fie considerate suficiente, după violenţele care s-au soldat cu aproape 80 de morţi începând de marţi, un nivel de violenţă fără precedent pentru această ţară desprinsă din fosta Uniune Sovietică.

    În Piaţa Maidan, simbolul mişcării de contestare, în care vineri erau prezente între 25.000 şi 30.000 de persoane, manifestanţii nu păreau pregătiţi să renunţe, chiar dacă atmosfera era mult mai puţin tensionată decât joi, unii dintre ei făcându-şi poze sau aprinzând focuri de artificii.

    “Oamenii spun că nu vor pleca din (Piaţa) Maidan atât timp cât Ianukovici nu va pleca” de la putere, a declarat pentru AFP un locuitor din Kiev, Oleg Bukoienko, în vârstă de 34 de ani. “Alegeri în decembrie nu este suficient. Trebuie să plece acum. Dacă nu, poate să sfârşească la fel ca (liderul libian Muammar) Kadhafi sau (cel român Nicolae) Ceauşescu”, a adăugat el, evocând “crime” comise, în opinia sa, de către preşedintele ucrainean.

    “Nu cred că este decizia lui Ianukovici. Acest lucru i-a fost impus de către europeni. Nu putem să avem încredere în el. El spune ceva şi face altceva”, a conchis Bukoienko.

    Toate aceste anunţuri oficiale au fost făcute după o zi şi o noapte de negocieri.

    Reuniţi la Bruxelles, miniştrii europeni de Externe au decis joi să impună interdicţia eliberării de vize şi să blocheze averile celor care se fac vinovaţi de violenţe.

    Washingtonul a ridicat tonul, ameninţând că va adopta sancţiuni împotriva “guvernelor responsabile de violenţe”, un mesaj transmis de către vicereşedintele Joe Biden în mod direct lui Ianukovici, în timp ce secretarul de Stat John Kerry a îndemnat să se pună capăt violenţelor şi “morţilor lipsite de sens”.

    În contextul în care Ucraina riscă falimentul, Rusia i-a promis acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale.

    Ministerul ucrainean de Interne a acuzat vineri dimineaţa manifestanţi că au deschis focul, încercând să spargă cordoane de poliţişti, către Parlament. Manifestanţi intervievaţi de AFP la faţa locului au negat incidentul, acuzând poliţia că a utilizat grenade asurzitoare.

    Adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, Iuri Dumanski, a demisionat vineri, în semn de protest faţă de tentative de implicare a armatei în conflict.

    “În prezent se implică armata în conflictul civil. Acest lucru poate antrena morţi în număr mare”, a declarat el pentru postul Kanal 5.

    Anunţarea suspendării negocierilor asupra unui acord de asociere cu UE, în schimbul unei relansări a relaţiilor economice cu Moscova a determinat, la 21 noiembrie, mii de persoane să iasă în stradă.

    Opozanta încarcerată Iulia Timoşenko a cerut joi seara “îndepărtarea imediată a lui Ianukovici” de la putere. Declanşarea unor “proceduri judiciare împotriva lui pentru uciderea în masă a civililor trebuie să fie singura doleanţă a poporului, opoziţiei şi comunităţii internaţionale”, aprecia ea.

  • Scoţia nu poate folosi lira dacă obţine independenţa, avertizează principalele partide britanice

     Ministrul de finanţe, George Osborne, membru al Partidului Conservator, secretarul şef al Trezoreriei, Danny Alexander, din partea Liberal-Democraţilor, şi Ed Balls, unul dintre liderii Partidului Laburist şi ministru de finanţe în guvernul paralel al opoziţiei, vor lansa în scurt timp mesaje de avertisment că Scoţia nu va putea forma o uniune monetară cu Marea Britanie dacă îşi va proclama independenţa, potrivit Financial Times.

    Cele trei partide ocupă 542 din cele 781 locuri din Camera Lorzilor şi 616 din 650 de locuri în camera inferioară a Parlamentului britanic.

    Avertismentul lansat de politicienii britanici demontează unul dintre elementele cheie pe care se bazează platforma naţionaliştilor din Scoţia, cu 7 luni înaintea referendumului privind independenţa, programat în septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţist împuşcat mortal de către un coleg, la o vânătoare de mistreţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Macovei: Antonescu nu poate aspira la susţinere pentru Preşedinţie din partea partidelor de dreapta

     “Antonescu şi Ponta sunt profund nocivi, cariera lor politică trebuie să se încheie. Crin Antonescu nu mai reprezintă de multă vreme doctrina de dreapta şi nu poate aspira la o susţinere politică pentru Preşedinţie din partea partidelor de dreapta. Antonescu este, ca şi Victor Ponta, un politician profund nociv, iar cariera lui politică trebuie să se încheie. Antonescu, Ponta şi USL au încercat o lovitură de stat în vara lui 2012, au încercat să îşi subordoneze instituţiile independente ale statului, au vrut să distrugă Curtea Constituţională sau DNA”, scrie Macovei, pe blog.

    Potrivit fostului ministru al Justiţiei, Antonescu, Ponta şi USL “vor să pună mâna pe justiţie, vor să distrugă ANI, protejează parlamentarii şi miniştrii penali în Parlament”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Congresul SUA se apropie de o soluţie temporară privind plafonul datoriei de stat

     Divergenţele profunde dintre Partidul Republican şi cel Democrat persistă. Opoziţia republicană, majoritară în Camera Reprezentanţilor, preferă să ataşeze condiţii oricărei înţeleger, în timp ce democraţii, care deţin majoritatea în Senat, sunt decişi să nu facă concesii, potrivit Bloomberg.

    Totodată, orice eventual compromis ar trebui să fie formulat astfel încât ambele părţi să se poată declara victorioase. De asemenea, cele două partide trebuie să găsească o soluţie şi pentru o altă problemă urgentă, respectiv bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie. În lipsa unui buget aprobat de Congres, guvernul a fost nevoit să-şi suspende parţial activitatea în urmă cu 10 zile.

    Cu toate acestea, declaraţiile de miercuri ale mai multor congresmeni par să anunţe un posibil acord pe termen scurt care să garanteze ridicarea plafonului datoriei de stat şi evitarea unei posibile situaţii de default. “Nu vom vota împotriva unei iniţiative care asigură că America îşi va plăti datoriile”, a declarat congresmenul democrat Steny Hoyer, membru al Camerei Reprezentanţilor, după o întâlnire cu preşedintele Barack Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia lui Vasile Blaga după ce Ungureanu a cerut sprijinul tuturor partidelor de dreapta pentru candidatura la prezidenţiale

     “Noi avem proceduri interne deja stabilite. De astăzi, cei care doresc să candideze din parea PDL la funcţia de preşedinte al României trebuie să-şi depună candidatura la preşedintele partidului, termenul este până duminică seară”, a precizat Blaga, arătând că apoi candidaturile vor fi validate de Comisia PDL pentru statut, etică şi litigii, iar candidaţii înscrişi în competiţia internă a partidului vor trebui să convingă, în teritoriu, organizaţiile că sunt cei mai buni pentru a reprezenta partidul.

    “Eu sper şi am convingerea că va exista raţiunea necesară din partea tuturor membrilor noştri, astfel încât cel desemnat să poată să convingă pe urmă formaţiunile de centru, pe cei care gândesc şi împărtăşesc valorile, ca să susţină şi pe urmă să putem să convingem anul viitor şi electoratul. Noi discutăm de PDL şi de procedurile noastre interne”, a adăugat Vasile Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro