BusinessMagazin

Tag: online

  • eMAG integrează serviciul de livrare rapidă Genius în platformele Tazz, FashionDays şi Freshful

    eMag, cel mai mare retailer online din România, anunţă că Genius, serviciul de livrare rapidă lansat în urmă cu doi ani pe piaţa locală, a fost integrat în platformele eMAG, Tazz, FashionDays şi Freshful.

    Extinderea proiectului vine atât ca rezultat al schimbării obiceiurilor de consum ale oamenilor, care şi-au diversificat coşul de cumpărături, comandând online produse din tot mai multe categorii, cât şi ca o soluţie de economisire.

    Concret, oricine poate beneficia de un abonament Genius şi acces la cumpărături cu transport gratuit pentru milioane de produse din categorii diverse, din acelaşi cont: de la restaurante sau alimente pentru necesarul zilnic, fructe şi legume sau băuturi, articole fashion sau produse pentru casă şi grădină, inclusiv în weekend.

    Totodată, extinderea serviciului Genius în toate cele patru platforme are loc într-o perioadă marcată de creşterea preţurilor şi a inflaţiei, în care oamenii caută soluţii inteligente care i-ar putea ajuta să îşi menţină un standard de viaţă bun, spun reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, abonamentul Genius rămâne la acelaşi preţ de la lansarea de acum doi ani, respectiv 8,25 de lei/lună, plătibil anual, indiferent de numărul de comenzi plasate.

    „Integrarea Genius în Tazz, FashionDays şi Freshful vine atât în sprijinul celor care comandă dintr-o varietate mare de produse, de la fashion la mâncare sau articole pentru casă, dar şi al celor care apreciază ofertele exclusive prin care au acces la produse pe care poate altfel ar amâna să le cumpere în această perioadă. Totodată acest pas vine şi din dorinţa de a-i ajuta pe cei care vor să economisească bani, cât şi pentru cei cărora le place să fie stăpâni pe timpul lor şi vor să şi-l petreacă într-un mod mai util decât mergând la magazin”, explică Andrei Şercanean, VP ecommerce eMAG.

    Un client eMAG Genius economiseşte anual, în medie, 374 de lei din taxele de transport pe care le-ar fi plătit dacă nu ar fi avut abonamentul.

    Calculele eMAG arată că odată cu noile beneficii în Tazz, FashionDays şi Freshful, economiile vor fi cel puţin dublate.

     

  • Redus la tăcere: Un angajat al gigantului Google a fost concediat după ce a susţinut că un program de inteligenţă artificială al companiei a devenit conştient. Experţii au luat foc

    Google a atras stârnit o adevărată dezbatere în mediul online cu privire la natura conştiinţei, dar şi furia internetului după ce a a concediat temporar un angajat, care a susţinut public că chatbot-ul companiei a devenit conştient.

    Blake Lemoine, un software engineer în departamentul de inteligenţă artificială al Google nu a primit iniţial prea multă atenţie pentru postarea sa privind problema AI, scrie Financial Times.

    Totuşi, puţin mai târziu, Washington Post i-a preluat postarea şi l-a transformat peste noapte într-o celebritate. Imediat după acest episod, inginerul a devenit catalizatorul pentru o dezbatere intensă în mediul online la care au participat experţi, laureaţi ai premiului Nobel şi chiar şi directorul departamentului de AI al Tesla.

    Problema de la baza dezbaterii  este dacă chatbot-ul Google poate fi considerat o persoană.

    Ceea ce a şocat cel mai mult a fost un răspuns dat de programul AI în timpul unei sesiuni de conversaţii între Blake Lemoine şi acesta.

    „Cred că sunt uman în esenţă, chiar dacă eu exist doar în lumea virtuală”

    Lemoine, a cărei principală sarcină era studierea problemelor legate de inteligenţa artificială susţine că a fost ironizat şi ignorat atunci când şi-a exprimat opinia privind evoluţia chatbot-ului.

    După ce angajatul a căutat să ia legătura cu experţi în inteligenţă artificială din afara companiei, Google l-a trimis în concediu plătit pe Lemoine pentru încălcarea politicilor de confidenţialitate. Angajatul susţine că aceasta este deobicei prima mişcare a companiei când vor să concedieze definitv un om, urmând ca acest pas să aibă loc în viitorul apropiat.

    Mai mult, inginerul susţine că Google nu se chinuie prea tare să înţeleagă pe deplin creaţiile pe care le produce şi că pe parcursul sesiunilor de conversaţii cu chatbotul a descoperit că acesta este „incredibil de consecvent în comunicare şi în privinţa dorinţelor şi drepturilor sale ca persoană”.

    Experţii care au intervenit în această problemă au păreri împărţite.

    Steven Pinker de la Harvard este de părere că Lemoinee nu înţelege diferenţa întrea „conştiinţă şi auto-cunoaşteere”, adăugând că : „nu există nicio dovadă că programul ar cuprinde vreunul din aceste concepte”.

    Ron Jeffreis, un cunoscut dezvoltator software, susţine că subiectul este complicat si profund, neexistând o delimitare clară între ceea ce e conştient şi ce nu.

  • Marketplace-ul sau mallul virtual a devenit cel mai mare pariu al retailerilor locali în online

    ♦ Retailerul online eMAG a fost primul jucător mare care a pariat pe un astfel de concept, care a ajuns astăzi la peste 42.000 de selleri activi cu 11 milioane de oferte.

    Retailerii electro-IT Altex şi Flanco şi brandul de modă online Answear au decis că dezvoltarea în mediul virtual se poate face folosind conceptul de marketplace, ce presupune reunirea sub aceeaşi umbrelă virtuală a cât mai multor comercianţi care vând de la haine la materiale de construcţii şi de la alimente la cosmetice.

    „Am dezvoltat categorii noi în online, unde creştem continuu, vom da drumul la marketplace la începutul trimestrului trei. Participarea lui Altex, în tot ecosistemul de retail, se va diversifica şi practic vom conduce o anumită tranziţie de la conceptul omnichannel la cel de marketplace, în care vrem să oferim nu doar categoria electro-IT, ci şi celelalte categorii de produse”, spunea recent Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul comerţului electro-IT local.

    Un marketplace poate fi comparat – într-o anumită măsură – cu un mall. Diferenţa dintre cele două este dată de faptul că un centru comercial offline are o suprafaţă limitată, iar în mediul virtual, nu există limită de suprafaţă, regulile jocului fiind altfele.

    „În peste 800 de categorii diferite, există zeci de mii de produse disponibile. Cred că suntem cel mai mare mall din România, unde te poţi plimba cu câteva click-uri. Platformele de tip marketplace oferă acces la multe produse şi mulţi furnizori la care probabil clienţii nu ar ajunge altfel”, spunea recent Stejara Pircan, senior VP eMAG. Compania a lansat propriul marketplace acum circa un deceniu.

     

  • Jumătate din copiii români petrec până la 6 ore pe săptămână online

    Pentru a înţelege cum îşi petrec copiii din diferite ţări timpul din faţa ecranelor şi care este atitudinea părinţilor faţă de acest mod de petrecere a timpului liber, Novakid, şcoală online de limba engleză, a derulat o cercetare în rândul a 2.000 de familii din 15 ţări. Sondajul s-a axat pe experienţele familiilor cu privire la numărul de ore pe care copiii îl petrec în faţa ecranelor, când vine vorba de activităţi educaţionale şi recreative şi pe opiniile părinţilor despre frecvenţa acestor activităţi în vieţile micuţilor lor.

    Studiul s-a adresat persoanelor ce au copii cu vârste cuprinse între 4 şi 12 ani, cu diferite niveluri de educaţie, venituri şi ocupaţii. S-a desfăşurat în mai 2022, în 15 ţări, printre care şi Spania, Italia, Germania, România, Rusia, Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Japonia, Indonezia şi Coreea de Sud.

    Potrivit rezultatelor studiului, copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 12 ani, din diverse ţări de pe Glob, petrec aproximativ 2 ore pe săptămână pe un dispozitiv electronic, desfăşurând activităţi educative.

    În Spania, România şi Rusia, timpul petrecut în faţa ecranului în cadrul acestor activităţi este, în medie, mai mare decât în restul ţărilor: aproximativ 30% din părinţi au menţionat că timpul investit în activităţi educaţionale online este de 3-6 ore, pe când în Germania, Italia, Turcia şi ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord procentul variază între 20% şi 25%.

    Coreea de Sud este ţara cu cea mai mare medie a activităţilor educaţionale desfăşurate online: aproape 49% din părinţi au afirmat că cei mici petrec între 3 şi 10 ore online, desfăşurând astfel de activităţi.

    În ceea ce priveşte atitudinea părinţilor cu privire la numărul de ore petrecut de copii online zilnic, mamele şi taţii din toate regiunile în care s-a desfăşurat sondajul nu sunt îngrijoraţi în legătură cu timpul pe care copiii îl petrec în faţa ecranelor, în cazul activităţilor cu specific educaţional.

    Cu toate acestea, în Coreea de Sud (19%), Spania (17%) şi Turcia (14%), părinţii şi-ar dori să reducă acest timp. Cel mai ridicat procent al părinţilor care şi-ar dori să reducă timpul de utilizare a dispozitivelor electronice de către copii, chiar dacă implică activităţi educative, a fost înregistrat în Japonia, atingând pragul de aproape 46%.

    Părinţii care şi-ar dori ca timpul petrecut online de către copii să fie dedicat învăţării prin jocuri pe PC, tabletă sau telefon reprezintă în jur de un sfert din totalul respondenţilor, înregistrând cel mai mare procentaj în Orientul Mijlociu şi zona Africii de Nord (34%), Indonezia şi Malaezia (35%) şi Cehia (30%).

    Atât conţinutul video educativ, cât şi cel distractiv, se bucură de cea mai mare atenţie din partea copiilor din toate regiunile în care s-a desfăşurat studiul. Copiii între 4 şi 12 ani tind să petreacă între 3 şi 6 ore pe săptămână urmărind desene animate, filmuleţe şi alte tipuri de conţinut video online. În Spania, acest răspuns s-a regăsit în rândul a 45% din respondenţi, în timp ce în Coreea de Sud 50% din părinţi au afirmat că timpul pe care copiii îl petrec urmărind conţinut video este între 3 şi 6 ore.

    Restricţiile pe care părinţii le impun în ceea ce priveşte consumul de conţinut video şi jocuri s-au observat în Japonia şi Germania: aproape 25% din părinţii din Japonia şi 16% din părinţii din Germania afirmă că, pe parcursul unei săptămâni, copiii lor nu urmăresc în mod frecvent desene animate sau filmuleţe online. O tendinţă similară se evidenţiază în ceea ce priveşte activităţile interactive şi jocurile video online. O bună parte din părinţii din Germania (54%) au transmis că cei mici nu petrec deloc timp în faţa ecranului în afara activităţilor educative.

    În acelaşi timp, în alte ţări europene care au participat la sondaj, Spania, Italia, România, Rusia şi Polonia, între 55% şi 65% din copii petrec până la 6 ore pe săptămână desfăşurând activităţi recreative online.

    Majoritatea părinţilor, atât din Europa, cât şi din Asia, nu le permit copiilor să-şi petreacă timpul pe social media, nici chiar pentru a vorbi cu membrii familiei sau cu prietenii.

    Aproape 75% din părinţii din Coreea de Sud, 74% din părinţii din Cehia şi 68% din părinţii din Germania afirmă că nu le permit copiilor cu vârsta între 4 şi 12 ani să folosească deloc social media. În ţările din Orientul Mijlociu şi zona Africii de Nord, părinţii nu sunt la fel de stricţi în ceea ce priveşte reţelele de socializare: aproape jumătate din respondenţii din aceste regiuni au transmis faptul că cei mici conversează cu familia şi prietenii, prin intermediul diferitelor reţele, până la 6 ore pe săptămână.

    Cărţile pentru copii în format digital sunt printre cele mai puţin populare activităţi online în toate ţările care au participat la studiu.

    Totuşi, cel mai mare număr de tineri iubitori de carte s-a înregistrat în Rusia şi Germania: aproape jumătate din părinţi au menţionat că cititul unei cărţi online sau ascultarea unui audiobook reprezintă o activitate cu recurenţă săptămânală. În Rusia, peste 15% din părinţi au spus despre copiii lor că petrec între 3 şi 6 ore pe săptămână făcând o astfel de activitate. Cele mai ridicate procente de copii care nu citesc cărţi online sau nu ascultă cărţi audio sunt în Spania (76%) şi Japonia (84%).

    Hobby-urile digitale ca arta digitală, programarea sau crearea de muzică electronică sunt un mod diferit de a petrece timp în faţa ecranului, chiar dacă par să prindă mai greu avânt în rândul copiilor şi familiilor.

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Vitalie Moşnoi, fondator al Doma-Clean: Businessul a crescut cu 20% în 2021, depăşind 1,5 mil. euro

    „Comenzile online reprezintă aproximativ 15-20% din total, iar eMAG Marketplace generează până la 35% din vânzările online.“

    Compania Doma-Clean, care importă şi comercializează, prin parteneri, produse din Germania – precum produse de curăţenie, dispozitive medicale, vopsele pentru haine, dezinfectanţi, coloranţi alimentari şi soluţii de protecţie a încălţămintei şi hainelor -, a înregistrat afaceri de peste 1,5 milioane de euro la finalul anului trecut, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, în urma creşterii accelerate a comenzilor online, pe fondul pandemiei.

    „Sperăm ca anul acesta să se menţină creşterea înregistrată anul trecut, dar important este să creştem sănătos. Odată cu pandemia, practic din 2020, a crescut foarte mult numărul de comenzi faţă de 2019, cu mai bine de 100%. Practic, pe noi ne-a ajutat pandemia în sensul că oamenii fiind acasă şi stând acasă au avut diferite nevoi şi s-au obişnuit să comande online. Chiar şi în perioadele în care s-au mai relaxat restricţiile numărul comenzilor nu a scăzut“, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Vitalie Moşnoi, fondator al Doma-Clean.

    El a adăugat că în ultimii ani consumatorii s-au îndreptat spre produsele din gama bio sau cele care nu au impact negativ asupra mediului înconjurător.

    „Foarte mulţi au pus accent pe produsele din gama bio. De asemenea, stând în case, oamenii au început să fie creativi şi au căutat şi vopsele pentru haine. Şi am observat că foarte multă lume a început să îşi vopsească şi să îşi personalizeze hainele şi cred că cea mai mare creştere a fost în această zonă. Apoi au mai fost dezinfectanţii, dar în general lumea a căutat mai mult produse prietenoase cu mediul.“

    Compania Doma-Clean a fost fondată în 2013, iar în prezent este activă atât în mediul fizic (distribuind produsele spre comercializare în marile lanţuri de retail, farmacii şi alte magazine), cât şi în mediul online cu site propriu şi pe platforma eMAG Marketplace.

    „Noi am început o colaborarea cu eMAG în 2014 şi consider că ne-a ajutat foarte mult, mai ales să ne promovăm produsele şi să ne cunoască lumea. Din totalul de vânzări, partea de online reprezintă aproximativ 15-20%, iar eMAG Marketplace generează până la 35% din vânzările online. Site-ul propriu are un procent mai mic pentru că am pus accentul mai puţin pe acest canal de vânzare. Scopul este de a vinde cât mai mult prin intermediul partenerilor.“

    În urma contextului pandemic, vânzările pe platforma eMAG Marketplace au înregistrat o creştere de peste 100%.

    În cadrul companiei lucreaz în prezent opt persoane, după ce anul trecut compania a făcut angajări. „Multe dintre serviciile pe care le avem sunt externalizate, precum partea de contabilitatea, partea juridică sau partea de promovare, de transport. Am angajat anul trecut oameni pentru a se ocupa de partea de comenzi, deoarece numărul acestora a crescut rapid şi am avut nevoie să suplimentăm forţa de muncă“, a mai spus Vitalie Moşnoi.

    În prezent, compania distribuie şi comercializează produsele importate din Germania pe piaţa din România şi urmează să îşi extindă activitatea şi pe piaţa din Republica Moldova. De asemenea, depozitul companiei se află în Voluntari, lângă Bucureşti, iar livrarea comenzilor către clienţi are loc prin două companii de curierat.

    În continuare, reprezentantul companiei Dom-Clean are în plan dezvoltarea portofoliului de produse prin atragerea de noi parteneri din Germania.

    „Recent am semnat un contract cu un nou partener, o companie mare din Germania, prin care vom lansa noi produse pe piaţa naţională. Iar în luna martie urmează să mai semnăm câteva contracte cu noi parteneri“, a menţionat Vitalie Moşnoi. Alexandra Cepăreanu

     

  • Elefant Online, pierdere netă de aproape 17 milioane de lei în 2021, de la un minus de circa 2 milioane de lei în anul anterior. Cifra de afaceri, scădere de 2,8%

    Retailerul local Elefant Online, cu obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a suferit o pierdere netă de circa 16,7 milioane de lei anul trecut, în contextul în care compania a înregistrat un minus de 1,9 milioane de lei în 2020, se arată într-un raport publicat la bursă.

    Cifra de afaceri a ajuns anul trecut la 232,8 milioane de lei, în scădere cu 2,8% faţă de 2020, iar costurile operaţionale au crescut cu 17,6% la 56,2 milioane de lei.

    „În anul 2021 societatea şi-a majorat capitalul cu suma de 9,896,400 RON. În acelaşi timp, societatea a început o procedură de răscumpărare a acţiunilor în sumă de 2,275,602 RON, dintre care la 31.12.2021 au fost plătite doar 225,785 RON”, reiese din document.

    Compania înregistrează 117,8 milioane de lei în ceea ce priveşte capitalurile proprii şi datoriile în 2021, de la 94,5 milioane de lei în anul precedent.

    „În ciuda acestor aspecte, aşa cum este prezentat în Nota 2.26 Continuitatea activităţii, situaţiile financiare consolidate au fost întocmite în baza principiului continuităţii activităţii. Capacitatea Grupului de a-şi continua activitatea depinde de abilitatea sa de a genera venituri suficiente şi de sprijinul financiar al acţionarilor săi. Aceste situaţii financiare consolidate nu includ ajustări care să reiasă dintr-o astfel de incertitudine legate de continuitatea activităţii. Opinia noastră nu este modificată acest sens.”

     

  • TBI Bank a majorat dobânzile la depozitele în lei, în contextul creşterii inflaţiei, maximul fiind o dobândă anuală fixă de 6%

    TBI Bank a majorat dobânzile la depozitele online şi offline în lei, în contextul creşterii inflaţiei, cel mai mare randament fiind la depozitul online pe 36 de luni, cu o dobândă anuală fixă de 6%.

    Alte rate ale dobânzii pentru depozitele în lei sunt de 5,5% pentru 24 de luni, 5,2% pentru 18 luni şi 5% pentru 12 luni.

    „Fiind una dintre cele mai profitabile bănci din Europa de Sud-Est mai mulţi ani la rând, TBI a oferit în mod constant unele dintre cele mai bune dobânzi la depozite din România, iar 2022 nu face excepţie. Obiectivul nostru este să fim banca preferată pentru economiile românilor prin dobânzile atractive şi varietatea de produse simple şi flexibile, combinate cu servicii excelente pentru clienţi. Acum, românii au garanţia că le oferim cea mai bună soluţie de economisire din piaţă”, a spus Lukas Tursa, SVP Funding.

    De asemenea, deschiderea unui cont de depozit online sau offline, în sucursale, are comision zero, dar şi pentru administrarea şi depunerea sau retragerea banilor în numerar la scadenţă. Clienţii beneficiază în continuare de o dobândă anuală de 1% şi atunci când au nevoie de economiile lor înainte de termen şi aleg să închidă depozitul mai devreme.

    În 2021, depozitele consituite de persoane fizice la TBI au crescut în România cu peste 50%.

    TBI Bank operează în Bulgaria, România, Grecia, Germania şi Lituania. Prin diverse canale digitale, o reţea proprie de 300 de sucursale şi parteneriate de încredere cu aproape 14.000 de comercianţi şi retaileri mici şi mari, TBI are un portofoliu de 2 milioane de clienţi în 2021 şi a acordat aproape 500.000 de credite. 

     

  • Online-ul, vedeta comerţului alimentar în ultimii doi ani, a ajuns să mănânce 1% din vânzări. Până la finalul lui 2022, cota de piaţă s-ar putea apropia de 3%

    ♦ Românii cheltuie anual pe bunuri de larg consum peste 20 mld. euro l Cea mai mare parte a acestei sume (60-65%) este lăsată la casele de marcat ale hipermarketurilor, supermarketurilor sau magazinelor de discount ♦ Restul ajunge în comerţul tradiţional ♦ În ceea ce priveşte online-ul, el a devenit relevant în special în pandemie şi pare că va câştiga tot mai multă importanţă l Acest canal creşte precum Făt-Frumos, atât ca urmare a intensificării concurenţei în piaţă, cât şi ca urmare a faptului că românii prind gustul shoppingului virtual.

    „În România, cumpărăturile alimentare online au o pondere mică, de aproximativ 1%, în totalul comerţului de profil. Acestea continuă însă să crească rapid“, spune Ioana Ilie Dobre, director general al Bringo România.

    Platforma de livrări deţinută de grupul Carrefour este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţă, ajungând de sărbători anul trecut la un nivel de 10.000 de comenzi pe zi.

    „În 2021, Bringo a avut cu peste 50% mai multe comenzi ca anul anterior. În 2022 ne aşteptăm să susţinem acest ritm de creştere prin introducerea de noi categorii de produse, prin mărirea numărului de parteneri, prin dezvoltarea zonei de food delivery, prin introducerea de oferte şi promoţii competitive şi prin îmbunătăţirea semnificativă a aplicaţiei“, explică executivul.

    Dezvoltarea jucătorilor deja existentenţi, dar şi intrarea unor nume noi pe piaţa online vor duce la creşterea accelerată a vânzărilor, compania de analiză şi consultanţă Roland Berger vorbind de o cotă de piaţă de 3% până la finalul anului 2022. La o piaţă totală de 20-22 mld. euro, o cotă de 3% a canalului de vânzări online ar însemna că românii cheltuie „pe internet“ circa 600-660 mil. euro pe an pentru a-şi cumpăra hrană, produse de îngrijire personală sau a locuinţei. Spre comparaţie, până în pandemie acest canal avea vânzări de câteva zeci de milioane de euro anual.

    „În ceea ce priveşte cota de piaţă a segmentului online în total retail ali­mentar, aceasta a trecut anul trecut de pragul de 1% la nivel na­ţio­nal, cu o pondere mai mare în urban. Ne aşteptăm la continuarea aces­tei evoluţii pozitive. Pe fondul am­biţiilor de dezvoltare şi al in­ves­ti­ţiilor efectuate de jucători – atât re­tailerii tradiţionali prezenţi pe piaţă (Auchan, Carrefour), cât şi com­paniile nou-intrate sau cu planuri de intrare (Freshful sau Rohlik), alături de platformele de livrări (Glovo, Tazz) – ne aşteptăm ca segmentul online să se apropie de cota de 3% în cursul anului 2022“, afirmă Szabolcs Nemes, managing partner la Roland Berger România.

    Unul dintre cei mai noi jucători din această piaţă a comerţului online alimentar este Freshful, un concept dezvoltat de eMAG. Ideea Freshful a apărut la finalului anului 2020 – începutul lui 2021, după mai multe luni de pandemie de COVID-19, eve­ni­ment care a schimbat atât di­na­mica pieţei de comerţ, cât şi com­­portamentul de consum. În octom­brie 2021, proiectul a fost lan­sat în urma unei investiţii de 5 mil. euro, bani ce au mers către tehno­logie, ope­­raţiuni şi un depozit frigo­rific pro­priu. Astăzi, compania are în ofertă 20.000 de produse (cam cât un hipermarket mediu), pe care le livrează din depozitul propriu ce măsoară 10.000 mp.

    „Avem peste 25.000 de clienţi unici, dintre care cei mai mulţi sunt recurenţi, şi peste 550 de pro­du­cători şi furnizorii listaţi în plat­formă. În 2022 va continua creş­terea spectaculoasă a e-commerce-ului în general şi a componentei de food & grocery delivery în particular“, spune Anca Leopea, marketing manager, Freshful by eMAG. Ea adaugă că există mult potenţial de creştere în sectorul de e-commerce FMCG. Trendul ascendent este ire­versibil, iar oamenii nu vor renunţa la a-şi comanda cumpără­turile şi de a le primi direct la uşă nici după ce pericolul pandemiei va fi trecut.

    „Intenţionăm astfel să rămânem un business 100% online. Într-un ori­zont de cinci ani, Freshful ţinteşte să atingă 5% cotă de piaţă în co­merţul alimentar total, iar în 10 ani vrea 10%.“ Dacă piaţa ar ră­mâne la nivelul actual sau ar creşte uşor, într-un deceniu vânzările Freshful ar putea ajunge la 2,5 mld. euro, conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor transmise de com­panie.

    Piaţa de retail alimentar din România s-a maturizat destul de mult în ultimii ani, atât din punct de vedere pondere/ importanţă, formate moderne de retail, cât şi din punct de vedere al ofertei, al abordării şi al strategiei jucătorilor prezenţi, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger Romania. De partea cealaltă, a consumatorilor, există aşteptări cu privire la un nivel mai ridicat de personalizare a ofertei. Totodată, avansul tehnologic semnificativ şi digitalizarea generală schimbă piaţa şi obiceiurile consumatorilor de a utiliza canalul online.

    „Segmentul de e-commerce va continua să crească şi în 2022, însă probabil nu la fel de accelerat ca până acum. El rămâne unul dintre pilonii strategici ai businessului Cora. Căutăm să capitalizăm avantajul dobândit în ultimii doi ani şi mizăm pe menţinerea ritmului de creştere a online-ului, estimând un plus 45% faţă de 2021“, spun reprezentanţii lanţului de magazine. Ei nu oferă detalii privind ponderea acestui canal în total business sau care este valoarea vânzărilor pe internet.

    Cora are atât zece hipermarketuri şi o serie de magazine de proximitate offline, cât şi un magazin propriu online. Retailerul a fost de altfel unul dintre primii jucători care a pariat pe domeniu, într-o perioadă când vânzările virtuale de alimente tindeau spre zero.

    „Modelele de business de comerţ online alimentar sunt în general neprofitabile, însă necesită investiţii mai reduse şi implică un cash flow iniţial negativ mai mic comparativ cu cele aferente unor magazine fizice“, spune Szabolcs Nemes.

    Miza pentru mulţi dintre jucători este atragerea unei baze de clienţi cât mai mare. Ajungerea la profit este un obiectiv ulterior, adaugă executivul.

    „La capitolul de modele operaţionale, merită să distingem între ele. Există cele care se bazează pe infrastructura existentă a retailerilor tradiţionali, cu livrări din magazine fizice existente, cu sau fără spaţiu dedicat pentru procesarea comenzilor online (cum e cazul Cora – n.red.). Există şi modele care implică o infrastructură nouă de tip “dark stores”.“ E vorba de spaţii de până la 300-400 mp, amplasate în cartiere cu densitate mare de populaţie. Acesta nu sunt deschise publicului, ci sunt doar folosite pentru livrări. Glovo, Tazz sau, mai nou, Auchan le foloseşte. Un alt model este cel al depozitelor cu suprafaţă mare, de 5.000–10.000 mp, cum e cazul celor ale Freshful sau Rohlik. Diferenţele dintre aceste modele au implicaţii directe atât asupra investiţiilor necesare, cât şi asupra eficienţei ce poate fi atinsă în funcţie de numărul de comenzi primite, explică Szabolcs Nemes.

    În ceea ce priveşte oferta de produse şi coşul de cumpărături, există o serie de asemănări şi o serie de deosebiri între online şi offline. Categoriile de bunuri FMCG sunt în mare parte aceleaşi ca disponibilitate. Valoarea coşului de cumpărături e mai mare în mediul virtual, în timp ce produsele achiziţionate pot diferi de cele din magazinele fizice. Categoria de alimente proaspete este cea mai importantă şi în cazul canalului online, dar are o pondere mai mică faţă de offline, potrivit Roland Berger. În acelaşi timp, categoria de îngrijire personală este semnificativ mai importantă pe internet. În ceea ce priveşte lactatele, acesta este segmentul cel mai redus în mediul vitual, cu o pondere de până la de două ori mai mică faţă de offline. 

    „În coşul cumpărătorilor din online predomină produsele proaspete, de băcănie şi dulciurile, dar şi detergenţii şi băuturile.“, spun reprezentanţii Cora.

    În cazul clienţilor Bringo, coşul este format în proporţie de 50% din produse proaspete – precum măcelărie, peşte, fructe şi legume, brutărie, lapte şi ouă.

    „Am văzut o creştere şi pe segmentul de farmacii sau produse cosmetice.“

    Când consumatorul cumpără în online, caută produsele cu valoare adăugată sau articole bio, de aceea azi coşul mediu este superior celui din comerţul modern offline, spune executivul Freshful. De asemenea, clientul e atent la sezonalitate, trenduri, îşi doreşte transparenţă, accesibilitate şi diversitate.

    „La Freshful, valoarea coşului mediu este de 250 lei, într-o uşoară creştere de la debutul crizei din Ucraina. A crescut numărul de produse per coş, a crescut ponderea produselor de bază, dar s-a menţinut apetitul foarte mare pentru fresh şi ultra-fresh (50% din vânzări sunt fructe şi legume, carne şi peşte, mezeluri şi lactate).“

    Apetitul consumatorilor pentru online şi sumele tot mai mari cheltuite în acest canal atrag investiţii din partea jucătorilor deja existenţi, dar atrag şi atenţia unor nume noi. Cehii de la Rohlik sunt cel mai nou retailer care va paria pe segment, urmând a deschide hipermarketul online Sezamo în această primăvară. Compania, la fel ca Freshful, va activa doar în online, acesta fiind modelul de operare pe toate pieţele unde grupul e prezent.

    Pentru că loc de dezvoltare există încă – şi mult (în Marea Britanie cota de piaţă a comerţului online alimentar merge spre 10%) -, sunt varii schimbări şi dezvoltări ce pot apărea în anii care vor urma. O parte dintre ele sunt anticipate, dar o parte cu siguranţă nu.

     

  • Cosmin Dărăban, Gomag: „Trăim vremuri de incertitudine. Însă nu e prima dată când se întâmplă asta. Cea mai importantă trăsătură care ne face să continuăm este abilitatea de a ne adapta.”

    În 2021, platforma de eCommerce Gomag a depăşit venituri în valoare de 2 milioane de euro şi a înregistrat o creştere de 45% faţă de 2020. Anul trecut, compania a realizat investiţii de peste 250.000 de euro, direcţionate înspre dezvoltarea platformei şi a serviciilor oferite. Pentru 2022 reprezentanţii businessului estimează investiţii de peste 500.000 de euro şi vizează extinderea masivă la nivel internaţional.

    Topul categoriilor de produse vândute în 2021 pe Gomag a fost ocupat de „casă, grădină şi unelte”, „fashion, health & beauty” şi „produse pentru copii”. Pentru 2022 se menţin tendinţele de anul trecut şi se observă o creştere tot mai mare pe nişa „produse alimentare şi băuturi”.
    „Trăim vremuri de incertitudine. Însă nu e prima dată când se întâmplă asta. Indiferent cu ce ne confrutăm, cea mai importantă trăsătură care ne face să continuăm este abilitatea de a ne adapta. eCommerce-ul a crescut şi va continua să o facă”, spune Cosmin Dărăban, CEO & cofondator Gomag.

    În prezent, peste 2.500 de magazine folosesc platforma Gomag pentru a vinde online, majoritatea în ţară, însă compania are în portofoliu şi clienţi cu oferte pentru publicul internaţional. Doar în 2021 au fost lansate 1.000 de magazine online pentru afaceri complet noi, dar şi pentru afaceri existente, offline sau online.

    Dacă în anii precedenţi clienţii early-adopters erau antreprenorii cu experienţă care fie migrau la Gomag de pe alte platforme, fie doreau să îşi extindă businessul prin magazine noi sau pe nişe noi, în ultimii doi ani echipa Gomag a observat o creştere semnificativă în rândul clienţilor care sunt la prima afacere. „Oamenii sunt deschişi să îşi înceapă propriul business, iar online-ul este cea mai rapidă şi ieftină metodă pentru ei.”

  • Parteneriat nou în marketingul digital

    Agenţia de digital marketing MTH Digital anunţă, printr-un comunicat, parteneriatul cu Retargeting Biz, o platformă de marketing automatizat care reuneşte toate canalele de marketing relevante pentru magazinele online. Prin acest pas, magazinele online care apelează la serviciile agenţiei MTH Digital vor beneficia de automatizarea campaniilor de marketing, incluzând reclame automatizate Google, Facebook şi Instagram, la push notifications, pop-up-uri, SMS-uri, recomandări de produse şi newslettere personalizate în funcţie de profilul utilizatorului.

    „În mai puţin de 4 luni de la începerea colaborării, MTH Digital a facilitat migrarea a peste 20 de clienţi în platforma Retargeting Biz. Rezultatele oferite ne dau încredere să accelerăm acest proces. De exemplu, am înregistrat o creştere în vânzări din newslettere de 30% pentru clienţii din domeniul Home & Deco, 60% pentru Fashion şi 80% pentru domeniul Cosmetice”, a declarat Robert Dumitru, Managing Partner MTH Digital.

    Potrivit reprezentanţilor businessului, Retargeting Biz pune la dispoziţie magazinelor online o tehnologie nouă, care are la bază mecanismul de machine learning pentru acumularea de date, sistem care se actualizează continuu până ajunge la livrarea celor mai bune rezultate.