BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Costul de împrumut al Spaniei a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată

    Astfel, randamentul obligaţiunilor Spaniei pe termen de 10 ani a scăzut la un minim de 0,984%, potrivit datelor Tradeweb, revenind ulterior la 1,041%, în declin cu 0,04 puncte procentuale faţă de miercuri, transmite MarketWatch.

    “Cei mai mulţi investitori se concentrează pe programul de achiziţii de obligaţiuni. Întrebarea este dacă BCE va găsi să cumpere suficiente obligaţiuni”, a declarat Lyn Graham-Taylor, analist la Rabobank în Londra.

    BCE a stabilit obiectivul ambiţios de a cumpăra obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, provocând speculaţii că instituţia nu va putea găsi suficiente titluri la vânzare.

    Pentru unele luni, ţintele de achiziţie sunt mai mari decât obligaţiunile emise, ceea ce înseamnă că BCE va trebui să abordeze actualii deţinători de obligaţiuni, care s-ar putea să nu fie dispuşi să vândă. Astfel de tranzacţii ar putea duce la scăderea în cotninuare a randamentelor.

    În primele trei zile de la lansarea programului, luni, BCE a cumpărat obligaţiuni europene în valoare de 9,8 miliarde de euro. BCE nu dezvăluie din ţări cumpără obligaţiuni, dar presa a relatat că banca a accesat pieţele din Germania, Belgia, Franţa, Italia şi Spania.

    Randamentele obligaţiunilor cu scandenţa de 10 ani din Italia şi Germania au scăzut joi la minime record de 1,034%, respectiv 0,188%.

    Este posibil însă ca randamentele să nu rămână pentru mult tip la astfel de minime. Graham-Taylor consideră că randamentele scad pentru că investitorii nu au pe ce altceva să se concentreze în prezent, dar dispoziţia lor s-ar putea schimba foarte rapid.

    El a făcut referire la şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) americane de săptămâna viitoare, precum şi la date privind inflaţia şi creşterea economică din zona euro, din lunile viitoare.

  • Costul de împrumut al Spaniei a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată

    Astfel, randamentul obligaţiunilor Spaniei pe termen de 10 ani a scăzut la un minim de 0,984%, potrivit datelor Tradeweb, revenind ulterior la 1,041%, în declin cu 0,04 puncte procentuale faţă de miercuri, transmite MarketWatch.

    “Cei mai mulţi investitori se concentrează pe programul de achiziţii de obligaţiuni. Întrebarea este dacă BCE va găsi să cumpere suficiente obligaţiuni”, a declarat Lyn Graham-Taylor, analist la Rabobank în Londra.

    BCE a stabilit obiectivul ambiţios de a cumpăra obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, provocând speculaţii că instituţia nu va putea găsi suficiente titluri la vânzare.

    Pentru unele luni, ţintele de achiziţie sunt mai mari decât obligaţiunile emise, ceea ce înseamnă că BCE va trebui să abordeze actualii deţinători de obligaţiuni, care s-ar putea să nu fie dispuşi să vândă. Astfel de tranzacţii ar putea duce la scăderea în cotninuare a randamentelor.

    În primele trei zile de la lansarea programului, luni, BCE a cumpărat obligaţiuni europene în valoare de 9,8 miliarde de euro. BCE nu dezvăluie din ţări cumpără obligaţiuni, dar presa a relatat că banca a accesat pieţele din Germania, Belgia, Franţa, Italia şi Spania.

    Randamentele obligaţiunilor cu scandenţa de 10 ani din Italia şi Germania au scăzut joi la minime record de 1,034%, respectiv 0,188%.

    Este posibil însă ca randamentele să nu rămână pentru mult tip la astfel de minime. Graham-Taylor consideră că randamentele scad pentru că investitorii nu au pe ce altceva să se concentreze în prezent, dar dispoziţia lor s-ar putea schimba foarte rapid.

    El a făcut referire la şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) americane de săptămâna viitoare, precum şi la date privind inflaţia şi creşterea economică din zona euro, din lunile viitoare.

  • BCE a început să cumpere obligaţiuni guvernamentale

    Persoane apropiate situaţiei au declarat şi că băncile centrale naţionale din zona euro au început să cumpere obligaţiuni germane, italiene, franceze şi belgiene, transmite Bloomberg.

    Preţurile obligaţiunilor au crescut în urma operaţiunilor, iar randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,05 puncte procentuale, la 0,35%, aproape de un minim record de 0,283% atins pe 26 februarie.

    Randamentul obligaţiunilor italiene cu scadenţa la 10 ani a coborât cu 0,03 puncte, la 1,29%.

    “Achiziţiile de obligaţiuni au efectul aşteptat, piaţa este foarte optimistă. Aşteptăm ca randamentele să scadă puternic”, a declarat Michael Leister, analist la Commerzbank în Frankfurt.

    BCE a anunţat pe o postare pe Twitter că a început achiziţiile de obligaţiuni, împreună cu băncile centrale naţionale.

    În aşteptarea lansării programului BCE în valoare totală de 1.100 miliarde de euro, randamentele obligaţiunilor statelor din zona euro au atins deja minime record.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat săptămâna trecută că măsurile vor genera cea mai rapidă creştere economică a zonei euro din ultimii şapte ani şi vor contribui la apropierea inflaţiei de ţinta instituţiei de aproape 2%.

  • România a solicitat băncilor propuneri pentru o nouă emisiune de obligaţiuni în euro

    Cea mai recentă emisiune de obligaţiuni în euro a României, în valoare de 1,5 miliarde de euro, cu scadenţa de 10 ani şi un cupon de 2,875%, a avut loc în octombrie 2014.

    Potrivit Tradeweb, aceste obligaţiuni sunt tranzacţionate joi cu un randament de circa 1,854%.

    România beneficiază de rating Baa3 din partea Moody’s, BBB- din partea Standard & Poor’s şi BBB- în cazul Fitch Ratings.

  • BCE va începe luni achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale

    Draghi a arătat că BCE ar putea cumpăra şi obligaţiuni cu randamente negative, de până la nivelul ratei pentru depozite, de -0,2%, transmite MarketWatch.

    În urma anunţării datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari pe unitate la 1,1087 dolari pe unitate. Euro a pierdut însă avansul după declaraţia lui Draghi privind achiziţia de obligaţiuni cu randamente negative, atingând un nou minim al ultimilor 11 ani, de 1,1005 dolari pe unitate.

    Euro a scăzut şi faţă de lira sterlină, la 72,26 pence pe unitate, cel mai redus nivel după decembrie 2007.

    Randamentele obligaţiunilor din zona euro au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor portugheze pe 10 ani a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 1,788%, în timp ce randamentul obligaţiunilor germane a scăzut cu 0,19 puncte, la 0,361%.

    Analişti precum Stephen Pope, de la Spotlight Ideas, se întreabă deja dacă afirmaţia lui Draghi privind limita de -0,2% pentru randamentele obligaţiunilor care vor fi cumpărate de BCE poate plafona randamentele din piaţă. În prezent, obligaţiunile germane pe termen de doi ani au un randament de -0,185%, în cazul Austriei de -0,106% Belgiei de -0,108%, Finlandei -0,10%, Franţei de -0,106%, Italiei de 0,209%, Olandei de -0,109%, a precizat Pope.

    BCE a îmbunătăţit pe de altă parte estimarea privind creşterea economică din zona euro din 2015 cu 0,5 punce procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 banca centrală anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%, în timp ce pentru 2017 prognozează o creştere a PIB-ului regiunii de 2,1%.

    Draghi a notat însă că se menţin încă riscurile de încetinire economică.

    Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, la nivelul zero, faţă de ritmul de 0,7% prognozat în decembrie, măsura reflectând în principal scăderea preţurilor petrolului.

    Perspectiva referitoare la inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Pentru 2017, BCE anticipează o inflaţie de 1,8%, aproape de ţinta instituţiei, de aproape 2%.

    Draghi a avertizat că redresarea economică ciclică conformă cu aşteptările BCE nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

    “Politicile fiscale trebuie să susţină redresarea, dar trebuie să respecte pactul de creştere şi de stabilitate din zona euro, care limitează nivelurile deficitelor şi al datoriilor”, a spus şeful BCE.

    Întrebat în legătură cu posibilitatea de creştere a limitei existente în cazul achiziţiilor de titluri de trezorerie ale Greciei de către băncile elene, Draghi a spus că BCE este o instituţie guvernată după reguli, sugerând astfel că “are mâinile legate”.

    Draghi a confirmat însă că BCE a crescut suma pe care băncile elene o pot accesa din intermediul facilităţii ELA (Emergency Liquidity Assistance).

    “Băncile elene sunt solvabile, s-au făcut multe de către instituţii pentru întărirera poziţiei acestora. Este absolut esenţial ca această solvabilitate să fie menţinută”, a spus şeful BCE.

    El a subliniat faptul că datoriile Greciei către BCE se ridică la nivelul de 68% din PIB-ul ţării, astfel că ultimul lucru care se poate spune este că BCE nu a susţinut statul elen.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

  • Euro a atins un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înainte de şedinţa BCE

     Euro s-a depreciat joi până la 1,1026 dolari pe unitate pe pieţele asiatice, stabilizându-se la valoarea de 1,1048 de dolari pe unitate. Prin comparaţie, miercuri seara, euro era cotat la 1,1075 de dolari pe unitate la New York, potrivit MarketWatch.

    La ora 10:00 (ora României), euro se tranzacţiona pentru 1,1040 dolari pe unitate, în scădere cu 0,3%, pe pieţele din Londra, marcând cel mai jos nivel din septembrie 2003, potrivit Financial Times.

    În luna ianuarie, BCE a anunţat iniţierea unui program de relaxare cantitativă, care presupune cumpărarea de obligaţiuni, inclusiv titluri guvernamentale, în valoare totală de 1.080 de miliarde de euro.

    Acest program este prevăzut să înceapă în luna martie şi să dureze până în septembrie 2016.

    În aceste condiţii, analiştii anticipează că preşedintele BCE Mario Draghi va prezenta detaliile programului în conferinţa de presă de la ora 15:30 (ora României), în urma şedinţei de politică monetară de joi.

    Adoptarea acestor noi măsuri de achiziţii de active este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a ajuns la nivelul minim record de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.
     

  • Apple vrea să vândă obligaţiuni de 5 miliarde de dolari

    Vânzarea va avea loc în până la cinci tranşe, iar cea mai lungă perioadă de maturitate va fi de 30 de ani, potrivit Bloomberg.

    Fondurile astfel obţinute vor fi folosite la răscumpărări de titluri, plata dividendelor şi rambursarea de datorii, a precizat sursa.

    Apple a emis în total obligaţiuni echivalente cu 32,5 miliarde de dolari, din care bonduri de 17 miliarde de dolari în aprilie 2013 care, la acea dată, au fost cea mai mare vânzare de obligaţiuni făcută vreodată de o companie.

    Ultima emisiune de obligaţiuni a Apple, de 2,8 miliarde euro (3,17 miliarde dolari), a avut loc în noiembrie anul trecut şi a permis companiei să finanţeze recompensarea acţionarilor fără utilizarea fondurilor din străinătate, care ar fi fost supuse taxelor de repatriere aplicate de SUA.

    Emisiunea de obligaţiuni va avea loc după ce Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • Germania se împrumută, în premieră, fără să plătească dobândă

    Obligaţiunile germane sunt percepute ca fiind printre cele mai sigure investiţii financiare, iar dorinţa investitorilor de a cumpăra titlurile chiar şi cu dobândă zero denotă încă o dată aşteptările pieţei privind demararea de către Banca Centrală Europeană a unui program la scară largă pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în zona euro.

    Consiliul guvernatorilor BCE se va întâlni joi în şedinţa de politică monetară, iar analiştii estimează că instituţia va anunţa achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 până la 1.000 de miliarde de euro.

    Potrivit analiştilor, aproximativ o pătrime din achiziţiile BCE vor viza obligaţiunile germane.