BusinessMagazin

Tag: negocieri

  • Angela Merkel: Negocierile pe tema bugetului UE vor fi “foarte dure şi dificile”

    Negocierile pe tema bugetului multianual european vor fi “foarte dure şi dificile”, a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, înaintea reuniunii Consiliului European, programată la Bruxelles.

    “Ne aşteaptă o reuniune foarte importantă a Consiliului European”, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul Politico.eu.

    “Nu ştiu dacă reuniunea va fi un succes, deoarece simţim că preocupările noastre nu au fost luate în considerare suficient în multe domenii. Ne aşteaptă negocieri foarte dure şi foarte dificile”, a precizat cancelarul Germaniei.

    Angela Merkel a evocat necesitatea ajungerii rapid la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

    Cancelarul Germaniei a criticat propunerea formulată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, argumentând că sugestia unui compromis prin care s-ar aloca 1,074% din PIB-ul UE “tinde să fie prea mult pentru noi”.

    “Un alt punct important pentru Germania ar fi să asigurăm o distribuire corectă a sarcinilor în rândul contributorilor”, a subliniat Ankela Merkel.

    Parlamentul European a transmis, miercuri, că se opune propunerilor formulate de Charles Michel, preşedintele Consiliului European, privind bugetul multianual al Uniunii Europene.

  • Negocierile comerciale între UE şi SUA merg în direcţia potrivită: Bursele europene reacţionează şi ating un record istoric

    Bursele europene au atins un record istoric, vineri, după ce Phil Hogan, comisarul european pentru Comerţ, a anunţat că negocierile cu Washingtonul se înreaptă în direcţia potrivită, ceea ce a liniştit pentru moment investitorii, potrivit Reuters.

    Indicele STOXX 600 a ajuns la valoarea record de 423,80 puncte, după o creştere de 0,8% şi se îndreaptă spre cea mai bună săptămână din acest an.

    Hogan a anunţat joi că discuţiile cu Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru Comerţ, păstrează un ton optimist. El a mai spus că dorinţa Bruxellesului este de a negocia o serie de soluţii pentru diferitele dispute comerciale iscate între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

    Optimismul se adaugă sentimentului pozitiv din piaţă generat de faptul că Statele Unite şi China au semnat un acord comercial temporar săptămâna aceasta.

    „Comentariile pozitive din jurul celorlalte conflicte comerciale ale SUA accentuează sentimentul de optimism din piaţă”, spune Connor Cambell, analist în cadrul Spreadex.

    Indicele DAX din Germania a înregistrat o creştere de 0,7%, în contexul în care Germania – cu o economie orientată spre export – are de câştigat în urma diminuării tensiunilor comerciale.  

     

  • Marcel Ciolacu ar prelua interimar conducerea PSD, alături de opt lideri regionali

    În biroul lui Marcel Ciolacu din Parlament au intrat, pe rând, marţi dimineaţă, secretarul general al PSD, Mihai Fifor, vicepreşedintele partidului Paul Stănescu şi europarlamentarul Claudiu Manda, printre alţii.

    Discuţiile au avut loc după ce, luni seară, cel puţin 20 de lideri ai organizaţiilor PSD din ţară au participat la întâlnirea organizată de Marcel Ciolacu la Parlament pentru a discuta rezultatul alegerilor prezidenţiale şi schimbări în partid. Surse social-democrate au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre cei prezenţi la întrevedere au fost Niculae Bădălău – PSD Giurgiu, Paul Stănescu – actual vicepreşedinte şi fost lider PSD Olt, Dan Nica – PSD Galaţi, Horia Teodorescu – PSD Tulcea, Marian Oprişan – PSD Vrancea şi Ionel Arsene – lider PSD Neamţ.

    Social-democraţii au luat în discuţie posibilitatea ca Marcel Ciolacu să coordoneze la conducerea partidului o echipă formată din opt lideri care să reprezinte regiunile de dezvoltare din România iar vicepreşedinţii actuali să demisioneze, potrivit surselor.

    De altfel, fostul ministru al Dezvoltării Daniel Suciu a declarat, marţi dimineaţă, înainte de a intra în biroul lui Marcel Ciolacu, că este de acord cu demisia în bloc a vicepreşedinţilor de partid.

    Potrivit surselor, secretar general în PSD ar putea fi Paul Stănescu, urmând ca Mihai Fifor să demisioneze împreună cu liderul actual al partidului, Viorica Dăncilă. Totodată, funcţia de preşedinte executiv ar putea dispărea. Actualul preşedinte executiv al social-democraţilor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni seară, că s-a văzut cu Marcel Ciolacu la Parlament şi i-a comunicat că Viorica Dăncilă nu merită „să iasă pe uşa din dos” de la şefia PSD, fiindcă CEx a votat-o să fie candidat la prezidenţiale. El a mai spus că nu va demisiona din funcţia de preşedinte executiv al PSD.

    Partidul va organiza, cel mai probabil, un congres statutar în ianuarie sau februarie 2020, au declarat sursele social-democrate, pentru MEDIAFAX.

    Viorica Dăncilă ar urma să îşi anunţe demisia din funcţia de preşedinte al PSD la şedinţa Comitetului Executiv al partidului de marţi, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. Reuniunea CEx va avea loc de la ora 18.30, la sediul formaţiunii din Kiseleff.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat pe Facebook că s-a întâlnit luni cu Viorica Dăncilă şi i-a transmis acesteia că va discuta cu preşedinţii organizaţiilor din ţară despre rezultatul obţinut de partid la alegerile prezidenţiale. El a adăugat că a fost o discuţie „calmă” şi „aşezată”.

  • Surse: Marcel Ciolacu va prelua interimar conducerea PSD alături de opt lideri regionali

    Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a discutat, marţi dimineaţă, cu lideri din PSD, iar acesta urmează să preia conducerea interimară a partidului alături de o echipă de coordonare formată din opt lideri regionali din ţară, au declarat surse social-democrate pentru MEDIAFAX.

    În biroul lui Marcel Ciolacu din Parlament au intrat, pe rând, marţi dimineaţă, secretarul general al PSD, Mihai Fifor, vicepreşedintele partidului Paul Stănescu şi europarlamentarul Claudiu Manda, printre alţii.

    Discuţiile au avut loc după ce, luni seară, cel puţin 20 de lideri ai organizaţiilor PSD din ţară au participat la întâlnirea organizată de Marcel Ciolacu la Parlament pentru a discuta rezultatul alegerilor prezidenţiale şi schimbări în partid. Surse social-democrate au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre cei prezenţi la întrevedere au fost Niculae Bădălău – PSD Giurgiu, Paul Stănescu – actual vicepreşedinte şi fost lider PSD Olt, Dan Nica – PSD Galaţi, Horia Teodorescu – PSD Tulcea, Marian Oprişan – PSD Vrancea şi Ionel Arsene – lider PSD Neamţ.

    Social-democraţii au luat în discuţie posibilitatea ca Marcel Ciolacu să coordoneze la conducerea partidului o echipă formată din opt lideri care să reprezinte regiunile de dezvoltare din România iar vicepreşedinţii actuali să demisioneze, potrivit surselor.

    De altfel, fostul ministru al Dezvoltării Daniel Suciu a declarat, marţi dimineaţă, înainte de a intra în biroul lui Marcel Ciolacu, că este de acord cu demisia în bloc a vicepreşedinţilor de partid.

    Potrivit surselor, secretar general în PSD ar putea fi Paul Stănescu, urmând ca Mihai Fifor să demisioneze împreună cu liderul actual al partidului, Viorica Dăncilă. Totodată, funcţia de preşedinte executiv ar putea dispărea. Actualul preşedinte executiv al social-democraţilor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni seară, că s-a văzut cu Marcel Ciolacu la Parlament şi i-a comunicat că Viorica Dăncilă nu merită „să iasă pe uşa din dos” de la şefia PSD, fiindcă CEx a votat-o să fie candidat la prezidenţiale. El a mai spus că nu va demisiona din funcţia de preşedinte executiv al PSD.

    Partidul va organiza, cel mai probabil, un congres statutar în ianuarie sau februarie 2020, au declarat sursele social-democrate, pentru MEDIAFAX.

    Viorica Dăncilă ar urma să îşi anunţe demisia din funcţia de preşedinte al PSD la şedinţa Comitetului Executiv al partidului de marţi, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. Reuniunea CEx va avea loc de la ora 18.30, la sediul formaţiunii din Kiseleff.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat pe Facebook că s-a întâlnit luni cu Viorica Dăncilă şi i-a transmis acesteia că va discuta cu preşedinţii organizaţiilor din ţară despre rezultatul obţinut de partid la alegerile prezidenţiale. El a adăugat că a fost o discuţie „calmă” şi „aşezată”.

  • După mai bine de şase ani de negocieri, cel mai mare acord comercial ar putea fi semnat în 2020

    După mai mult de şase ani de negocieri, peste 10 ţări din regiunea Asiei şi a Pacificului urmăresc să semneze în 2020 cel mai mare acord comercial încheiat vreodată, conform CNBC.

    Afacerea, numită Parteneriatul Economic Regional, include 10 ţări din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi cinci parteneri comerciali principali: Australia, China, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. Potrivit unui raport Reuters, cele 15 ţări acoperă aproape o treime din populaţia şi PIB-ul mondial, ceea ce depăşeşte orice alt bloc comercial regional, precum Uniunea Europeană sau acordul SUA – Mexic – Canada.

    Afacerea a început cu 16 ţări, însă India a decis să se retragă din parteneriat pe baza ideii cum că pactul ar putea afecta producătorii locali din subcontinentului indian.

    Parteneriatul Economic Regional a fost lansat în 2012 în Phnom Penh, Cambogia, ca o iniţiativă a Ascociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est de încurajare a comerţului între cei 10 membri şi alte şase ţări. Acordul urmăreşte micşorarea taxelor de comerţ, standardizarea normelor şi procedurilor vamale şi lărgirea accesului la piaţă al ţărilor care nu au acorduri comerciale.

    Cele 16 ţări au început negocierile în 2013, când se pregătea un alt acord, cel al Parteretiatul Trans-Pacific (TPP). De vreme ce China a decis să nu ia parte la ce era atunci cel mai mare acord comercial gândit vreodată, mai mulţi experţi consideră că Parteneriatul Economic Regional reprezintă o modalitate prin care China poate limita influenţa americană din regiune.

    În 2017, preşedintele american Donald Trump şi-a retras ţara din TPP şi a început să mărească taxele pentru mai mulţi parteneri comeriali ai Statelor Unite, măsură adoptată datorită unor „practici comerciale nedrepte”, după spusele liderului de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • FMI reia negocierile privind un nou program pentru Ucraina

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional va relua negocierile asupra unui nou program de credit pentru Ucraina, în cursul zile de joi, potrivit Reuters.

    Uncraina şi Fondul Monetar Internaţionale au discutat o nouă înţelegere care să înlocuiască aranjamentul stand-by în valoare de 3,9 miliarde de dolari care va expira în ianuarie.

    Ucraina va trebui să îndeplinească cerinţele Fondului, printre care se numără respectarea independenţei băncii centrale şi viitorul PrivatBank, cea mai mare instituţie de creditare din ţară, care a fost naţionalizată împotriva voinţei acţionarilor în 2016.

  • Fiat Chrysler şi compania-mamă a Peugeot se aşează la masa negocierilor pentru o tranzacţie care ar da naştere unui gigant de peste 47 miliarde dolari

    PSA, compania-mamă a producătorului francez Peugeot, negociază cu rivalii de la Fiat Chrysler Automobiles (FCA) o tranzacţie prin care ar fuziona cu grupul italiano-american şi ar crea o companie cu acţiuni de peste 47 miliarde dolari, potrivit surselor din piaţă citate de FT.

    Negocierile reprezintă o încercare a francezilor de la PSA şi a executivului Carlos Tavarez de a profita ta de a profita de negocierile eşuate dintre FCA şi Renault din acest an.

    Pentru FCA, fuziunea ar reprezenta o reuşită, în contextul în care compania a susţinut vehement că piaţa auto are nevoie de consolidare cât mai rapid.

    Unul dintre aspectele tranzacţiei arată că PSA ar fuziona cu FCA într-o tranzacţie care implică toate acţiunile, ceea ce l-ar pune în final pe Carlos Tavarez la conducerea businessului, şi pe John Elkann – reprezentantul familiei Agnelli din Italia, care controlează FCA – în funcţia de preşedinte al companiei.

    Potrivit sursei citate, negocierile au mai început anul acesta o dată însă au fost oprite cât au început discuţiile dintre Fiat Chrysler şi Renault.

    Acţiunile Fiat Chrysler listate pe bursa din New York au crescut cu 7,5% marţi seară după ce Wall Street Journal a anunţat negocierile, şi se tranzacţionau la 14,2 dolari per acţiune.

    Un purtător de cuvânt al PSA a transmis că „nu comentează pe zvonurile din piaţă”, în timp ce FCA a refuzat să comenteze.

    În 2019 acţiunile PSA au crescut cu 38% în comparaţie cu cele ale FCA care au crescut doar cu 1%. Compania franceză are o valoare de piaţă de circa 26,2 miliarde dolari, în timp ce valoarea FCA ajunge la 22 miliarde dolari.

    Reluarea negocierilor vine la câteva luni după cce FCA s-a retras din oferta de fuziune cu Renault, care ar fi dat naştere unei tranzacţii de peste 36 miliarde dolari. Această tranzacţie a picat în luna iunie după ce guvernul francez, cel mai mare acţionar al Renault cu 15% din acţiuni, şi-a retras susţinerea – în principal pentru că partenerul de alianţă al Renault, Nissan, nu a fost de acord.

    „FCA trebuie să îşi scaleze businessului din Europa şi PSA nu are deloc prezenţă în SUA, unde FCA are o cotă bună de piaţă. Mai mult, PSA are tehnologia necesară pentru a ajuta cu problemele întâmpinate de FCA în ceea ce priveşte emisiile de carbon”, notează Philippe Huchois, analist auto în cadrul Jeffries.

     

     

     

     

  • Orban, despre anticipate: Condiţia este un pact între partidele care deţin 50% din Parlament

    Ludovic Orban, premierul desemnat, a declarat, vineri, că PNL susţine alegerile anticipate, însă condiţia este un pact între formaţiunile politice care formează majoritatea, de a se angaja că nu vor vota învestirea a două guverne succesive, deoarece ar putea genera instabilitate guvernamentală.

    „Întâi învestim un guvern, după alegerile prezidenţiale, pentru că oricum, până pe 21 decembrie, când depune jurământul preşedintele României, nu se pot organzia constituţional alegeri anticipate, ne aşezăm la masă şi discutăm. PNL va susţine această variantă, cu o singură condiţie, să existe un pact prin care formaţiunile politice care deţin jumătate din Parlament, să se angajeze că nu votează învestirea a două guverne succesive, pentru că altfel, riscăm să aruncăm ţara în criză, riscăm să creăm iarăşi instabilitate politică şi guvernamentală, şi să ajungem la a doua învestire, să se învestească guvernul în orice formulă de guvern este prezentată.”, a spus Orban, vineri, în urma discuţiilor de negociere cu USR.

    Chestionat dacă acest lucru ar însemna demisia sa din funcţia de prim-ministru, după alegerile prezienţiale, Orban a spus: „Vom găsi cea mai bună soluţie de a declanşa alegerile anticipate, în condiţiile în care va exista un pact între formaţiuni politice care deţin 50% din voturile Parlamentului, pentru a garanta respingerea a două propuneri de guverne, pentru că altfel, nu se îndeplinesc condiţiile constituţionale.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump anunţă încetarea negocierilor cu talibanii după atacurile de la Kabul, în care au murit şi doi români

    Preşedintele american a scris pe Twitter că a decis să renunţe la această întâlnire după ce talibanii au revendicat atacurile din ultimele zile de la Kabul, care au dus inclusiv la moartea unui militar american.

    „Necunoscut pentru aproape nimeni, eu şi principalii lideri talibani şi, separat, preşedintele Afganistanului, urmam să ne întâlnim în mod secret la Camp David duminică”, a scris Trump pe Twitter. „Din păcate, pentru a-şi crea un avantaj, au decis să organizeze un atac la Kabul, care a dus la moartea unuia dintre soldaţii noştri, dar şi a altor 11 persoane”, a adăugat liderul de la Washington.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Altmaier: Negocierile comerciale dintre Europa şi Statele Unite vor fi dificile

    „Negocierile care urmează vor fi dificile”, a declarat Altmaier într-un interviu pentru postul de televiziune Deutschlandfunk.

    „Am fost acolo (în Statele Unite, n.red.) în luna iunie şi am ajuns la concluzia că, pentru Administraţia Statelor Unite, găsirea unei soluţii este mai importantă decât continuarea conflictului”, a adăugat ministrul german.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat la începutul lunii august un acord cu Uniunea Europeană privind creşterea exporturilor americane de carne de vită în spaţiul comunitar, măsură ce indică o posibilă îmbunătăţire a relaţiilor comerciale tensionate între partenerii transatlantici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro