Tag: motor

  • Oraşul luminilor a devenit oraşul maşinilor

    Salonul Auto de la Paris a început într-o atmosferă festivă, sfidând parcă teama unora de a călători în capitala Franţei. Singurul semn de întrebare a venit din faptul că mai multe companii de renume, precum Ford, Lamborghini, Bentley sau Aston Martin, au decis să sară peste eveniment. Motivele au avut însă mai mult de-a face cu bugetul decât cu siguranţa, aşa că cei prezenţi au profitat de ocazie pentru a etala ultimele concepte.

    Timp de 18 zile, Parisul se transformă în capitala mondială a industriei auto; evenimentul are loc din doi în doi ani, pentru a face loc şi Salonului Auto de la Frankfurt. Printre sutele de maşini aşezate în cele şapte hale deschise, cele care au atras privirea în mod special au fost, deloc surprinzător, prototipurile. Adică exact acele maşini care nu vor ajunge niciodată pe străzi.

    Printre acestea s-a regăsit şi Trezor, un concept propus de Renault. Maşina foloseşte un motor electric pentru roţile din spate, derivat din motorul folosit de francezi pentru maşinile de curse din Formula E. Două pachete de baterii sunt poziţionate în faţă şi în spate, pentru a distribui egal greutatea, în vreme ce motorul produce 345 de cai-putere; Trezor poate ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 4 secunde. Caroseria din fibră de carbon este o operă de artă în sine, iar panoul de bord este dotat cu un ecran touchscreen care permite accesarea mai multor facilităţi.

    Vision Mercedes-Maybach 6, prototipul de lux al producătorului german, a fost şi el prezentat oficial la salon. Maşina reprezintă un omagiu adus generaţiei aero-coupe: are aproape 6 metri în lungime şi designul unei maşini electrice. Motorul produce 750 de cai-putere, iar bateria integrată în caroserie promite o autonomie de 500 de kilometri.

    Honda a prezentat prototipul Civic Type R, despre care producătorul japonez spune însă că ar fi extrem de similar cu modelul care va ajunge pe străzi în 2018. Civic arată de parcă tocmai ar fi ieşit de pe circuit; motorul ar produce în jur de 350 de cai-putere, maşina având tracţiune pe faţă.

    Una dintre cele mai promiţătoare apariţii a fost ID, noul concept al mărcii Volkswagen. Cu o autonomie de până la 600 de kilometri, motorul electric de 25 de kilowaţi pare a fi suficient pentru treburile zilnice din oraş. ID are 5 uşi şi va costa, potrivit celor de la Volkswagen, cât un Golf pe motor diesel. „Vrem să concurăm cu Tesla, Apple şi ceilalţi producători pentru piaţa maşinilor electrice“, a spus Herberg Diess, CEO-ul VW, în timpul evenimentului de lansare. „Fără butoane, fără joystickuri, doar cu ecrane“, a adăugat Diess, adăugând că maşina va intra în producţie în anul 2020.

    Lexus a numit cel mai recent concept „viziunea pentru SUV-ul compact al viitorului“, spunând că UX reprezintă un nou pas în redefinirea experienţei  la condus. Dacă va fi sau nu aşa, rămâne de văzut, dar pot confirma că nu doar designul futuristic, realizat de centrul Lexus din sudul Franţei, ci şi interiorul modelului UX duc cu gândul la un film SF: instrumentele convenţionale au dispărut, informaţiile necesare fiind prezentate prin holograme 3D.

    Trebuie să amintesc aici şi de G4, noul concept adus de japonezii de la GLM. Este o maşină electrică sport care combină luxul cu mai mult lux, lăsând utilitatea la o parte. Arată într-adevăr extrem de luxos, dar se spune că preţul de peste 200.000 de dolari este exagerat. Cu o autonomie de doar 400 de kilometri, G4 nu îţi dă practic nici măcar timp pentru a afla ce poate să facă. În ce priveşte maşinile care vor intra în producţie (în marea lor majoritate), cei de la Mercedes-Benz au adus peste 20 de modele la Paris, marcând mai multe premiere mondiale. Marca smart, spre exemplu, a devenit primul brand care să ofere toată gama de modele şi în variantă electrică. Privirile au mers însă către noul AMG GT C, o bestie care oferă senzaţii tari prin motorul biturbo V8 de 4 litri care produce nu mai puţin de 585 cai-putere.

    Un alt producător german, BMW, a prezentat conceptul X2. Mai ţineţi minte X6? Şi varianta sa mai mică, X4? Ei bine, X2 este continuarea poveştii; o versiune mai mică şi mai accesibilă, din punctul de vedere al preţului, pentru publicul larg. Va intra în producţie, cel mai probabil, în partea a doua a anului 2017. „Conceptul X2 este un vehicul pentru oameni activi, care caută combinaţia potrivită între aspect practica şi confort“, a spus designerul-şef al BMW, Adrian van Hooydonk. „X2 prezintă o nouă şi atractivă faţă a brandului BMW în segmentul compact.“ Momentan, nu îl contrazicem. Audi a prezentat noul Q5, o versiune mai mare şi puternică a unuia dintre modelele care s-au bucurat de un succes nesperat, mai ales pe piaţa din Statele Unite. Tehnologia de bord a fost de asemenea îmbunătăţită, Q5 fiind dotat cu 30 de sisteme de asistenţă rutieră. Maşina va fi produsă la noua fabrică din Mexic, pe care cei de la Audi au inaugurat-o în luna septembrie.

    Dacia nu a venit cu ceva nou, ci a prezentat mai multe îmbunătăţiri aduse modelelor Sandero, Sandero Stepway şi Logan MCV. Dacia propune un nou design pentru patru din modelele emblematice ale mărcii: Logan, Logan MCV, Sandero şi Sandero Stepway. Acestea sunt disponibile cu o gamă largă de motorizări (printre care noul bloc SCe 75 CP) şi de transmisii, precum şi noi echipamente la un preţ la fel de accesibil. La rândul său, Duster dispune, pentru prima oară, de o cutie de viteze automată, cu dublu ambreiaj, intitulată EDC. Transmisia EDC este însoţită de un sistem de asistenţă la demarajul din rampă. În această situaţie, calculatorul şi sistemul de frânare oferă şoferului timpul necesar pentru a acţiona pedala de acceleraţie fără ca vehiculul să dea înapoi.

    Salonul Auto de la Paris a reunit 230 de branduri din 19 ţări, în opt pavilioane cu o suprafaţă totală de 127.000 de metri pătraţi; 140 de lansări (premiere europene sau mondiale), cu 30% mai multe decât la ediţia din 2014, au avut loc cu prilejul acestui eveniment.

  • Cum putem trece de la „cerşetori şi hoţi“ la „motoare şi maşini“

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    De partea cealaltă, aproape toţi străinii care au venit să facă investiţii în România, începând de la cei mai serioşi până la ţepari, au devenit cei mai buni ambasadori ai ţării, cu mult peste ceea ce ambasadorii noştri oficiali reuşesc să promoveze.

    Cum am putea trece de la ţigani, hoţi şi cerşetori la altceva? Suntem peste multe alte popoare la muncă, energie, creativitate, determinare, dar trebuie să promovăm lucrul acesta. Că tot suntem la capitolul ideilor, aş merge pe cea quizurilor simple pentru a promova România, brandul de ţară, ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce poate ne reprezintă. Dacă am merge pe:

    1. Ştiaţi că acest motor de Mercedes a fost făcut/produs (că tot avem percepţia că nu mai producem nimic) de români, în România?

    2. Ştiaţi că 20% din componentele unui BMW sunt făcute/produse de români, în România? (cifra de 20% este pusă aleatoriu, dar ştiu cu siguranţă că o parte din componentele celebrei maşini sunt făcute în România)

    3. Ştiaţi că aceste volane de Peugeot sunt făcute de români, în România?

    4. Ştiaţi că această geacă Moncler a fost făcută de români, în România?

    5. Ştiaţi că această superbă rochie Armani a fost făcută de români, în România?

    6. Ştiaţi că elementele cele mai fine şi sofisticate dintr-un motor de avion Rolls-Royce sunt făcute de români, în România?

    7. Ştiaţi că aceste părţi de fuselaj sunt făcute de români, în România?

    8. Ştiaţi că aceste elicoptere sunt făcute de români, în România?

    9. Ştiaţi că aceste pompe de petrol sunt făcute de români, în România?

    10. Ştiaţi că acest Duster sau Logan este făcut de români, în România?

    11. Ştiaţi că 1% din produsele Zara din întreaga lume sunt făcute de români, în România?

    12. Ştiaţi că 7% din produsele vândute în magazinele Ikea sunt făcute de români, în România?

    13. Ştiaţi că acest soft de resurse umane a fost făcut de români, în România?

    14. Ştiaţi că această soluţie informatică pentru scanarea bagajelor a fost făcută de români, în România?

    15. Ştiaţi că mentenanţa serverelor şi a sistemelor informatice din compania voastră (puteţi numi voi companiile) este făcută de români, în România?

    16. Ştiaţi că actele voastre de pensionare sunt administrate de români, în România?

    17. Ştiaţi că paharele din care beţi voi apă sunt făcute de români, în România?

    18. Ştiaţi că aceste electrocasnice Miele (printre cele mai scumpe din lume) sunt făcute de români, în România?

    19.  Ştiaţi că aceşti rulmenţi sunt făcuţi de români, în România?

    20. Ştiaţi că aceste frigidere sau maşini de spălat sunt făcute de români, în România?

    21. Ştiaţi că aceste medicamente (antibiotice, Faringosept) sunt făcute de români, în România?

    Lista poate fi completată de fiecare dintre voi, pentru 365 zile pe an, dacă nu chiar mai mulţi ani.

    Următoarea idee pentru o campanie de ţară pentru România ar mai putea fi:

    1. Ştiaţi că 7.000 de români lucrează pentru grupul financiar Erste?

    2. Ştiaţi că 5.000 de români lucrează pentru grupul bancar UniCredit?

    3. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Microsoft?

    4. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Mercedes?

    5. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru General Electric?

    6. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Google?

    7. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Amazon?

    8. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru grupul Continental?

    9. Ştiaţi că 12.000 de români lucrează pentru grupul Dräxlmaier?

    10. Ştiaţi că 17.000 de români lucrează pentru Renault?

    11. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru Kaufland?

    12. Ştiaţi că 3.000 de români lucrează pentru Orange?

    13. Ştiaţi că 4.000 de români lucrează pentru Oracle?

    De asemenea, şi această listă poate fi completată şi chiar ar fi indicat să o completaţi.

    Dacă vrem, dacă România vrea să aibă salarii mai mari, nu să rămână o destinaţie cu forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, trebuie să arătăm lucrurile pozitive din România şi din economie. Noi în primul rând.

  • Povestea omului supranumit “regele inventatorilor japonezi”

    Sakichi Toyoda s-a născut pe 14 februarie 1867 în Kosai, prefectura Shizuoka, din Japonia, într-o familie săracă, tatăl lui fiind tâmplar. El este cunoscut drept „regele inventatorilor japonezi“, iar unele dintre cele mai importante invenţii ale lui sunt maşinile de ţesut. A realizat mai întâi modele pentru ţesut manual, pentru ca în 1924 să inventeze maşina de cusut automată numită Toyoda Model G Automatic Loom. În 1929 a vândut brevetul către o companie britanică, fapt care a permis companiei înfiinţate de Toyoda să genereze destul capital pentru dezvoltarea diviziei de automobile. Astfel a apărut Toyota Motor Corporation, divizia dedicată producerii de automobile aflată sub conducerea fiului lui Sakichi, Kiichiro Toyoda.

    În 1934 a fost dezvoltat motorul A-type pentru automobile, care a fost folosit un an mai târziu la propulsarea primului autovehicul (Model A1 – prototip) produs de compania japoneză. În acelaşi an Toyota Motor Corporation a dezvăluit şi primul model de camion (Model G1). În 1936 a început producţia autovehiculelor Model AA şi au fost vândute sub denumirea Toyoda, iar în 1937 divizia de automobile a devenit independentă. Prima maşină destinată transportului de pasageri a fost vândută cu 3.350 de yeni (aproximativ 42.000 de dolari, la preţuri actuale), cu 400 de yeni mai puţin decât maşinile Ford sau GM.

    Tot în 1937 compania a pornit o competiţie de design pentru un nou logo; peste 27.000 de propuneri au fost înregistrate, iar în final a fost aleasă varianta care prezenta trei caractere katakana, care exprimau „Toyoda“ într-un cerc. Cu toate acestea, numele avea să fie schimbat în Toyota, pentru că imaginea era mai simplă din punct de vedere vizual, iar acest nume se scrie doar din opt linii cu caracterele katakana, iar cifra opt este considerată norocoasă în Japonia. În plus, distanţarea de numele Toyoda (care în japoneză înseamnă orezărie fertilă) a ajutat compania să îndepărteze de ideea ce face trimitere la agricultură.

    Odată cu câştigarea independenţei faţă de compania- mamă, Toyota Motor Company (astăzi Toyota Motor Corporation), Risabura Toyoda, un alt membru al familiei, a fost numit preşedintele companiei. Câteva luni mai târziu, în 3 noiembrie 1938, Toyota a deschis prima fabrică de maşini, în Koromo. În timpul războiului din Pacific compania a produs camioane destinate armatei imperiale.

    Producţia de autovehicule de pasageri a fost reluată în 1947, cu modelul SA, echipat cu un motor Type S cu patru cilindri de 1.000 cmc care dezvolta 27 CP. Acest model a primit porecla „Toyopet“, care a rămas valabilă pentru toate modelele mici ale companiei japoneze. În 1957 Toyota a intrat pe piaţa americană cu automobilul Toyopet Crown, dar maşina nu a avut succes, mai ales din cauza numelui pe care consumatorii îi asociau cu jucării (toys) şi animale de companie (pets). Japonezii au renunţat la nume pentru piaţa SUA, dar l-au păstrat pentru pieţele europene până în anii ’60. Compania japoneză a continuat extinderea pe toate continentele, iar modelele MR2 (1985), Supra (1986) şi Celica (1987) au fost introduse pe piaţa europeană; vânzările au ajuns la 440.000 de unităţi în 1987.

    În 1989, Toyota a intrat pe piaţa maşinilor premium cu marca Lexus. Modelul Lexus LS400, lansat la Salonul Auto Internaţional Detroit, a fost pus în vânzare în Europa în 1990. 16 ani mai târziu, în 2005, vânzările Toyota pe piaţa europeană au atins pragul de un milion de unităţi pentru prima dată.

    Din 2012 până în prezent Toyota este lider pe piaţa auto mondială şi a livrat anul trecut 10,5 milioane de vehicule. Compania are fabrici pe toate continentele globului şi aproape 350.000 de oameni lucrează pentru grupul din Ţara Soarelui- Răsare.

  • Motorul care ar putea putea duce la dispariţia diesel-ului

    Un mare constructor propune un nou tip de motor pe benzină despre care spune că ar putea face diesel-urile moderne să pară depăşite.

    Invenţia vine într-un moment delicat pentru motoarele diesel, după ce scandalul Dieselgate a zdruncinat încrederea unora în tehnologia motoarelor diesel.

    Noul motor foloseşte o tehnologie de compresie variabilă. Inginerii spun că tehnologia permite motorului să aleagă în orice moment raportul de compresie optim, un factor cheie în motoarele pe benzină.

    Vezi aici cât de eficient este motorul care ar putea putea duce la dispariţia diesel-ului!

  • Un avion de pasageri a aterizat de urgenţă la Istanbul după ce un motor a luat foc

    Un avion de pasageri aparţinând companiei Qatar Airlines a efectuat, joi, o aterizare de urgenţă pe Aeroportul internaţional Ataturk din Istanbul, după ce un motor a luat foc.

    Avionul, un Airbus A330, decolase de pe Aeroportul Ataturk din Istanbul cu destinaţia Doha (Qatar).

    La scurt timp după decolare, unul dintre cele patru motoare ale aeronavei a luat foc, astfel că piloţii au decis aterizarea de urgenţă.

    Avionul a aterizat în siguranţă, nicio persoană nefiind rănită.

  • Rusia creează avionul care este capabil să călătorească oriunde în lume în doar două ore şi să lanseze un focos nuclear devastator

    Motorul prototipului va fi prezentat la Forumul Internaţional de Tehnologie Militară Army-2016, care va avea loc pe 6-11 septembrie, în regiunea Moscova. Serghei Karakayev, comandantul forţelor strategice ruse de rachete, a confirmat că motorul pentru bombardier a fost construit şi testat cu succes la filiala Serpukhovo a Academiei Militare. „Capacitatea operaţională a aparatului a fost dovedită”, a spus el, potrivit The Observer.

    Colonel Alexey Solodovnikov, coordonatorul general al proiectului, precum şi un profesor la Academia Militară a declarat: „Bombardierul va decola de la un aerodrom obişnuit şi are rolul de a  patrula spaţiul aerian rus. La comandă, va urca în spaţiul cosmic pentru a lovi o ţintă cu focoase nucleare şi apoi se va întoarce la bază. Cooperăm cu Institutul Aerodinamic Central al Rusiei privind proiectarea corpului şi caracteristicilor aeronavei. Cred că masa sa trebuie să fie de 20-25 de tone metrice şi va fi capabil să accelereze la viteza hipersonică în modul rachetă ”, a adăugat el. Doua motoare, unul pentru avion şi altul pentru navă, vor fi interconectate la setările pentru motorul bombardierului. Se va folosi combustibil kerosen, iar pentru spaţiu de zbor metan şi oxigen.

    British Reaction Engines a declarat, de asemenea, că motorul său hipersonic va zbura până în 2020. Agenţia Spaţială Europeană a investit 11 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui motor care va putea permite aeronavei să zboare oriunde în lume, în doar patru ore.

    Guvernul britanic a oferit peste 66 de milioane de dolari finanţare pentru Reaction Engines, cu 55 de milioane mai mult faţă de Agenţia Spaţială din Marea Britanie. Motorul revoluţionar Sabie ar putea permite aeronavei să decoleze de pe o pistă şi să prindă o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului, înainte de a trece pe modul rachetă. Acest design ar putea fi, de asemenea, folosit pentru a trimite sateliţi în spaţiu, la o fracţiune din costul curent.

  • Rusia crează avionul care este capabil să călătorească oriunde în lume în doar două ore şi să lanseze un focos nuclear devastator

    Motorul prototipului va fi prezentat la Forumul Internaţional de Tehnologie Militară Army-2016, care va avea loc pe 6-11 septembrie, în regiunea Moscova. Serghei Karakayev, comandantul forţelor strategice ruse de rachete, a confirmat că motorul pentru bombardier a fost construit şi testat cu succes la filiala Serpukhovo a Academiei Militare. „Capacitatea operaţională a aparatului a fost dovedită”, a spus el, potrivit The Observer.

    Colonel Alexey Solodovnikov, coordonatorul general al proiectului, precum şi un profesor la Academia Militară a declarat: „Bombardierul va decola de la un aerodrom obişnuit şi are rolul de a  patrula spaţiul aerian rus. La comandă, va urca în spaţiul cosmic pentru a lovi o ţintă cu focoase nucleare şi apoi se va întoarce la bază. Cooperăm cu Institutul Aerodinamic Central al Rusiei privind proiectarea corpului şi caracteristicilor aeronavei. Cred că masa sa trebuie să fie de 20-25 de tone metrice şi va fi capabil să accelereze la viteza hipersonică în modul rachetă ”, a adăugat el. Doua motoare, unul pentru avion şi altul pentru navă, vor fi interconectate la setările pentru motorul bombardierului. Se va folosi combustibil kerosen, iar pentru spaţiu de zbor metan şi oxigen.

    British Reaction Engines a declarat, de asemenea, că motorul său hipersonic va zbura până în 2020. Agenţia Spaţială Europeană a investit 11 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui motor care va putea permite aeronavei să zboare oriunde în lume, în doar patru ore.

    Guvernul britanic a oferit peste 66 de milioane de dolari finanţare pentru Reaction Engines, cu 55 de milioane mai mult faţă de Agenţia Spaţială din Marea Britanie. Motorul revoluţionar Sabie ar putea permite aeronavei să decoleze de pe o pistă şi să prindă o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului, înainte de a trece pe modul rachetă. Acest design ar putea fi, de asemenea, folosit pentru a trimite sateliţi în spaţiu, la o fracţiune din costul curent.

  • Promisiunile biotehnologiei

    Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.

    Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.

    Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.

    La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.

    Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.

    Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.

  • Xiaomi îşi îndrepată atenţia spre transportul urban. Producătorul chinez a lansat o bicicletă electrică

    Compania chineză a lansat o bicicletă electrică numită QiCycle Electric Folding Bike, ce are o autonomie de 45 de kilometri.
    Noua bicicletă este echipată cu un motor electric la nivelul pedalelor menit să uşureze efortul bicicliştilor. Bateria are o autonomie de 45 de kilometri, de ajuns măcar pentru o zi de plimbare prin oraş. QiCycle are integrat şi un ataşament inteligent cu display color. Acest display se montează pe ghidon şi afişează informaţii precum: distanţa parcursă, viteza de deplasare, coordonatele GPS, caloriile arse şi multe altele.

    Bicicleta cântăreşte 14,5 kilograme, poate fi îndoită pe jumătate, şi are un schimbător de viteze Shimano care este montat pe partea din spate. Cadrul este echipat cu un far în partea din faţă şi un stop de culoare roşie în spate. Stopul se aprinde noaptea şi atunci când este aplicată frâna. QiCycle Elcctric Folding Bike va fi disponibilă în China în scurt timp la preţul de 2.999 yuan, echivalentul a 455 de dolari
    Înainte de acest model, Xiamo a ieşit în faţă cu modelul QiCycle R1, ce părea a fi mai degrabă un prototip ce se vindea cu 3.000 de dolari.

    Xiaomi s-a transformat în scurt timp dintr-un producător de smartphone-uri şi alte dispozitive mobile într-o companie care poate fabrica orice. Xiaomi activează în multe domenii, de la roboţi de bucătărie, la televizoare inteligente, biciclete şi drone capabile să filmeze 4K.

    În octombrie 2014, Xiaomi a devenit al treilea mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, cu o cotă de piaţă de 5,6%, după Samsung Electronics şi Apple.

    Xiaomi a fost fondată în anul 2010 de antreprenorul Lei Jun care crede că tehnologia de înaltă calitate nu trebuie să fie şi foarte scumpă.

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În Ungaria, la nord de Budapesta se află o serie de bungalouri cunoscute sub numele de “satul plutitor”. Satul este extrem de apreciat de către cei din oraşele apropiate, care petrec acolo lunile de vară.

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.