Tag: mediere

  • Opinie Crenguţa Nicolae: Să mori tu, cu tot partidul tău şi cu toţi votanţii tăi

    „Pentru John nu poziţia politică era decisivă. Se putea să fie în dezacord cu tine în privinţa unui subiect, dar decisivă era atitudinea faţă de acele valori care l-au animat pe el în orice a făcut: se despărţea de tine dacă îţi lipseau valorile de bază legate de decenţă, respect, participarea la un proiect mai mare decât orgoliul tău personal.” Cam aceasta a fost esenţa elogiului făcut de Joe Biden şi interpretat într-un editorial CNN drept un elogiu la adresa artei aproape pierdute a politicilor bipartizane, a ideii că a intra în politică înseamnă a căuta să faci bine pentru ceilalţi şi că temeiul politicii este conştiinţa mereu reamintită a umanităţii noastre comune, a faptului că avem întotdeauna mult mai multe lucruri în comun decât lucruri care ne separă.

    Desigur că şi reflecţiile lui Biden, şi editorialul CNN ţinteau de fapt să-l acuze pe preşedintele Donald Trump, considerat de CNN drept etalonul stilului de politică puternic partizană, bazată pe demonizarea cu orice preţ a adversarilor şi găsirea de scuze cu orice preţ pentru aliaţi. Mai mult, însăşi ceremonia de comemorare, la care Trump n-a fost invitat, a căpătat până la urmă sensul de „cea mai mare reuniune Resist de până acum”, aşa cum a numit-o The New Yorker. Pe de altă parte, climatul de întărâtare continuă care domină de ani buni politica şi media din SUA face ca un discurs despre posibilitatea unei atitudini mai luminate în locul tribalismului furios să pară fals, mai ales când vine din partea unor oameni din politică sau media care au încurajat respectivul tribalism sau au profitat de pe urma lui.

    Ceea ce nu am văzut însă la americanii de pe Twitter a fost dezaprobarea ideii în sine de bipartizanat, a posibilităţii de cooperare între politicieni de culori diferite în numele unor valori comune. Scandalul continuu din politică a creat oboseală şi saturaţie în rândul unor oameni normali, care au înţeles că partizanatul înverşunat e distructiv pentru „valorile de bază legate de decenţă, respect, participarea la un proiect mai mare decât orgoliul tău personal”, cum zicea Biden. Ceea ce au avut de reproşat comentatorii a fost tocmai faptul că reflecţiile lui Biden şi ale editorialistului CNN nu sunt însoţite şi de punerea lor în practică; faptul că găsesc cu greu un canal tv sau un ziar care să relateze, de pildă, despre ceremonia de comemorare fără interpretare politică partizană; faptul că până şi moartea lui McCain e exploatată politic, din moment ce Biden abia a terminat de vorbit şi CNN deja specula despre o posibilă candidatură a lui pentru preşedinţie.

    La noi, în schimb, stilul de politică bazată pe partizanatul visceral e într-un stadiu încă primitiv: scandalul nu doar că n-a creat saturaţie, ci dimpotrivă, e în plină evoluţie de la faza de atacuri verbale spre cea cu săritul la bătaie, atât între politicieni, cât şi între susţinătorii lor. Desigur că şi la noi, în rarele ocazii când apar, apelurile la o politică bazată mai puţin pe scandal şi mai mult pe idei au un aer fals, fiindcă majoritatea figurilor din politică şi din media care incriminează „războiul româno-român” sunt ei înşişi militanţi activi în acest război. Ceea ce avem noi distinctiv este însă faptul că tot mai mulţi politicieni, influenceri din media şi votanţi par să se fi convins că politica înseamnă realmente scandal continuu, conflict pe viaţă şi pe moarte, pentru că au devenit dependenţi de emoţiile puternice stârnite de implicarea în politica înţeleasă aşa. Acest stil de politică limitată strict la sfera emoţională nu exista până acum câţiva ani, după cum nu exista comportamentul de bullying faţă de oricine îndrăzneşte să exprime o opinie uşor diferită într-un trib online oarecare.

    „Nu uit şi nu iert, iertarea e a lui Dumnezeu, de aceea e şi răzbunarea lui. Pentru acel moment, nu o să-l iert niciodată nici dincolo de mormântul meu sau al lui”, a zis Lucian Bolcaş (PSD), despre faptul că Traian Băsescu a refuzat cândva să fie de acord cu nominalizarea lui la CCR. Deşi Bolcaş crede că a pus problema în termeni morali, din moment ce are şi referinţe biblice, în realitate nu e aşa şi nici atitudinea lui nu poate fi abordată corect în termeni morali. N-avem de-a face cu nişte valori pe care Bolcaş le-ar apăra şi nici cu un individ capabil să-şi judece umorile în relaţie cu nişte valori. A nu putea ierta, a urî din rărunchi, a-ţi face un scop în viaţă din răzbunare, a-ţi demoniza adversarii şi a le dori moartea, aşa cum se întâmplă în triburile noastre politice, din media şi social media, nu denotă nici micime morală (după cum se vede din tabăra celor lezaţi de asemenea atitudini), nici măreţie morală (după cum se vede din tabăra celor care le susţin), ci strict incapacitate de autocontrol emoţional, lipsa oricărei educaţii în materie de gestionare a emoţiilor.

    Când Mirel Palada, susţinător PSD, a sărit să-l bată pe Mihai Goţiu de la USR, admiratorii lui Palada l-au scuzat imediat: era normal să reacţioneze aşa, din moment ce a fost provocat; să zică mersi Goţiu că n-a păţit mai rău; ce papagal Goţiu, haha, cum a încasat-o; Palada e adevărata victimă, fiindcă aşa nu se mai poate, să fim jigniţi şi să nu putem riposta în niciun fel! Aceeaşi atitudine tribală am văzut-o la protestatarii Rezist care au văzut cum foşti capi locali USR ca Ioan Năsui de la Arad sau Codruţ Bucur de la Braşov se comportă huliganic, primul filmându-se cu o chemare la incendierea jandarmilor şi atacarea sediului PSD, al doilea filmându-se cum îl huiduie pe un tip de la PSD. Şi festivalul continuă: primarul pesedist Emilian Ciolan din Dârmăneşti i-a luat la bătaie pe nişte membri USR care au venit să depună listele cu semnături pentru iniţiativa Fără penali, iar un protestatar s-a filmat hărţuind femeile din PSD cu insulte sexiste, fiindcă e convins, ca şi mulţi alţi oamenii neinformaţi, că a fi jurnalist înseamnă să hărţuieşti cu camera video pe oricine nu-ţi place şi să pretinzi că aşa faci revoluţie.

    În niciunul din cazurile de mai sus, agresorii nu exprimă nicio idee: tot ce fac e să urle, să huiduie sau să lovească. În deliciul galeriei de fani online şi offline, care nu încearcă sentimente civice, trăiri morale, ci doar sunt încântaţi că aşa pot să-şi excite şi să-şi descarce furia, ura, dispreţul, plăcerea de a-şi umili semenii, pofta de răfuială.

    Folosind întotdeauna foarte puţine cuvinte, rotite iar şi iar: aceleaşi înjurături, aceleaşi ameninţări, aceleaşi urări ca adversarii să moară, să se îmbolnăvească de cancer sau să fie violaţi, ei şi copiii şi toată familia şi tot partidul şi toţi votanţii, fiindcă nu merită să trăiască, nu sunt oameni. Iar ceea ce nu ştiu aceşti oameni cu spume la gură este că odată ce au lăsat ca asemenea emoţii să-i copleşească, devin dependenţi de ele: prin ei nu mai vorbeşte, decide şi acţionează o persoană raţională, ci hormonii, chimia internă care le va inventa constant pretexte de ieşit la bătaie şi îi va împiedica tot mai mult să se cunoască pe sine şi să se controleze, exact aşa cum se întâmplă cu foştii războinici care tânjesc mereu după o nouă luptă fiindcă pacea echivalează pentru ei cu sevrajul. Pentru oricine vrea să stârnească violenţa unui grup de oameni, în special de tineri, ăsta e ABC-ul meseriei.

    Un prim progres faţă de acest nivel primitiv de comportament ar fi capacitatea de recunoaştere cinstită a insuficientei capacităţi sau dorinţe de autocontrol. Jurnalistul Vlad Ursulean a fost printre puţinii care şi la violenţele de stradă din 2012, şi la cele din 10 august anul acesta au relatat corect că monopolul violenţei n-a aparţinut galeriilor de fotbal sau unor misterioşi provocatori năimiţi de misterioase forţe obscure, iar insistenţa unor oficiali de partide sau lideri ai protestelor că oamenii culţi, civilizaţi şi bine îmbrăcaţi nu susţin niciodată violenţa şi nu dau niciodată cu pietre e o minciună. De partea cealaltă, când Gabriela Firea, indiferent de motivele ei, a admis că jandarmii au agresat protestatari paşnici şi şi-a certat colegii de partid că au coordonat astfel de violenţe, n-a susţinut-o nimeni, ba chiar europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a urecheat-o că îndrăzneşte să pună la îndoială teza că PSD s-a apărat de o lovitură de stat.

    Al doilea progres ar fi ca pornirile violente să nu mai fie raţionalizate şi scuzate prin acţiunile adversarilor politici, fiindcă o astfel de scuză ajunge întotdeauna şi foarte repede să justifice nu doar huiduirea sau lovirea unor oameni, ci şi nimicirea lor fizică. Primarul bătăuş din Dârmăneşti n-a fost nici măcar mustrat de partid, ci dimpotrivă, capii PSD au continuat să se victimizeze, pe motiv că din moment ce deviza protestatarilor e o înjurătură, riposta cu bătaia e perfect îndreptăţită. De partea cealaltă, Lucian Mîndruţă a fost printre puţinii influenceri online care au dezavuat constant orice justificare a intenţiilor de a introduce agresiunile fizice la proteste pe motiv că „dar nu vezi ce ne fac ăştia?”; alţi formatori de opinie nu condamnă însă niciodată chemările la violenţă de pe paginile lor. Probabil fiindcă se tem că dacă ar face-o, nu doar că şi-ar pierde like-urile şi uneori aura de eroi, ci ar deveni la rândul lor ţinte pentru bullying.

  • GRĂITOR: România este campioana Europei la creşterea preţurilor. Între 2000-2017 au crescut cu 257%

    În România preţurile băuturilor alcoolice şi al ţigărilor au crescut cel mai mult în perioada 2000-2017, cu 726%, peste media europeană, care a fost 92,1%. De asemenea, creşteri semnificative de preţuri în perioada analizată s-au înregistrat la combustibili, locuinţe, apă, gaz şi electricitate (536%), în timp ce media europeană a fost 57,2%.

    Transportul în România a crescut în perioada analizată cu 338%, iar restaurantele şi spaţiile de cazare au crescut preţurile şi tarifele cu 328%, media europeană în acest sector fiind de 56%. Românii plătesc mai mult şi pentru educaţie, cu 297% în perioada 2000-2017, în timp ce media europeană a fost 91%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Vrem ca procentul absorbţiei fondurilor UE să ajungă la 25% în 2018

    „Mă bucur mult că autorităţile locale, societatea RAJA, au înţeles importanţa investiţiilor, au înţeles importanţa absorbţiei fondurilor europene. După cum ştiţi, Guvernul României şi-a propus să crească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să avem cât mai multe investiţii în România. Astfel, dacă la sfârşitul anului 2016 procentul de absorbţie a fondurilor europene era de 16%, prin efortul ministrului Fonduriloe Europene, prin efortul autorităţilor publice locale, în iunie 2018 avem un procent de absorbţie a fondurilor europene de 19% şi vrem ca până la sfârşitul acestui an procentul absorbţiei fondurilor europene să ajungă la 25% faţă de media Uniunii Europene care este de 20%”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată moştenitoare unuia dintre cele mai mari imperii media din lume. Avere familie este evaluată la peste 52 de miliarde de dolari

    Este fiica unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume, averea tatălui său, Michael Bloomberg, fiind estimată de Forbes la circa 52 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. Cu toate acestea, în trecut, Georgina Bloomberg, acum în vârstă de 34 de ani, nu s-a sfiit să declare în numeroase rânduri cât de mult urăşte să poarte numele Bloomber. Totuşi, între timp, lucrurile s-au schimbat. 

    Georgina Bloomberg s-a născut pe 20 ianuarie 1983 în familia mogulului media Michael Bloomberg şi a soţiei acestuia, Susan. Ea are o soră mai mare, Emma. Soţii Bloomberg au divorţat în 1993, dar Emma a declarat pentru New York Times în 2001 că cei doi păstrează legătura ca prieteni.

    Georgina Bloomberg a urmat cursurile universităţii New York şi ale şcolii de design Parsons. Peste ani, s-a împrietenit la cataramă cu fiica preşedintelui SUA, Ivanka Trump. Pe lângă faptul că este scriitoare, marea sa pasiune este echitaţia. Încă de la vârsta de şase ani  a început să participe la numeroase competiţii. De-a lungul carierei însă, a avut numeroase probleme, după ce şi-a fracturat coloana şi a suferit mai multe intervenţii chirurgicale.

    În primii ani de carieră, după ce a început să câştige concurs după concurs, mulţi au atribuit succesul său tatălui acesteia, fapt care a enervat-o şi a frustrat-o. Din acest motiv, cu mulţi ani în urmă, obişnuia să se plângă de numele pe care îl poartă, iar în 2007 a declarat ăn cadrul emisiunii Born Rich (Născut bogat n.red.) că îl urăşte. Între timp însă, s-a maturizat şi a înţeles cât de privilegiată este să provină din asemenea familie.”Îmi respect părinţii şi ceea ce tatăl meu a reuşit să construiască, faptul că a muncit din greu pentru ca noi să avem o viaţă minunată”, spune ea acum. Sunt mândră de numele pe care îl port.

    Moştenitoarea imperiului Bloomberg are un fiu şi, pe lângă timpul pe care îl dedică acestuia, se implică şi în nenumărate activităţi filantropice. În 2006 a înfiinţat Rider’s Closet, un magazin care donează haine de călărie programelor de echitaţie terapeutică. De asemenea, militează pentru drepturile animalelor şi în 2017 a folosit unul dintre avioanele private ale tatălui său pentru a zbura spre Puerto Rico, unde a salvat 25 de câini. Ea îngrijeşte în locuinţa din New York nouă animale adoptate: patru câini, o gâscă, doi ponei şi doi măgăruşi. Pe site-ul său personal, promovează de asemenea numeroase organizaţii de caritate dedicate adopţiei şi respectării drepturilor animalelor.
     

  • România pe podium: Ţara noastră domină topul ţărilor cu cele mai ieftine produse şi servicii din Uniuniea Europeană, şi ocupă primul loc la alimente

    La alimente, România are preţuri de doar 62,2% din media UE, urmată de Polonia (65%) şi Bulgaria (73%). Cele mai mari preţuri din UE, la alimente, se găsesc în Elveţia (cu 67,7% peste media comunitară), Norvegia (+60,7%) şi Islanda (+56,4%).
     
    La costurile de întreţinere a locuinţei (gaz, electricitate, apă, alte utilităţi), Bulgaria este prima în topul ţărilor ieftine, cu tarife de doar 30,6% din media UE, urmată de Polonia (37,3%) şi România (38,6%). Cele mai mari costuri cu locuirea din UE se găsesc în Elveţia (cu 81,7% peste media comunitară), Luxemburg (+62,8%) şi Marea Britanie (+59,2%).
     
  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.

  • Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în iulie la 18,2% – cel mai mare nivel din 2018

    Conform www.politiadefrontiera.ro, la începutul lunii august, poliţiştii de frontieră români şi bulgari au descoperit peste 82.300 de pachete cu ţigarete ascunse într-un camion cu haine. În aceeaşi perioadă, poliţiştii din ITPF Sighetu Marmaţiei au efectuat 51 de percheziţii la locuinţele unor persoane care fac parte dintr-un grup infracţional axat pe contrabandă cu ţigarete.

    „Tot ei au capturat 21.000 de pachete de ţigarete în iulie şi 54.950 de pachete în iunie. În iulie, poliţiştii STPF Mehedinţi au destructurat o importantă reţea de contrabandă cu produse accizabile, iar în iunie poliţiştii din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi au descoperit 7.000 de ţigarete care au fost trecute peste graniţă cu drona”, se precizează în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană condamnă violenţele din Bucureşti şi cere protejarea jurnaliştilor

    Comisia Europeană a condamnat agresiunile forţelor de ordine din România împotriva echipei postului public austriac ORF în cursul protestelor desfăşurate vineri după-amiază în Bucureşti.

    “Este important ca reprezentanţii presei să îşi poată desfăşura activitatea”, a declarat luni, conform ORF, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a condamnat violenţele produse la Bucureşti şi aşteaptă clarificări din partea României după ce jurnalişti austrieci au fost agresaţi de forţele de ordine în timpul protestelor desfăşurate vineri. “Condamnăm puternic violenţele de la Bucureşti, în cursul cărora au fost răniţi mulţi demonstranţi şi jurnalişti. Aşteptăm clarificări. Îi doresc recuperare rapidă cameramanului ORF care a fost rănit”, a transmis Sebastian Kurz prin Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de angajaţi cu contracte temporare

    Din raportul publicat de Eurostat reiese faptul că în România, rata angajărilor cu contracte temporare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani este de 1,2%, în timp ce media europeană a fost de 13,4%, în 2017.

    De asemenea, în România ponderea femeilor angajate a fost de 60,2%, cea a bărbaţilor 77,3%, iar ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani a fost de 40,8%.

    Ponderea totală a angajaţilor temporari a variat printre statele membre, cele mai mari fiind înregistrate în Polonia şi Spania (26%), Portugalia (22%) şi Croaţia (20%), iar cel mai scăzut în România (1% (2%), Estonia şi Letonia (ambele 3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discrepanţă uriaşă: Un angajat al H & M din România îşi permite din salariu de cinci ori mai puţine haine ca în Occident

     Preţurile în industria modei sunt de cele mai multe ori aliniate celor din Occident, iar o explicaţie pe care o oferă executivii din piaţă este aceea că local consumatorii sunt mai dispuşi să cheltuie pe haine şi pantofi, fiind pasionaţi de modă şi trenduri.
     
    Preţul hainelor nu este direct proporţional cu puterea de cumpărare a locuitorilor ei în contextul în care România are un salariu mediu de 5-6 ori mai mic decât în Occident. De aceea, românii alocă cea mai mare pondere din salariu pentru achiziţia de haine sau pantofi. Astfel, spre exemplu, cu salariul din România o vânzătoare din magazinele H & M sau Zara îşi cumpără de cinci ori mai puţine haine decât o angajată pe o poziţie similară în Occident.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro