Tag: medicamente

  • O firmă elveţiană de biotehnologie care dezvoltă un tratament pentru COVID a înregistrat o creştere de 38.000% a acţiunilor în 2020

    Acţiunile companiei elveţiene de biotehnologie Relief Therapeutics, care creează un medicament pentru afecţiunile respiratorii provocate de coronavirus, au crescut cu 38.000% în 2020, potrivit CNBC.

    Firma dezvoltă un medicament numit RLF-100, care a fost lansat în urmă cu 20 de ani, însă care poate proteja celulele împotriva virusului SARS-CoV-2.

    Preşedintele Relief Therapeutics Ram Selvaraju a declarat că testele vor oferi un rezultat concret în prima jumătate a lunii ianuarie şi a pus creşterea masivă a acţiunilor pe seama dovezilor privind eficienţa pe care a prezentat-o tratamentul în rândurile „pacienţilor altminteri netratabili”.

    „În timp ce alţi oameni s-au concentrat asupra infecţiilor minore şi medii, noi ne-am îndreptat atenţia asupra modalităţilor prin care medicamentul ar oferi beneficii bolnavilor aflaţi în stare gravă”, a adăugat Ram Selvaraju.

    Rezultatele din primele etape de testare arată că 72% dintre pacienţii cu simptome respiratorii severe au început să îşi revină după ce au fost trataţi cu RLF-100.

    Relief Therapeutics avea o capitalizare de 100 de milioane de franci elveţieni la sfârşitul lunii iulie şi, după ce rezultatele a 21 de pacienţi trataţi cu RLF-100 au fost publicate pe 10 august, valoarea de piaţă a companiei a ajuns la 1,6 miliarde. În prezent, valoarea este de 1,34 miliarde de franci.

    În plus, creşterea de 38.000% surprinde preţul redus al acţiunilor de dinainte de pandemie, de vreme ce preţul unei acţiuni atinge luni, 14 decembrie aproape 0,42 de franci. Prin contrast, o acţiune a multinaţionalei Roche valorează 306 franci.

     

  • O piaţă care s-a dublat într-un deceniu: românii au lăsat în 2019 în farmacii peste 20 mld. lei. Doar anul trecut vânzările farmaciilor au crescut cu 8%

    Românii au lăsat anul trecut în farmacii peste 20 mld. lei. Achiziţiile de medicamente şi suplimente au crescut cu 8% în 2019 faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului.

    Evoluţia pozitivă se vede şi la nivelul unui deceniu, cifra de afaceri dublându-se în această perioadă. Ca număr de companii, retailul farmaceutic a pierdut în zece ani mai bine de 1.000 de firme, ceea ce arată consolidarea acestui domeniu, marcat de tranzacţii între jucătorii de la vârful pieţei şi restul operatorilor. Astfel, astăzi mai sunt mai puţin de 4.400 de companii în domeniu.

    Consolidarea din retailul farma se vede mai ales la vâr­ful clasamentului, cele cinci mari reţele farmaceutice mă­rin­du-şi constant cota de piaţă raportat la numărul total de uni­tăţi la nivel naţional. Astfel, de la 11% cotă de piaţă a pri­mi­lor cinci retaileri farma în urmă cu zece ani, în prezent ju­că­torii din fruntea clasamentului au ajuns să deţină peste 27%.

    În total, în 2019 erau 8.099 de farmacii la nivel naţio­nal, acesta fiind un an în care piaţa s-a contractat uşor ca număr de unităţi faţă de 2018. Astfel, numărul de farmacii a scăzut cu aproape 50 de unităţi, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

  • Farmaciile pot intra în faliment deoarece statul nu decontează la timp contravaloarea medicamentelor

    Reprezentanţii Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) reclamă din nou întârzieri ale termenelor de plată din partea caselor de asigurări de sănătate pentru decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de farmaciile comunitare. Situaţia este gravă deoarece farmaciile riscă falimentul, precizează cei de la AFIE.

    Farmaciştii susţin că încă din luna septembrie, AFIE a trimis o adresă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin care cerea respectarea termenelor de plată pentru medicamentele eliberate în regim compensat sau gratuit în sistemul de asigurări de sănătate.

    „Strict vorbind, aprovizionarea cu medicamente a farmaciei se învârte într-un cerc: farmacia se aprovizionează cu medicamente de la furnizori, pentru a le putea elibera pacienţilor, care plătesc o parte din valoarea acestora în funcţie de prescripţia medicală, cealaltă parte fiind decontată farmaciei de către casele de asigurări de sănătate după câteva luni de zile de la eliberarea propriu-zisă. Dacă plata nu se realizează la timp de către casele de asigurări de sănătate, farmaciile nu pot achita la rândul lor furnizorii de medicamente şi nu se mai pot aproviziona. Pacientul este cel care are de suferit în final.”, a declarat Sînziana Mardale, preşedintele AFIE.

    Farmaciile independente estimează că întârzierile la plată ar putea să fie mai mari de 60 de zile pentru acest an.

  • Realitatea cifrelor: Medicamentele „made in Romania“ ocupă doar 8% cotă de piaţă în valoare, de trei ori mai puţin faţă de acum un deceniu

    România are cea mai scăzută cotă de piaţă la medicamentele produse local din regiunea Europei Centrale şi de Est, produsele realizate în ţară ocupând doar 8% în coşul de medicamente al românilor, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Iqvia, citate de Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj.

    În 2006, cota de piaţă a produselor locale era de 28%.

    În comparaţie, în ţări din regiunea Europei Centrale se consumă mai multe medicamente produse local, cum este cazul Poloniei, unde producţia locală are 27% cotă de piaţă. Şi Slovenia are o industrie locală puternică, având o cotă de piaţă de 17%, dublă faţă de România. În Ungaria, 10% dintre medicamentele vândute sunt ale producătorilor locali. „Soluţia pentru a creşte cota valorică a medicamentelor «made in Romania» este desemnarea industriei de medicamente drept una strategică şi acordarea facilităţilor fiscale pentru investiţii“, susţine Dragoş Damian.

    Pandemia de COVID-19 a readus industriile locale în prim-plan, mai ales atunci când graniţele s-au închis, iar fiecare ţară a fost pe cont propriu. Industria locală de medicamente a devenit astfel printre cele mai importante domenii, în contextul în care pacienţii aveau nevoie de medicamente, iar cererea a crescut considerabil.

     

  • Comisia Europeană îşi restrânge ambiţiile cu privire la readucerea pe plan local a producţiei de medicamente

    În pofida speranţelor privitoare la o reorientare rapidă către „autonomie strategică“, Comisia Europeană a arătat clar că are nevoie de încă doi ani de analiză înainte de a veni cu propuneri de diminuare a riscului de deficite provocate de dependenţa excesivă de producţia de medicamente din ţări terţe, scrie Euractiv.

  • Businessul românesc cu o istorie de 65 de ani vândut anul trecut chinezilor. Ce urmează după tranzacţie?

    Trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, o fabrică de nutreţuri şi furaje, o reţea de distribuţie, peste 10 depozite răspândite în toată ţara, peste 160 de farmacii şi o cifră de afaceri care se îndreaptă spre 45 de milioane de euro anul acesta sunt doar câteva dintre reperele care descriu businessul grupului Farmavet. Cu o istorie românească întinsă pe decenii, acesta a trecut în toamna anului trecut într-o nouă etapă, odată cu achiziţia de către Fondul de Investiţii China CEE II. Ce urmează după tranzacţie pentru businessul cu o istorie de peste 65 de ani?

     

    „Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de Investiţii China CEE II reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, descrie Irina Roşu, CEO al grupului Farmavet, care a preluat conducerea după achiziţia companiilor româneşti de sub umbrela Farmavet de către fondul de investiţii deţinut de Banca de Export-Import a Chinei.

    Aceasta este cea mai recentă bornă din istoria îndelungată a grupului care şi-a început povestea în urmă cu peste un sfert de secol, în 1955 mai exact, odată cu înfiinţarea companiei Farmavet de către statul român. În 1999, o altă firmă s-a alăturat structurii – Pasteur Filiala Filipeşti, care a preluat de la S.N. Institutul Pasteur privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017. FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    Septembrie 2019 a marcat o nouă piatră de hotar în istoria companiei, odată cu tranzacţia prin care pachetul majoritar de acţiuni este vândut fondului de investiţii chinez.


    1955

    Farmavet a fost înfiinţată de statul român (şi privatizată în 1996). În cei 24 de ani de antreprenoriat, compania a cunoscut o dezvoltare constantă, atât in aria de comercializare en-gros şi cu amănuntul, cât şi în structura logistică (depozite şi flota de transport). În 2014, compania a construit un depozit de produse finite la Filipeştii de Pădure care funcţionează ca un hub naţional pentru reţeaua de depozite din Farmavet.

    1999

    Pasteur Filiala Filipeşti a fost înfiinţată  şi a preluat de la S.N. Institut Pasteur, privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). Această fabrică a fost construită în anii ’76-‘79 şi continuă să funcţioneze şi în prezent, fiind certificată GMP (Good Manufacturing Practices). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017, ambele fabrici certificate GMP.

    FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    2019

    Septembrie 2019 marcheaza „borna” kilometrul 0, spun reprezentanţii companiei, după vânzarea participaţiilor majoritare ale companiilor din grup către fondul de investitii China CEE II, controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Începe un proces de modernizare al companiilor, în scopul ridicării jucătorului la standardele europene ale industriei farmaceutice veterinare


    Compania antreprenorială a înregistat an de an creşteri ale cifrei de afaceri, cu plusuri constante de 3-5%, care au culminat în anul 2018, anterior vânzării businessului, la o creştere de 14% a vânzărilor faţă de anul precedent. După schimbarea acţionariatului, ritmul creşterilor a crescut până la 18-20%, astfel că businessul grupului Farmavet se îndreaptă anul acesta spre venituri de 45 de milioane de euro, potrivit previziunilor reprezentanţilor companiei.

    Acestea au fost generate de activităţile prezente ale grupului, ramificate în numeroase direcţii: producţia şi furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele. Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare de produse de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare. Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele răspândite în ţară; centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă.

     

     „Corporatizarea”

    Achiziţia de către fondul de investiţii chinez presupune un proces transformaţional complex, explică CEO-ul grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.”

    Anul acesta, compania a iniţiat acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele, iar rezultatele s-au reflectat în vânzările companiei. „Există însă un nivel impresionant de cheltuieli asumate pentru a asigura o modernizare rapidă a proceselor noastre şi aşteptăm roadele acestora începând cu anul următor. Cea mai importantă investiţie este cea în capitalul uman şi a presupus o creştere semnificativă a masei salariale, comparativ cu 2019”, detaliază CEO-ul companiei. Schimbările la nivelul angajaţilor s-au reflectat în recrutarea unei echipe de top management, formate din profesionişti cu experienţă în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi turnaround (directori financiari, de operaţiuni, juridic, HR, marketing, vânzări şi vânzări en-gross); extinderea departamentelor existente şi actualizarea salariilor la nivelul pieţei muncii, cât şi construirea de noi departamente întregi în cadrul companiei (medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs).

    În ceea ce priveşte investiţiile materiale, anul trecut, grupul a realizat investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în direcţia modernizării tuturor zonelor operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţeaua existentă de farmacii). Investiţii importante, spune Irina Roşu, au fost direcţionate şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare, pentru o mai bună acoperire naţională.

    „În 2021, investiţia în capitalul uman va continua la fel de intens ca şi în 2020. Dacă anul trecut acccentul a fost pe asigurarea unei baze solide de expertiză în toate ariile de funcţionare, în următorul an ne vom concentra pe formarea profesională, în special pe susţinerea profesiei de medic veterinar, care este în prezent mult subdimensionată pentru nevoile României la nivel naţional”, descrie CEO-ul grupului planurile lor în continuare. Adaugă că au un plan de mare anvergură de colaborare cu toate facultăţile de medicină veterinară din ţară pentru programe de internship pentru studenţii din ani terminali, cu asigurarea locurilor de munca la momentul obţinerii Certificatului de Liberă Practică.


    45 mil. euro, cifra de afaceri previzionată pentru grupul Farmavet pentru anul acesta

    4 mil. euro, valoarea investiţiilor realizate de Farmavet anul trecut în direcţia modernizării zonelor operaţionale, dar şi celor comerciale

    cca. 5.500 de clienţi are în prezent Farmavet


    De asemenea, spune că îşi doresc o colaborare strânsă cu Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO) şi cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimetelor (ANSVSA), fapt care ar putea face ca Farmavet să devină un centru naţional de referinţă pentru formare profesională şi educare la nivelul industriei, dar şi al consumatorilor. „Ar reprezenta un moment cheie în alinierea industriei la standardele europene. Rămâne doar să vedem dacă procesul legislativ actual, ce vizează amendarea legii 160/1998 care guvernează profesia de medic veterinar, va intra într-un făgaş pragmatic. Din păcate, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prerogativele noastre vor fi spulberate şi mă tem că întreaga industrie va fi grav afectată, iar perioada de recuperare va fi foarte grea”, detaliază ea o particularitate legislativă a domeniului. „În ceea ce priveşte investiţiile materiale preconizate în 2021, acestea vor fi de mare anvergură şi vor viza atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi, foarte probabil, iniţierea construcţiei unor noi facilităţi moderne şi de mare capacitate pentru producţia vaccinurilor veterinare, precum şi a nutreţurilor specializate”, spune Irina Roşu. De asemenea, ea spune că au în vedere şi investiţii majore în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinete şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, în parteneriate cu medici veterinari astfel încât să susţină accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile pentru animale din gospodării. „Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permită această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specifice industriei.“

     

    Creşteri, chiar şi în pandemie

    Când vine vorba despre efectele pandemiei asupra activităţii Farmavet, Irina Roşu descrie efortul organizaţional făcut ca fiind unul uriaş. „Intrarea în starea de urgenţă a venit într-un moment în care echipa de management nu era încă în formula completă, iar infrastructura IT existentă la acel moment nu era gândită pentru telemuncă. Recrutările erau în toi, procesul de induction fiind extrem de îngreunat”, descrie ea perioada de la debutul pandemiei. Dificultăţile au fost aduse şi de faptul că majoritatea angajaţilor companiei au activitate de teren (fiind vorba despre echipe din vânzări, farmacii, depozite, producţie), astfel că provocarea majoră a fost să găsească soluţii rapide de prevenţie contra Covid-19, precum şi scenarii de backup în caz de apariţie a vreunui focar de infecţie şi nevoia implicită de carantinare a punctului/punctelor de lucru corespunzătoare. „Obiectivul tuturor a fost să menţinem activitatea funcţională, în condiţii de securitate maximă pentru angajaţii noştri, astfel încât accesul la tratament pentru animalele din gospodării, ferme şi a celor de companie să nu fie întrerupt”, spune Irina Roşu.

    De asemenea, pandemia a avut un efect şi asupra mixului de produse, concentrarea fiind pe medicamente, dezinfectanţi şi mâncare pentru animale. „Cu o creştere estimată a vânzărilor de aproximativ 20% faţă de anul trecut la final de 2020, recuperăm încet-încet pierderea de cotă de piaţă din 2019”, descrie CEO-ul grupului Farmavet cele mai recente rezultate înregistrate.

    „E greu de spus ce vânzări am fi avut dacă nu ar fi existat pandemia. Creşterea vânzărilor este cu siguranţă rezultatul proiectelor de reorganizare şi nu putem discerne ce nivel de creştere a fost contracarat de efectele pandemiei”, punctează ea.

    Iar când vine vorba despre provocări, în general, referindu-se la perspectiva spre anul 2021, ea spune că acestea vor fi deopotrivă din sfera economică, ca urmare a implicaţiilor economice ale pandemiei, iar pe de altă parte, altele vor fi aduse de contextul legislativ. „Suntem în aşteptarea deciziei Preşedinţiei în vederea promulgării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, proiect adoptat deja de Camera Deputaţilor. Promulgarea acestei legi ar genera un cadru legislativ confuz şi implacabil prin măsurile necorelate introduse şi prin lipsa unui studiu prealabil de impact, afectând major întreaga industrie, motiv pentru care am început toate demersurile posibile pentru a convinge Preşedinţia de nevoia reluării procesului legislativ, cu consultarea tuturor celor implicaţi”, explică Irina Roşu. Potrivit CEO-ului grupului Farmavet, printre principalele modificări de natură să genereze confuzie şi imposibilitate practică de aplicare se numără: cerinţa prezenţei permanente a unui medic veterinar în farmacii (faţă de cerinţa actuală de a coordona şi supraveghea activitatea fără o prezenţă permanentă), fără posibilitatea de a delega activitatea propriu-zisă de comercializare, în condiţiile în care numărul de medici veterinari este deja insuficient; cerinţa de acţionariat majoritar specializat (medici veterinari, în condiţiile în care multe farmacii de pe piaţă nu îndeplinesc în prezent această cerinţă şi este neclar ce se va întampla cu ele în momentul intrării în vigoare a legii); aplicabilitatea imediată a legii, fără o perioadă tranzitorie în care să se elaboreze/actualizeze norme secundare de aplicare corelate cu legea.

    Noua echipă de management a grupului Farmavet reuneşte specialişti cu experienţă în proiecte de transformare organizaţională.


    Industrie românească, standarde internaţionale

    Piaţa locală a industriei produselor medical veterinare este una a cărei valoare nu este certă, domeniul fiind unul neauditat, iar datele oficiale fiind, de cele mai multe ori, amestecate cu produsele medicale umane, spune Irina Roşu. Totuşi, luând în calcul evoluţia principalilor actori din domeniu, ea observă că în ultimii cinci ani au existat creşteri constante, de 10-15% anual în lei. Astfel, o estimare grosieră plasează valoarea pieţei la aproximativ 1,3 miliarde de lei (ţinând cont de valorile de vânzare ale companiilor aflate în top 30). „Viitorul pieţei farmaceutice veterinare este puternic impactat de perioada pandemică pe care o traversăm cu toţii, închiderea sectorului HoReCa aducând mari prejudicii economiei animalelor de fermă. Dimpotrivă, dacă ne uităm la segmentul animalelor de companie, produsele destinate acestei categorii se vor mări prin creşterea numărului de animale de companie deţinute de populaţie”, adaugă ea.

    Referitor la scenariile de realizarea a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-COV2 şi când vine vorba despre animale, ea spune că în acest moment nu sunt demarate astfel de programe, însă în viitor s-ar putea să existe activităţi în acest sens. „Cu siguranţă, vor fi necesare programe de supraveghere a animalelor şi, implicit, dezvoltarea unor teste de diagnostic rapid sau mai de durată, deoarece fiind un virus cu origine animală, cel mai probabil rezervorul lui este în lumea animală.”

    Întrebată care sunt motivele pentru care industria vaccinurilor veterinare a avut o evoluţie bună în România, iar lucrurile au stat diferit când a venit vorba despre vaccinurile umane, Irina Roşu spune: „Vaccinarea animalelor este dintr-un alt registru decât cel uman. Riscul de transmitere a bolilor între animalele din ferme este foarte ridicat, efectivele animale fiind mari. Odată infectat un animal, transmiterea bolii către restul animalelor poate duce atât la pierderi importante economice, dar, cel mai grav, la îmbolnăvirea celor care consumă produsele animale”. Astfel, ea precizează că practicile de creştere a animalelor în România sunt aliniate la standardele internaţionale, standarde care pun accent pe prevenţie şi bunăstare, indiferent dacă vorbim despre animale de fermă sau de companie. „Una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei este reprezentată de vaccinare pentru prevenirea de numeroase boli infecto-contagioase. Totodată, vaccinurile veterinare reprezintă un instrument eficient în reducerea necesităţii de a utiliza antibiotice la animale, contribuind astfel la lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. De menţionat este faptul că o parte din aceste boli sunt zoonoze, ceea ce înseamnă că prin vaccinare nu protejăm doar sănătatea animalelor, ci şi sănătatea omului. Putem spune în acest fel, animale sănătoase înseamnă oameni sănătoşi, acesta fiind şi principalul nostru deziderat.”

     

    O carieră construită în jurul marilor tranzacţii

    Irina Roşu, care a preluat conducerea grupului Farmavet după tranzacţie, are o experienţă bogată în managementul afacerilor, acumulată după ce a coordonat în ultimii 20 de ani ample proiecte de change management şi M&A pentru unele dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală şi internaţională. Este specializată în dezvoltarea instrumentelor pentru managementul performanţei şi market intelligence, având o vastă expertiză în industrii dintre cele mai variate: de la distribuţia de produse farmaceutice, vopsele şi adezivi, lemn, eletronice, până la servicii. Astfel, printre abilităţile sale se numără cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea echipelor, dar şi a fluxurilor de business, îndeosebi în perioade de criză, cu rezultatul creşterii cotei de piaţă şi menţinerea nivelului EBITDA peste pragul industriei. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a urmat studiile postuniversitare la Institut d’Administration des Entreprises  din Franţa.

     „Rolul de Group CEO este o provocare foarte intensă şi complexă şi mă simt foarte onorată că mi-a fost acordată încrederea acţionarilor şi a colegilor din Grupul Farmavet pentru a conduce un proiect atât de interesant. Acesta este unul de transformare şi de construcţie, care vizează toate ariile: salariaţi, clienţi, portofoliu de produse, echipamente şi procese, dezvoltare organică şi nu numai”, descrie ea poziţia curentă. Are un plan bine conturat, care vizează ca în primii doi ani să creeze o platformă solidă care să susţină dezvoltarea businessului şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Spune că a creionat acest plan în jurul unor direcţii mari de acţiune: crearea unei culturi de corporaţie care să stimuleze managementul participativ, delegarea şi responsabilitatea, conducerea prin obiective, cultura bazată pe pasiune, creativitate şi sentiment de apartenenţă la o familie, la o poveste de succes; o altă direcţie importantă este construirea unei noi identităţi de corporaţie, cuplată cu o poziţionare de top care să decurgă din toate schimbările pe care le implementează, dezvoltarea segmentelor de piaţă targetate şi, în special, cele legate de ferme şi de export în general. Sunt vizate, de asemenea, şi automatizarea şi eficientizarea activităţilor din operaţiuni; construirea unui parteneriat cu autorităţile din industrie pentru a deveni o pârghie în vederea impunerii şi susţinerii unui climat legislativ sănătos şi sustenabil.

    Într-un ton mai personal, spune că în viaţa de zi cu zi se ghidează după dictonul  „The difference between impossible and the possible lies in a man’s determination.” (Tommy Lasorda, MBL Hall of Fame; Diferenţa dintre imposibil şi posibil stă în determinarea unei persoane n.red.). Când vine vorba despre sfaturile pentru tinerii manageri, este de părere că în orice domeniu, expertiza şi experienţa sunt cele mai valoroase arme.  „Succesul începe prin găsirea mentorului, a acelui practician pasionat care îşi doreşte să împărtăşească  din experienţa acumulată şi să formeze discipoli. Din fericire, avem în jur foarte mulţi medici veterinari extrem de profesionişti.”

    Apoi, adaugă ea, totul ţine de însuşirea „kitului de discipol”: „ascultare, observare, învăţare şi testare de noi idei în condiţii controlate (în paşi mici)”.

     



    Universul Farmavet

    Grupul Farmavet are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din trei companii:

    FNC Nutriţie Pietroiu SRL

    NC Nutriţie Pietroiu completează activitatea de producţie a grupului cu o a patra fabrică, cea de nutreţuri şi furaje, aflată în Borcea. Unitatea foloseşte tehnologii avansate de producţie şi este automatizată. Aici este produsă o gamă largă de nutreţuri combinate pentru specii domestice (cabaline, suine, rumegătoare, iepuri), având capacitatea de a realiza şi produse pentru specii sălbatice (cerbi, mufloni, porci sălbatici, fazani etc).

     

    Pasteur Filiala Filipeşti SA

    Pasteur Filiala Filipeşti operează trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, toate trei fiind certificate GMP şi având capacitate mare de producţie. În prezent, fabricile lucrează în general într-un schimb, ceea ce înseamnă că, la nevoie, capacitatea de producţie se poate dublă sau chiar triplă.  

    La Bucureşti se află o capacitate de producţie cheie pentru Pasteur Filiala Filipeşti – unitatea care realizează vaccinuri, reagenţi şi kit-uri de diagnostic. Peste 45 de formulări în 20 de branduri de vaccinuri esenţiale pentru o gamă variată de animale şi păsări precum şi 10 tipuri de reagenţi şi seturi de diagnostic utilizate în recunoaşterea bolilor infecţioase sunt produse în această unitate. Compania pregăteşte un amplu proiect de dezvoltare şi modernizare a producţiei de vaccinuri.

    Compania deţine şi două unităţi de producţe la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova. Ambele unităţi sunt dotate cu secţii moderne şi fluxuri certificate GMP, respectând astfel regulile de bună practică internaţionale, care au beneficiat de investiţii de peste 14 milioane euro. Unitatea produce soluţii injectabile,     comprimate, soluţii orale, pulberi, suspensii şi unguente. Portofoliul său numără peste 412 formulări în 151 de branduri încadrate în categorii de tipul: antibiotice, antiinflamatoare, antiparazitare, produse hormonale, oftalmice şi otice, vitamine, minerale şi rehidratante, raticide, insecticide, cosmetice, dezinfectanţi şi detergenţi.

    Fabrica de la Filipeştii de Pădure deţine laboratoare performante de testare microbiologică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produselor finite în conformitate cu standardele de calitate prevăzute în Farmacopeea Europeană. Laboratoarele sunt organizate conform standardelor GLP (Good Laboratory Practice), dotate cu echipamente competitive şi fluxuri conforme standardelor în vigoare.

     

    Farmavet SA

    Întreaga producţie este preluată şi comercializată de Farmavet SA. În prezent, Farmavet se adresează unui număr de peste 5.500 de clienţi, afirmându-se ca specialist în furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele.

    Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare a produselor de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare.

    Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele locale din tara (ex. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Constanţa, etc.) prin care compania asigură o acoperire naţională eficientă. Centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă. Suntem în contact permanent cu clienţii prin echipa proprie de vănzări şi telesales.

    Farmavet operează si propria reţea de farmacii formată din peste 160 unităţi cu acoperire naţională. Graţie portofoliului şi extinderii, farmaciile veterinare Farmavet sunt pentru multe gospodării rurale singura opţiune pentru produse, medicamente şi nutriţie veterinară. În mediul urban, compania comercializează o gamă de medicamente mai largă decât cea din cabinetele veterinare, cu disponibilitate imediată, acoperind şi specii de animale de companie întâlnite cu o frecvenţă mai mică în oraşe, precum iepuri, porumbei şi păsări de colivie.

     



     

    Cine deţine grupul Farmavet în prezent?

    80% – din acţiunile Farmavet SA sunt deţinute de Gardenica Limited, vehicul de investitii al fondului de private equity China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, deţinut de Exim Bank din China.

    14% – din acţiunile companiei sunt deţinute de fostul actionar majoritar, A&S International 2000. (Restul acţiunilor aparţin unui număr mare de acţionari tip listă)

    85% – din Pasteur Filiala Filipeşti este deţinută tot de Gardenica Limited

    15% – in acţiuni sunt deţinute de Doina Stănescu

    100% – Pasteur Filiala Filipeşti deţine întregul capital al FNC Nutriţie Pietroiu

    Sursa: compania

  • Amazon intră pe piaţa serviciilor farmaceutice. Acţiunile viitorilor competitori au început să scadă aproape imediat după anunţ

    Gigantul american Amazon, care are în prezent o capitalizare de piaţă de peste 1.500 de miliarde de dolari, a lansat marţi serviciul Amazon Pharmacy, care le permite clienţilor să comande medicamente şi să le primească în câteva zile în faţa uşii, transmite Associated Press.

    Impactul pe care îl poate genera Amazon asupra industriei farmaceutice a generat instant valuri de-a lungul sectorului. Acţiunile companiilor Rite Aid, Walgreens şi CVS Health au scăzut aproape imediat după anunţ.

    Fondat de Jeff Bezos în 1994, Amazon a eliminat treptat librăriile americane din mediul online. Spre exemplu, lanţul de librării Borders a dispărut complet în 2011.

    În 2017, Amazon a cumpărat lanţul de magazine cu produse bio Whole Foods, acţiunile competitorilor scăzând şi la acea vreme destul de puternic, însă mulţi dintre ei au reuşit să rămână pe piaţă datorită serviciilor de tip delivery.

    Compania a declarat că serviciul Amazon Pharmacy va oferi medicamente cu şi fără reţetă şi medicamente care trebuie să fie depozitate în medii cu temperaturi scăzute, precum insulina.

    Săptămâna trecută, CEO-ul Amazon Jeff Bezos a vândut acţiuni în valoare de 3 miliarde de dolari pentru a-şi finanţa proiectul Blue Origin, care plănuieşte să concureze de la egal la egal cu SpaceX, condus de Elon Musk.

     

  • Ce tipuri de medicamente ies de pe porţile fabricilor din România? Top 10 jucători au o cotă de piaţă de 91% din producţia locală ca volum

    Primele zece companii după volum au produs 184 mil. de unităţi de medicamente în primele opt luni din 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    Cele mai mari zece fabrici lo­ca­le de medicamente după vo­lum au produs în total 184 mi­lioane de unităţi în pe­rioa­da ianuarie-august, având în total o cotă de piaţă de pes­te 91% din producţia lo­cală de me­dica­mente, po­trivit cal­cu­lelor ZF pe ba­za datelor Cegedim – Pharma & Hospital Report.

    Toate fabricile de medicamente din top 10 produc forme orale solide, adică tablete, comprimate sau drajeuri. Alte tipuri de medicamente care sunt produse local sunt formele oral lichide, adică siropuri, soluţii interne, dar şi preparate topice, creme, geluri, spray.

    Cele mai multe medicamente în primele opt luni din an le-a produs Terapia Cluj, care este şi cel mai mare producător local de me­dicamente după vânzări. Aproape 52 mi­lioane de unităţi de medicamente au ieşit de pe porţile fabricii din Cluj în primele opt luni din an, compania deţinând o cotă de piaţă de 25%, din datele Cegedim. Astfel, unul din patru medicamente vândute în perioada menţionată au fost produse la Terapia.

    Al doilea producător local după volume este Zentiva, cu 29 milioane de unităţi vândute în perioada menţionată. Zentiva Bucureşti produce de asemenea forme orale solide, dar şi forme oral lichide şi preparate injectabile. Zentiva are o cotă de piaţă de 14% la volume.

    Pe locul al treilea în clasamentul celor mai mari fabrici de medicamente după volum este Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc. Din fabrica Antibiotice au ieşit 27,8 milioane de unităţi de medicamente în primele opt luni din an, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 13,8%, din datele Cegedim.

    Antibiotice Iaşi produce forme orale solide (comprimate, capsule, drajeuri), preparate injectabile (soluţii injectabile, pulberi injectabile, pulberi liofilizate), preparate topice (creme, geluri, unguente, unguente oftalmice, ovule, supozitoare).

     

    Lipsa investiţiilor în fabrici noi se resimte în pandemie

    Pandemia de COVID-19 a pus presiune pe industria producătoare de medicamente, în cont­extul în care în ultimii ani nu au fost in­ves­tiţii majore în capacităţi noi de pro­ducţie.

    Astfel, în contextul în care Ungaria a anun­ţat că a început producţia de Remdesivir, un medicament folosit în tra­ta­rea formelor grave de COVID-19, repre­zen­tanţii celor mai mari producători de me­dica­mente din România au anunţat că nu există în acest moment capacitate de pro­duc­ţie pentru forma injectabilă a me­dica­men­tului.

    De altfel, nici în fabrica locală din Târgu-Mureş a producătorului ungar Gedeon Richter, care a început să fabrice Rem­desivir în Ungaria, nu poate fi fabricat medicamentul pen­tru că nu există linie de producţie spe­cializată.

    Discuţii pentru o colaborare cu producătorul american Gilead, cel care deţine patentul pentru medicamentul Remdesivir, şi Antibiotice Iaţi au existat încă din luna iunie.

    România mai are puţine fabrici care produc local medicamente, în piaţă activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului.

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi medici care v-aţi decis să deveniti politicieni şi să candidaţi la Parlament, aţi fost vreodată în vizită la o fabrică de medicamente din ţară?

    Istorioara adevarata de la alegerile locale din septembrie. Un politician, candidat la functia de primar, promitea ca va aborda marile companii farmaceutice internationale pentru a face investitii in oras. Dar nu a fost niciodata in vizita la situl de fabricatie de medicamente care functioneaza acolo.

    Mai sunt multe astfel de exemple, problemele pe care le avem in general in tara vin dintr-o lipsa condamnabila de dialog direct intre politicieni si sectoarele economice cu adevarat strategice, cum este cel al productiei de medicamente. Cu o singura exceptie – un profesor universitar care in 2016 a luat apararea fabricilor din tara cand s-a dezlantuit o campanie murdara anti-medicamente romanesti – eu unul nu am auzit de un medic care acum este pe listele de candidati la Parlament care sa fi facut interventii pentru intarirea industriei de medicamente din tara.

    Nu cred ca vreunul stie ca deservim peste 8 milioane de pacienti lunar, ca am creat joburi inalt calificate, ca exportam spre patru continente sau ca aducem la buget, deci si la sanatate, circa 1 miliard de lei anual. Nu am primit felicitari pentru ca am introdus in fabricatie in tara in timp record hidroxiclorochina si favipiravir sau ca am triplat productia de paracetamol, trei medicamente necesare in razboiul contra pandemiei.

    Am numarat cel putin 50 de candidati de profesie medic care sunt hotarati sa reformeze (din nou) sistemul sanitar odata intrati in forul legislativ. Repet intrebarea din titlu: ati fost in vizita la o fabrica de medicamente din tara, poate chiar din orasul pentru care candidati? Ca sa intelegeti cu ce ne confruntam: intarzieri de autorizatii din cauza PUZ-urilor si PUG-urilor, lipsa de personal, politici discriminatorii de preturi si suprafiscalizare ridicola, etc.

    Ca sa aflati de la noi de ce lipsesc medicamente banale gen metformin, levotiroxina, verapamil, si de ce nu le putem fabrica in tara. Si de ce, platind clawback pentru altii, nu am putut investi mai mult in re-tehnologizare ca sa instalam cold-chain, sa facem divizare in doze mici sau fabricatie in noi forme de ambalare. Si nu in ultimul rand, de ce coalitii, camere de comert, analisti, avocati si lobby-isti au promovat proiecte care puteau duce la inchiderea fabricilor noastre de medicamente.

    Va putem explica si de ce domeniul medicamentelor aduce 20% din deficitul de balanta comerciala a Romaniei, adancind indatorarea tarii.

    Nu exista politici publice sanitare sustenabile fara politici publice sustenabile in domeniul medicamentului. Si nu exista politici sustenabile in domeniul medicamentului fara o industrie puternica de manufactura.

    Asadar, in urmatorul ciclu electoral, in eterna batalie cu reformarea “re-re-re-load” a sistemului sanitar va trebui sa gasim timp pentru o discutie medici-politicieni si fabrici de medicamente din tara.

    Avem in sfarsit, dupa multi ani si o pandemie, un prim program de guvernare al unui partid politic care are in vedere investitii tintite in relansarea industriei farmaceutice si chimice. Este inca departe de banii deja pompati de guvernele lumii in industria farmaceutica, dar este un bun inceput.

    Dar ca sa stim de unde plecam, inchei cu o alta istorioara. In urma cu cativa ani, la o audiere la Parlament cand solicitam un clawback redus pentru fabricile din tara pentru a putea investi in tehnologizare, un medic-politician a spus ca se opune categoric si a plecat din sedinta. Anul asta, candideaza din nou.

    Asadar, cum am spus, avem un drum lung in fata.


     

  • La aproape un an de la debutul pandemiei, lumea nu se poate pune de acord în privinţa tratamentului cu remdesivir

    Un studiu clinic a scos la iveală faptul că tratamentul cu Remdesivir al celor de la Gilead Sciences nu are niciun impact asupra supravieţuirii pacienţilor cu coronavirus, transmite MarketWatch.

    Remdesivirul este un antiviral care a primit autorizaţie din partea autorităţilor din Statele Unite pe baza unor date clinice care au arătat că medicamentul reduce semnificativ timpul de recuperare al pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

    Însă medicamentul nu a reuşit să reducă rata de mortalitate. Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că medicamentele cu remdesivir, hidroxiclorochină, kaletra şi interferon nu au produs rate diferite de mortalitate şi nu au redus nevoia de ventilaţie pentru aproximativ 11.000 de pacienţi.

    Acţiunile Gilead au scăzut cu 3% anul acesta, în timp ce acţiunile AbbVie, grupul care produce medicamentul kaletra, au înregistrat un declin de 3,7%.

    Grupul farmaceutic a raportat în T3 un plus semnificativ de vânzări în ciuda obstacolelor generate de COVID-19. Vânzările trimestriale ale companiei au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 21,1 miliarde de dolari, fiind alimentat de cererea pentru medicamente fără reţetă, precum paracetamolul.

    Anunţul a venit la o zi după ce compania a anunţat întreruperea temporară a studiilor clinice pentru vaccinul de combatere a coronavirusului din cauza unei boli inexplicabile a unui participant la studiu.