BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Oraşul din România care are când 100.000, când 200.000 de locuitori

    Bacăul, unul dintre cele mai mari oraşe din România, se poate lăuda cu un record negativ: populaţia diferă cu nici mai mult nici mai puţin de 100.000 de locuitori în actele oficiale.
     
    Cetăţenii Bacăului apar şi dispar în funcţie de motivul pentru care sunt număraţi, că e vorba de salubritate sau de autorizaţii de taxi, scriu jurnaliştii de la zdbc.ro.
     
    Aceştia spun că, în funcţie de interes, sunt luate în calcul minimul şi maximul populaţiei.
     
    Când vine vorba de dat bani, cum ar fi studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii activităţii de colectare a deşeurilor, Primăria Bacău a declarat în actele proprii o populaţie pentru anul 2018 de 104.323 persoane.
     
    Însă, când este vorba despre acordarea autorizaţiilor de taximetrie, acolo de unde încasează bani, numărul cetăţenilor din municipiu este calculat după datele de la Evidenţa Populaţiei. Aici, la nivelul lunii decembrie 2017, populaţia este de 200.851 persoane.
     
    Citiţi explicaţiile primarului pe Ziarul de Bacău.

  • Cel mai puternic incendiu din istoria Californiei

    Cartierul rezidenţial Malibu, unde numeroase vedete de la Hollywood deţin proprietăţi, a fost în mare măsură distrus. Peste 8.000 de pompieri au acţionat zi şi noapte pentru stingerea focului, fiind nevoie şi de intervenţia unui Boeing 747 modificat pentru a domoli furia flăcărilor.

  • Gândiţi-vă la viitor!

    O modalitate de a face acest lucru o reprezintă arta, motiv pentru care un artist şi o arhitectă din Japonia, Akira Fujimoto şi Yoko Nagayama, au amplasat la parterul unei clădiri de birouri situate între stadionul olimpic de la ediţia din 1964 a JO şi cel construit pentru anul 2020 o sculptură metalică formată din cifrele care compun anul 2021, „0” fiind reprezentat de o sferă strălucitoare, scrie Dezeen. Scopul instalaţiei de artă, afirmă creatorii săi, este de a-i îndemna pe locuitorii oraşului să se gândească la ce va urma după încheierea evenimentului sportiv, cum le va transforma acesta metropola şi ce se va întâmpla cu arta după anul 2020. 

  • Oraşul cu cea mai mare suprafaţă din România. Nu este nici Bucureştiul şi nici Timişoara

    Conform recensământului realizat în anul 2011, în România există 265 de oraşe. După cum probabil ştiaţi, cele mai mari oraşe din ţara noastră, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 de locuitori), Cluj-Napoca (324.576 de locuitori) şi Timişoara (319.279 de locuitori).
     
    Spre surpinderea multora, niciuna dintre aceste localităţi nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă. 
     
    Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare întindere este ocupat de oraşul Broşteni, din judeţul Suceava. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.
     

  • Sentinţa prin care locuitorii din Nadăş şi-au pierdut satul a fost desfiinţată de Judecătoria Balş

    Potrivit unui comunicat transmis de Prefectura Arad, decizia de la Judecătoria Ineu, prin care familia Colţeu a fost împroprietărită, în 2006, cu peste 8.700 de hectare de păduri şi terenuri agricole din satul Nadăş, judeţul Arad, a fost desfiinţată de către Judecătoria Balş.

    “Instituţia Prefectului – Judeţul Arad a înregistrat o victorie, în primă instanţă, la Judecătoria Balş, judeţul Olt, unde fusese strămutat, în urmă cu doi ani, procesul locuitorilor satului Nadăş cu familia Colţeu. Sentinţa civilă nr. 857 din 10 septembrie 2018 a admis, în rejudecare, cererea de revizuire promovată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Arad, împotriva sentinţei civile nr. 657/ 2006 a Judecătoriei Ineu, prin care s-a restituit familiei Colţeu suprafaţa de 8.742 de hectare de pădure, în baza certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/ 2003, emisă de notarul Vlai Adrian, care a fost desfiinţat definitiv, de instanţele penale, în urma declarării falsului acestui act. Judecătoria Balş a decis desfiinţarea sentinţei civile 657/ 2006 a Judecătoriei Ineu”, arată Prefectura Arad.

    Hotărârea Judecătoriei Balş poate fi atacată cu recurs la Tribunalul Olt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul unde fiecare locuitor va primi GRATUIT 2.200 de euro. Toată lumea se bate acum să ajungă acolo

    Un sat din Elveţia a decis să deruleze un experiment social prin care toţi locuitorii vor primi lunar câte 2.500 de franci elveţieni (2.570 de dolari), potrivit Bloomberg.

    Peste 50% din locuitorii orăşelului Rheinau, situat la graniţa cu Germania, s-au înscris pentru acest proiect, conform organizatorilor.

    Cel puţin jumătate dintre cei 1.300 de locuitori şi-au dat acceptul pentru derularea acestui experiment.

    Ideea ca oamenii să primească bani gratuit de la stat se vehiculează de peste un secol, însă a prins amploare odată cu tensiunile apărute în economiile emergente din cauza inegalităţii din ce în ce mai mari.

    INS anunţă SFÂRŞITUL petrecerii în România: Cea mai proastă veste primită de guvern 

     

     

    DECIZIE ŞOC: Unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri online din piaţă intră în FALIMENT deşi are un profit uriaş 

     

     

    CUTREMUR total în lumea financiară. A început o nouă prăbuşire. Investitorii sunt disperaţi şi au început să scoată masiv banii 

  • Soluţia autorităţilor din Senegal pentru problema supraaglomerării din capitală: construcţia un oraş în stil futurist, cu o investiţie de 2 miliarde de dolari

    Liderii senegalezi şi-au propus de mult timp să construiască un nou centru urban care să rezolve problema supraaglomerării capitalei Dakar. Cu o populaţie care depăşeşte trei milioane de locuitori, oraşul se confruntă zilnic cu blocaje în trafic, microbuze înghesuite şi grupuri mari de şomeri.

    Proiectul de dezvoltare a noului oraş – Diamniadio Lake City (DLC), promite să atenueze o parte din această presiune. După ce au obţinut aprobarea în 2013, dezvoltatorii au spus că vor finaliza construirea oraşului futurist de 2 miliarde de dolari, situat la 20 de mile de Dakar, până în 2035. La sfârşitul anului trecut, ministrul responsabil de proiect, Cheikh Kanté, a anunţat că acesta este în proporţie de 80% complet.

    Când va fi terminat, Diamniadio se va întinde pe 4.000 de hectare şi va cuprinde un parc industrial, facilităţi de divertisment şi o universitate pentru aproximativ 30.000 de studenţi. Proiectul va oferi, de asemenea, o combinaţie de locuinţe de lux, de clasă mijlocie şi low-cost pentru aproximativ 350.000 de locuitori.

    Pe lângă reducerea aglomeraţiei, dezvoltarea face parte dintr-o strategie naţională de promovare a creşterii economice. Deşi economia Senegalului creşte cu aproximativ 6% anual, datoria publică a crescut la aproape 61% din PIB.

    Criticii proiectului se tem că investiţia de 2 miliarde de dolari va scufunda ţara şi mai mult în datorie. Ei sunt, de asemenea, sceptici în ceea ce priveşte motivaţia autorităţilor, deoarece anunţul legat de lansarea proiectului a fost făcut în perioada   campaniei de realegere a actualului preşedinte, Macky Sall. Alţii se tem că proiectul va fi inaccesibil pentru majoritatea locuitorilor din Senegal.

    În ciuda acestor preocupări, oraşul este totuşi o capodoperă de planificare urbană. Diamniadio Lake City (DLC), combină arhitectura contemporană şi abstractă cu elemente din istoria şi cultura bogată a naţiunii. Designul DLC a fost inspirat de cultura şi peisajul senegalez. Cel mai faimos copac din Senegal, baobabul, a fost o sursă esenţială de inspiraţie pentru proiect.

    Deşi pot trăi timp de 2.500 de ani, baobabii au fost victime ale schimbărilor climatice şi temperaturilor globale în creştere. DLC lucrează pentru a combate aceste forţe prin instalarea de acoperişuri verzi şi implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă. Printre materiale utilizate în construcţia oraşului se numără cuprul, sticla, oţelul şi panourile de beton, care se conectează pentru a forma un mozaic strălucitor de clădiri.

    DLC este situat la doar 15 minute de la noul aeroport internaţional Blaise Diagne din ţară. După finalizare, va găzdui propria gară. Centrul de divertisment al oraşului are un mall, o bibliotecă naţională şi locuinţe rezidenţiale de ultimă generaţie. Acesta include, de asemenea, un hotel de cinci stele.

  • Locul din România unde AURUL CURGE, la propriu, în râuri

    La Almaşu Mare, în vecinătatea fostei mine Haneş, aurul aluvionar din pârâul Turnu va fi exploatat ca pe vremea dacilor, cu şaitrocul şi pătura din lână de oaie!
     
    Aurul din Munţii Apuseni a stârnit de-a lungul vremurilor războaie, a înscăunat regi şi a purtat blesteme. Aurul Apusenilor noştri a scris istorie, o istorie a sângelui şi a suferinţei locuitorilor acestor munţi. Acest metal nativ este uşor de cules din râuri şi e extrem de maleabil: dintr-un gram de aur se poate obţine o foiţă de un metru pătrat!
     
    Există date istorice care dezvăluie faptul că, pe întreaga perioadă a ocupaţiei romane în Dacia, nu mai puţin de 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit ţara pentru a consolida economic Imperiul Roman. Pentru mai multă performanţă, romanii au adus în Apuseni coloni de origine traco-iliră, specializaţi în prelucrarea aurului. Minele erau conduse de un funcţionar numit chiar de împărat, denumit Procurator Aurarium, a cărui reşedinţă era în Zlatna.
     
    Mai târziu, ungurii, turcii, austriecii şi ruşii au supt şi ei aurul din zăcămintele noastre. Mulţi  români uită că oraşe pe care astăzi le admiră cu un sentiment de frustrare şi invidie, precum Budapesta, Viena, Roma, Istanbul, Sankt Petersburg şi Moscova, au fost construite, în măsură mai mică sau mai mare, şi cu aur extras din zăcămintele noastre. Exploatarea zăcămintelor de către romani, i-a urmat o pauză de circa 1.000 de ani, după care regii maghiari, urmaţi de imperialii austrieci de origine habsburgică, au reluat jefuirea aurului din Apuseni şi Maramureş. Conform unor documente istorice, într-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de aproape 10 tone de aur.
     
    Zăcămintele aurifere apar sub două forme principale, aurul de filon şi cel aluvionar. Dacii au exploatat, în prima fază, aurul aluvionar, cu ajutorul blănurilor de oaie puse de-a curmezişul râurilor. Miţele de lână ale blănurilor aveau proprietatea de a reţine micile fragmente de aur, mai grele, lăsând să treacă majoritatea celorlalte impurităţi aduse de apă.
     
    Astăzi, majoritatea rezervelor naţionale de aur le regăsim în Cadrilaterul de Aur, o suprafaţă de aproximativ 500 kilomteri pătraţi, încadrată între localităţile Săcărâmb, Căraci, Zlatna şi Baia de Arieş. Maximul de extracţie auriferă din acest perimetru a fost atins în perioada Imperiului Austro-Ungar, în ciuda mijloacelor tehnice rudimentare.
     
    Mineritul de adâncime se practica îndeosebi în raza localităţilor Săcărâmb, Crăciuneşti, Câinel, Ruda-Bran, Căraci, Baia de Criş, Ţebea, Almaşu Mare, Zlatna – Mina Haneş, Roşia Montană, Vulcoi Corabia şi Baia de Arieş. Mineritul se făcea doar prin forţa braţelor, minereurile bogate în aur fiind desprinse cu târnăcoape din măruntaiele muntelui şi încărcate în coşuri de răchită aşezate pe catâri. Minereul era mărunţit în celebrele şteampuri cu apă, trecut prin şaitroc, după care era colectat pe ţesături din lână sau blănuri de oaie, ca pe vremea dacilor.
     
    Exploatarea industrializată a ceea ce mai rămas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proporţii în perioada regimului comunist. A urmat decăderea post-decembristă a industriei extractive şi prelucrătoare de minereuri din România. Apoi a urmat o nouă încercare de scormonire după aur, eşuată lamentabil, a unei companii canadiene, la Roşia Montană. În zonă, locuitorii au rămas fredonând a pagubă vechea cântare: ”munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă”.

    *În Apuseni, aurul se adună din nou cu şaitrocul şi cu blana de oaie

    Aurul, una dintre cele mai valoroase resurse naturale, curge, la propriu, în râurile din Alba. Spre deosebire de aurul din inima muntelui, cel aluvionar poate fi extras mai uşor, fără cianuri şi fără tehnologii scumpe, dar se găseşte în cantităţi mai mici. De mai bine de 24 de ani România nu a mai exploatat organizat aurul aluvionar. După 1989, în urma privatizării balastierelor, dar şi în lipsa unor reglementări din partea statului, aurul nu a mai fost sortat de nisip şi de pietriş şi a ajuns, în cele din urmă, în materiale de construcţii, în drumuri şi autostrăzi.

    Ioan Cătălina, din satul Stănija, judeţul Hunedoara fost primul căutător autorizat de metal preţios, din România post-revoluţionară. În anul 2005, a obţinut de la Agenţia de Resurse Minerale un permis de exploatare a aurului din aluviuni. Luând exemplul confratelui din Hunedoara, doi întreprinzători privaţi din Zlatna – unul din Trîmpoiele şi altul din Pirita – au obţinut luna aceasta avizul de la Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru exploatarea aurului aluvionar de pe cursul pârâului Turnu din Almaşu Mare, din imediata vecinătate a fostei mine de aur de la Haneş. Potrivit avizelor APM Alba, SC Turnu Explorer din Pirita – Zlatna şi SC Aqua Rus Center Trâmpoiele vor exploata aurul aluvionar din pârâul Turnu de pe raza comunei Almaşu Mare.

    Pentru aceste activităţi, cele două firme au concesionat suprafeţe de teren din domeniul public al comunei Almaşu Mare încă din toamna anului 2016. Conform APM Alba, cele două proiecte se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009, anexa nr. 2, pct. 13 ”extracţia mineralelor prin dragare fluvială sau marină”. Ambele terenuri pe care se va opera sunt păşuni şi cuprind şi albia minora a pârâului Turnu, intravilan, în vecinătatea drumului comunal DC 178. Accesul la primul perimetru de exploatare se face din drumul judeţean DJ 705D Almaşu Mare – După Piatră, la care se racordează drumul comunal către fosta mină de aur Haneş.

    Volumul total de aluviuni aspirat/procesat este evaluat la 96 mc pentru primul proiect şi 568,4 mc pentru cel de-al doilea. Ambele proiecte se derulează cu avizul Serviciului de Gospodărire a Apelor Alba.

    În ambele cazuri, activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrele de exploatare va consta în separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele din aluviunile nisipoase din albia minora a pârâului Turnu. Metodologia de extracţie a aurului din nisipurile aluvionare prevede urmatoarele etape: extragerea nisipului aluvionar din albie prin intermediul unei drage mobile de aspiraţie a aluviunilor din albie dinspre aval spre amonte şi dinspre firul apei spre maluri; depunerea/sortarea gravitaţională a aluviunilor şi a apei aspirate pe şaitroc/jgeab, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele (magnetit, sfen/titan, pirită, etc.); recuperarea fracţiei grele şi a aurului liber; depunerea aluviunilor rezultate din procesul de separare gravitaţională aproximativ în aceleaşi zone din care au fost prelevate. Draga de prelevare prin aspiraţie va fi acţionată electric (optional diesel) şi va avea o capacitate de procesare de 1-3 mc/h; raportul apa/aluviuni este de cca. 1/1.

    Draga mobilă va fi prevazută cu un furtun flexibil. Sorbul va fi prevăzut cu o sită cu ochiuri de 4-5 mm. Jgheabul/şaitrocul va avea o lungime cuprinsă între 5-8 m şi lăţimea de circa 0,5 m. Acesta va fi montat cu înclinare, pe un cadru metallic prevăzut cu roţi şi/sau pe un minitrasportor prevăzut cu şenile. Peste acesta se va pune o pătură de lână sau un covor din cauciuc prevăzut cu striaţii peste care trec aluvuiunile colectate,scrie ziarulunirea.ro

  • DECLIN demografic accentuat: România a pierdut anul trecut 120.000 de locuitori

    Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 14 ani ajungând la 513 mii persoane (3,5 milioane faţă de 3,03 milioane de persoane), în creştere faţă de 439 mii persoane la 1 ianuarie 2017.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) arată în datele centralizate că raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.

    Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-53.381 persoane). La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,4 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,9 milioane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se vede extinderea retailului farma în oraşele mici: marile lanţuri iau locul jucătorilor independenţi şi intră cu mai multe locaţii în acelaşi oraş

    Situaţia din Găeşti nu se încadrează în ponderea stabilită de legea farmaciei (o farmacie la 4.000 de locuitori în cazul oraşelor care nu sunt reşedinţe de judeţ). Lanţul Catena, liderul pieţei de retail farmaceutic, controlat de antreprenoarea Anca Vlad, are trei farmacii în Găeşti. Şi Help Net are o farmacie în oraşul dâmboviţean, iar restul de trei farmacii sunt ale unor jucători independenţi.
     
    În comparaţie, în urmă cu cinci – şase ani, înainte de extinderea puternică a marilor lanţuri, în Găeşti erau doar farmacii independente. Două dintre acestea au fost preluate de Catena, în timp ce un jucător independent nu a rezistat şi în locul farmaciei este în prezent o agenţie de turism.
     
    „Ca trend, micii întreprinzători, micile lanţuri locale de trei-cinci farmacii caută oportunităţi şi cum în oraşele mari este ocupat, atunci ei se îndreaptă spre rural şi oraşele mici şi se formează minilanţuri judeţene. Piaţa are o dinamică de apariţie şi dispariţie. Formarea oligopolurilor, în loc să ducă la scăderi de preţuri, a dus la dispariţia diversităţii la lanţuri. Cei care plătesc taxă de raft sau dau discounturi suplimentare ajung pe raft“, a spus pentru ZF Laszlo Lorenzovici, con­sultant farma, director general la Hospital Consulting.