Tag: lideri

  • Cine preia conducerea partidului, după ce Dragnea va fi închis. Întâlnire de URGENŢĂ a liderilor PSD

    Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, potrivit unor surse social-democrate, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

    Întâlnirea are loc pentru a stabili calea de urmat după condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

    Potrivit surselor citate, Viorica Dăncilă, care îndeplineşte funcţia de preşedinte executiv, va prelua şefia partidului.

    Anterior, Viorica Dăncilă a avut o întrevedere de urgenţă la Palatul Victoriei cu miniştrii cabinetului său.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE, ”speriaţi” de modificările din Justiţia României. Grapini i-a jignit pe bandă

    Este un nou apel făcut de comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, către autorităţile de la Bucureşti chiar în Parlamentul European, după ce în ultimele luni ţara noastră a fost criticată dur de liderii blocului comunitar. De data aceasta, niciun oficial al Guvernului român nu a fost în sală, însă europarlamentarul Maria Grapini i-a acuzat pe liderii Uniunii că sunt laşi şi invidioşi pe succesul României.

    Comisarul european pentru Justiţie a cerut ca autorităţile de la Bucureşti să poarte negocieri şi să ţină cont de recomandări în domeniul judiciar. În caz contrar, Executivul de la Bruxelles e pregătit să ia măsuri.

    Vera Jourova: ”Am spus în mod repetat că România trebuie să revină urgent pe calea reformelor. În România am putea ajunge în situaţia de modificare ireversibilă a Justiţiei, încălcarea sistematică a statului de drept. Am fost de-a dreptul speriată când am văzut modificările care s-au făcut.”

    Oficialul european s-a referit la controversatele ordonanţe de urgenţă şi la deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecători şi secţia de anchetare a magistraţilor.

    Vera Jourova: ”Posibilele modificări ale Codurilor penale trebuie să fie pregătite cu atenţie, e nevoie de consultarea magistraţilor. Orice acţiuni trebuie să fie în concordanţă cu dreptul european.”

    Declaraţiile au fost făcute luni seară, la o dezbatere ţinută în plenul Parlamentului European, în care a fost analizată situaţia statului de drept în România. Discuţiile s-au purtat însă fără ca vreun oficial al Guvernului român să fie prezent, deşi ţara noastră deţine, de la începutul anului, cel mai important rol al său în cadrul blocului comunitar: şefia Consiliului Uniunii Europene, scrie stirileprotv.ro

    Ingeborg Grassle, europarlamentar PPE: ”E ameninţată independenţa justiţiei. Vedem un preşedinte de partid care a fost condamnat în primă instanţă. Am văzut ce s-a întâmplat cu doamna Kovesi, e supusă unor presiuni foarte mari.”

    Europarlamentarul PSD Maria Grapini i-a atacat direct pe liderii europeni.

    Maria Grapini: ”Este un eşec această dezbatere. Liderii cei mai critici la adresa României lipsesc de aici, sunt laşi. Doamna comisar, nu aţi dat măcar un exemplu de încălcare a statului de drept, unul singur. Guvernul român, pe Preşedinţia Consiliului UE, are succes. Vă pare rău că are succes? România nu este Kovesi, nu este o persoană.″

    Acum cinci luni, aleşii europeni au adoptat o rezoluţie în cazul României, prin care îndemânau Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti să ţină cont de toate recomandările Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia în domeniul judiciar.

  • Marea Britanie rămâne cel puţin încă 7 luni în Uniunea Europeană. Liderii UE aprobă amânarea Brexit până la 31 octombrie 2019. Theresa May a acceptat oferta

    Pe lângă amânarea Brexit până pe 31 octombrie, liderii europeni au stabilit o evaluare a situaţiei în luna iunie, pentru a determina dacă este cazul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană chiar pe 30 iunie, data solicitată iniţial de premierul britanic Theresa May, informează surse diplomatice, citate de cotidianul The Guardian.

    Clauza privind posibilitatea producerii Brexit în iunie a fost introdusă pentru a atenua temerile preşedintelui francez Emmanuel Macron care a cerut garanţii că Marea Britanie va organiza în mod corespunzător alegerile europarlamentare din luna mai.
     
    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a confirmat informaţia privind amânarea Brexit până pe 31 octombrie, precizând că va prezenta Theresi May planul liderilor UE chiar în această noapte, pentru a obţine şi acordul părţii britanice.
     
  • The Guardian: Liderii populişti contribuie la reducerea inegalităţilor şi la erodarea drepturilor în întreaga lume

    “Preşedinţii şi premierii populişti sunt asociaţi cu reduceri semnifictive ale inegalităţilor economice în întreaga lume, conform unui studiu care contestă presupunerea că populismul are doar consecinţe negative.
     
    Cu toate acestea, cercetările efectuate de experţi politici şi economici relevă că guvernele conduse de lideri populişti sunt asociate şi cu erodarea calităţii alegerilor, cu eliminarea constrângerilor asupra puterii executive şi cu scăderea dramatică a libertăţii presei”, comentează cotidianul The Guardian, într-un articol intitulat “Liderii populişti, asociaţi cu reducerea inegalităţilor / Populiştii de stânga şi de dreapta au redus distanţele dintre bogaţi şi săraci, dar au erodat şi libertăţile”.
     
    Studiul a fost efectuat de “Grupul Populism” (“Team Populism”), format din cercetători care au analizat situaţiile politice din 40 de ţări. Cel mai surprinzător rezultat este că liderii populişti tind să reducă diferenţele dintre bogaţi şi săraci. Efectele asupra inegalităţilor au fost constatate în principal în ţări din America Latină conduse de regimuri de stânga.
     
  • Ce teme au dominat discuţiile de la Davos: De la incertitudinea Brexitului la războiul comercial dintre SUA şi China

    Ediţia din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau protestele din Franţa sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuţiile.

    Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanţii trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari şi poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuţii, cei interesaţi trebuie să mai achite alţi 27.000 de dolari.

    „Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aş spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obţinut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-şef al CMC Markets UK.

    Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-şi face vocea auzită; acum, ceilalţi au început să se exprime prin intermediul votanţilor şi al unei mişcări antisistem tot mai vizibile.

    Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări şi a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a şi lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îţi permiţi să laşi pe nimeni în urmă“, a punctat el.

    Interesant a fost şi demersul companiei de audit şi consultanţă fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanţi CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai ameninţătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievaţi au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecţionismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice şi volatilitatea ratei de schimb.

    Deşi tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluţie industrială” – o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleaşi care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.

    Actori lipsă şi teme curente

    În cadrul unui discurs ţinut la ediţia din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, preşedintele chinez, Xi Jinping, susţinea că ţara pe care o conduce are un rol esenţial în dezvoltarea comerţului liber. În ianuarie 2018, preşedintele american, Donald Trump, anunţa că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi şi creşte o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuţie de la Davos.

    Pe de altă parte, absenţa unor lideri importanţi de la Davos – pe lângă cei amintiţi mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenţi – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme şi provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale şi neimaginate în urmă cu câţiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obţine o poziţie satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi şi dificile provocări cu care se confruntă omenirea.

    Războiul comercial dintre China şi Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global şi să ridice semne de întrebare asupra lanţurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colţurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar şi Fondul Monetar Internaţional a redus previziunile de creştere globală.

    În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut că organizaţiile globale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câştig-câştig (win-win). „De mult timp, ţările emergente precum China şi India au influenţat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacţiona, consecinţele sunt că alţii (alte ţări) se remarcă prin noi instituţii”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susţinut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendinţe de fragmentare a arhitecturii internaţionale. „Cred că ar trebuie să înţelegem interesul nostru naţional într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalţi şi din acel punct să creăm situaţiile câştig-câştig care sunt precondiţiile pentru multilateralism.”

    Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieşirii din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a spus şi Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.

    Un alt punct de discuţie a fost situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre aceasta şi Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se aşteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârşitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârşitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menţine sancţiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susţinerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceştia vor face un pas substanţial în direcţia denuclearizării şi creează condiţiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menţinerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că şi-ar putea schimba atitudinea dacă administraţia Donald Trump nu anulează sancţiunile.
    Nici tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite, deşi cu implicaţii mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianţa nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporţionate“ pentru a contracara acţiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporţionate şi defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”

    Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuţii legate de egalitate, migraţie şi schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam şi fost director în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe ţări au renunţat la aşa-numitele «taxe pe bogăţie». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulţi bani unor domenii precum sănătate, educaţie sau protecţie socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să îşi plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“

    Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuţia sa în lupta contra încălzirii globale şi s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în acelaşi domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenţi că „e momentul ca lumea să intre în panică”.

  • Revoluţia industrială începe la Davos?

    A patra Revoluţie Industrială a fost tema reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos din acest an. Conceptul se referă la o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm. Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial şi gazda liderilor politici, economici, din ştiinţă şi cultură reuniţi în Elveţia, a publicat în 2016 o carte intitulată „A patra Revoluţie Industrială“, inventând această formulă la reuniunea din acel an, potrivit CNBC. Schwab a argumentat că se pregăteşte o revoluţie tehnologică care va „estompa limitele dintre sferele fizică, digitală şi biologică.“

  • BREXIT: Ieşirea Marii Britanii din UE ar putea fi amânată mai mult decât s-a vehiculat

    Oficialii europeni pregătesc o prelungire a procedurii prevăzute la Articolul 50 al Tratatului UE din cauza amplorii eşecului suferit de Guvernul Theresa May în Camera Comunelor.

    Iniţial, liderii UE analizau posibilitatea amânării cu câteva luni a ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, dar acum, conform unor funcţionari comunitari, Bruxellesul ar pregăti amânarea Brexit până anul viitor, informează cotidianul The Times.
     
    Camera Comunelor a respins, marţi seară, proiectul de Acord Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu liderii Uniunii Europene, amplicând criza politică. În favoarea Acordului privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit) au votat 202 membri ai Camerei Comunelor, iar 432 s-au pronunţat împotrivă.
     
  • Bogdan Ion – country managing partner / EY România: “În niciuna dintre zonele de servicii pe care le furnizăm nu folosim exclusiv cifre, nu există cineva care se uită doar la cifre. Asta nu se întâmplă aproape niciodată, dacă e să mă raportez la audit sau chiar la fiscalitate”

    Carte de vizită
    ¶ Bogdan Ion a venit la EY România în 2006, iar în 2012 a preluat funcţia de country manager
    ¶ Visează la un master în istorie şi vrea, la un moment dat, să deschidă o librărie unde să-şi invite clienţii la un pahar de vin
    ¶ Nu crede în calităţi replicabile de la o persoană la alta, aşa cum nu crede nici în exemple de personalităţi sau lideri care să fie replicabile 

  • Liderii lumii se reunesc în Polonia pentru a discuta despre efectele schimbărilor climatice

    Conferinţa care va avea loc timp de două săptămâni în oraşul polonez Katowice va determina modul în care guvernele îşi vor gestiona eforturile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a menţine încălzirea globală cu mult sub pragul de 2 grade Celsius, aşa cum s-a convenit în 2015 la Paris.

    Ţara gazdă, Polonia, va propune luni o declaraţie pentru o “tranziţie justă”, lăsând deoparte extracţia cărbunelui, furnizor al principalei sale surse de energie, pentru a ţine seama de situaţia persoanelor angajate în acest sector.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul Gabrielei Firea pentru Dragnea după demisie. Liderii PSD au cerut imediat să fie PEDEPSITĂ

    “Consider că programul politic şi administrativ, cu sprijinul căruia atât eu, cât şi PSD, am câştigat alegerile locale din Bucureşti în anul 2016, a fost abandonat. O serie de autorităţi centrale au blocat sau întârziat proiectele mari ale Capitalei: Centura ocolitoare, ELCEN, metrou.
     
    Prin prisma faptului că, sub mandatul meu de preşedinte interimar al PSD Bucureşti, organizaţia a obţinut un scor record şi în premieră: 7 primari (unul general şi 6 de sectoare). Astăzi, prin demisia de faţă, pun punct perioadei nemeritate de provizorat la nivelul organizaţiei PSD Bucureşti şi primordial, încetez să mai validez, prin activitatea mea, toate nerealizărie la nivelul conducerii centrale pe care o giraţi în totalitate”, se arată în scrisoare.
     
    Gabriela Firea mai scrie că demisia este o formă de protest faţă de interimatul de doi ani de zile de la şefia PSD Bucureşti, precum şi pentru “dezinteresul manifestat de dumneavoastră faţă de problemele grave cu care se confruntă Capitala în special în ceea ce priveşte traficul, termoficarea”.