Inflatia continua sa scada, iar activitatea economica “e in
cadere libera”, ceea ce a a facut BNR sa relaxeze politica
monetara. Marja de manevra in acest sens a bancii centrale este
insa “foarte limitata”, intrucat dobanzile au coborat deja in mod
semnificativ, cred analistii danezi. Trebuie amintit aici ca Danske
a publicat o nota inainte de sedinta din 4 mai a consiliului BNR,
in care prevedea ca banca centrala va lasa dobanda neschimbata,
intrucat nu sunt conditii ca s-o scada. BNR a scazut insa atunci
dobanda de politica monetara cu 0,25%, aducand-o la 6,25% pe
an.
Danske estimeaza un curs de 4,30 lei/euro peste trei luni si de
4,40 lei/euro peste 12 luni, fata de 4,18 in prezent. Pentru dolar,
previziunile sunt 3,58 lei/dolar peste trei luni si 3,46 lei/euro
peste 12 luni, fata de 3,38 in prezent.
Fata de prognoza de luna trecuta pentru pietele emergente, care
indica pentru moneda romaneasca 4,60 lei/euro peste 12 luni, e de
notat ca asteptarile bancii s-au imbunatatit pentru leu, ca si
pentru raportul dintre euro si coroana ceha, in vreme ce pentru
forint si zlot s-au inrautatit. Pentru toate monedele din zona insa
sunt anticipate deprecieri fata de dolar in urmatoarele 12
luni.
In ultimele zile, euro s-a indreptat catre pragul de 4,2 lei,
ramanand insa putin peste 4,19, iar marti, cursul de referinta
anuntat de BNR a fost de 4,1949 lei/euro, comparabil cu cel din
primele zile ale lunii ianuarie.
“Economia si pozitia financiara ale Romaniei ar putea fi
afectate puternic de problemele din Grecia, ceea ce ar atrage
presiuni asupra leului, in contextul unei prezente semnificative a
bancilor grecesti pe piata romaneasca”, afirma cea mai noua analiza
a bancii daneze, semnata, intre altii, si de Lars Christensen,
citat in conferintele de presa drept “prietenul Lars” de catre
guvernatorul Mugur Isarescu, din cauza pesimismului specific cu
care priveste pietele emergente, dar si a prognozelor de curs
leu/euro care in cele din urma nu s-au realizat.
In topul primelor zece banci din Romania, doua sunt din Grecia –
Alpha Bank si Bancpost, detinuta de grupul EFG, reprezentand in
total 10,8% din valoarea activelor bancare ale tarii.
Danske considera ca, pana la un punct, stabilitatea leului se
datoreaza interventiilor “semnificative” ale BNR pe piata si se
indoieste ca pe termen lung o asemenea politica este sustenabila,
afirmand ca exista indicii ca imprumuturile indoielnice sau
imposibil de rambursat “cresc rapid”, ceea ce pune presiune asupra
leului si franeaza redresarea creditarii, cu consecinte asupra
investitiilor si a consumului privat.
La sfarsitul lui martie, ponderea creditelor clasificate ca
“pierdere” in totalul portofoliului bancilor era de 13,4%, raportat
la 6,5% cu un an in urma, conform BNR.
Verdictele Danske Bank:
EUROPA CENTRALA SI DE EST – “Criza datoriilor grecesti s-a
extins clar in zona, cele mai lovite fiind forintul si zlotul”
CEHIA – “Economia continua sa se stabilizeze… nu asteptam insa o
revenire puternica in acest an”
UNGARIA – “Economia s-a miscat in bine in ultimele 2 trimestre,
dar consumul privat si investitiile raman modeste”
POLONIA – “Perspectiva continua sa fie relativ pozitiva… cu
riscuri legate de relatia cu zona euro, principalul partener
comercial”
ROMANIA – “De la boom la prabusire, prea devreme de apreciat
daca exista o tendinta sustinuta de redresare; conditiile de pe
piata muncii se inrautatesc”
BULGARIA – “De la boom la prabusire, cu scaderi in toate
domeniile, in special in piata imobiliara, intens supraincalzita
inainte de criza”
ESTONIA – “Un prim trimestru relativ slab” si o prognoza de
scadere a economiei cu 0,7% (estimarea Comisiei Europene vizeaza o
scadere de 0,1%)
LETONIA – “Semne evidente de progres”, dar economia va scadea cu
4% anul acesta
LITUANIA – “Nivel mare de incertitudine” si o prognoza de
scadere cu circa 2,2%
Perspectivele bugetarilor la ora actuala, cand vine vorba despre
gasirea unui alt loc de munca, sunt destul de sumbre: majoritatea patronilor intervievati de
Gandul sustin ca nu au nevoie de “birocrati” si ca nu au
incredere in angajatii de la stat. Tot in Gandul, seful
Patronatului Carnii de Porc atrage atentia ca eliminarea
subventiilor agricole pentru animale si pasari, incepand din acest
an, ii va impinge pe tot mai multi fermieri sa renunte la a mai
creste animale si pasari, in conditiile in care efectivele de
porcine deja au scazut.
“Constructia de agropensiuni, un sport
national” e titlul unui articol din Evenimentul Zilei
care incearca sa determine starea actuala a acestor afaceri, pe
baza de discutii cu proprietari din diverse zone ale tarii. Ziarul
citeaza si comenteaza un top din care reiese ca in prezent,
Coca-Cola, Milka si Jacobs sunt cele mai puternice branduri din
Romania, spre deosebire de marcile din domeniile auto sau
financiar, care nu intra nici in top 10.
Gabriel Resources, actionarul majoritar al Rosia Montana Gold
Corporation, a terminat primul trimestru o pierdere neta de 12 milioane de euro, mai mult
decat dublul pierderii de acum un an, informeaza Adevarul.
In schimb, CFR Marfa, societate care urmeaza sa fie scoasa la
privatizare, conform angajamentului cu FMI, a reusit sa-si reduca
pierderile cu 50% in primele trei luni ale anului, ca efect al
taierilor de costuri, inclusiv la salarii.
Statul pierde anual, de bunavoie, zeci de milioane de euro de pe urma vanatorii,
pentru ca majoritatea covarşitoare a fondurilor de vanatoare au
fost date prin incredintare directa, pe sume derizorii, echivalente
cu pretul platit pentru impuscarea unui singur animal, scrie
Romania Libera. Conform ziarului, modernizarea caii ferate
Bucuresti-Constanta, inceputa in 2006, va dura dublu fata de
termenul initial, prevazut pentru 2008 si 2009, pentru ca CFR are o
datorie de 100 milioane euro la constructori.
Afacerile companiilor de la Bursa au crescut pentru prima data in primele trei
luni ale anului fata de acelasi interval din 2009, dupa mai multe
trimestre de declin pronuntat, remarca Ziarul Financiar.
Cresterea rapida a dolarului a scumpit carburantii si da batai de
cap Bancii Nationale, apreciaza ZF: de la inceputul lui 2010, cand
se situa pe palierul de 2,9 lei, moneda americana s-a intarit cu
aproximativ 13%.
Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
Romania sau Serbia, scrie
Reuters.
In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
consiliere tehnica si legislativa.
“Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
. “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
BERD din sectorul privat.”
La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
investitori locali (fonduri de pensii si sectorul de
asigurari)”.
Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.
“Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”
Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
New York Times scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
Romania s-au depreciat.
Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.
Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
Raiffeisen International.
Pana acum, numai Ungaria a luat
masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
peste 60% din total.
Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
locale”, nota The New York Times.
Leul s-a depreciat si in raport cu dolarul american, astfel ca
referinta a urcat cu 0,92 bani, la 3,2851 lei/dolar, cel mai
ridicat nivel din 18 martie 2009. La acea data, BNR a stabilit un
curs de 3,2883 unitati.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Neincrederea investitorilor straini privind capacitatea
guvernului de la Atena de a se salva, pe muchie de cutit, de
falimentul national, dar si informatiile confuze privind posibila
marire a TVA si a cotei unice in Romania s-au resimtit din plin la
Bucuresti: moneda nationala s-a depreciat pana la 4,2 lei pentru un
euro, in timp ce Bursa de Valori a pierdut aproape 1,3 miliarde de
euro din capitalizare, pierzand in total 4,4% din valoare.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Anticipam ca rata de schimb leu/euro va cobora temporar sub
pragul de 4 lei/euro in 2010 si 2011. Volatilitatea va fi utilizata
cu grija de banca centrala, care va urmari o politica bazata pe un
leu mai slab pana la adoptarea monedei unice europene”, se arata
intr-un raport al BRD.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O rata de schimb superioara celei de luni, de 4,1679 lei/euro, a
fost afisata de banca centrala la 8 ianuarie. In sesiunea de
vineri, BNR a anuntat un curs de 4,1429 lei/euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In jurul orei 14:30, euro era cotat la 4,1470 – 4,1490
lei/euro.
Leul s-a apreciat usor la deschiderea sedintei interbancare de
vineri, in conditiile in care o tendinta timida de apreciere a fost
consemnata si de valutele din regiune, astfel ca paritatea oscila
sub 4,12 lei/euro dupa prima ora de tranzactionare. In jurul orei
10:25, euro era schimbat pentru 4,1165 – 4,1185 lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Primele cotatii ale sesiunii s-au situat la 4,0970 – 4,0990
lei/euro, in crestere fata de inchiderea de miercuri, de 4,0935 –
4,0945 lei/euro.
Ulterior, cotatiile au urcat treptat, iar in jurul orei 10:30 euro
era schimbat pentru 4,1085 – 4,1095 lei/euro, maximul zilei.
Potrivit dealerilor, temerile privind datoriile Greciei si
cresterea spread-urilor obligatiunilor elene au fost principalii
factori care au adus scaderi pe bursele europene si pentru valutele
emergente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro