Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.
„În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.
„În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.
CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.
„Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Astfel, între 06.08 – 06.09. 2018, Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, selecţia procurorilor pentru numirea în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29.08.2018.
Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 03 – 05.09.2018, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în:
“În cadrul procesului de selecţie s-a apreciat că niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele necesare desemnării pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situaţiei actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanţelor manageriale”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei.
Astfel, instituţia condusă de Tudorel Toader anunţă că nu se va face o propunere de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că procedura va fi reluată.
Practic, va urma o nouă perioadă de înscrieri şi apoi interviurile susţinute de următorii candidaţi.
Proiectul care modifică legea 304 din 2004 privind organizarea judiciară, care a fost promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, aduce schimbări importante în domeniul judiciar. Printre acestea, se numără:
– înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie
– introducerea principiului egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea în sala de judecată a judecătorului, procurorilor
şi avocaţilor
– faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor
– prevederea potrivit căreia procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, dar şi principiul egalităţii de arme.
Consultanţii noştri judiciari au explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, modificările aduse de noua lege privind organizarea judiciară.
Redăm explicaţiile referitoare la articolele din legea 304/2004 ce au suferit modificări:
Procurorul DNA Marius Iacob este cel de-al doilea candidat care şi-a depus candidatura, luni, pentru ocuparea funcţiei de şef al DNA.
„Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus”, a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.
Alt procuror care şi-a depus candidatura luni dimineaţă, pentru conducerea DNA, este Florentina Mirică.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebui să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.
“Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA.
S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
“Referitor la a doua dintre aceste legi’, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, voi sesiza Curtea Constituţională, cu solicitarea fermă de a ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia. Ţin să atrag atenţia parlamentarilor din actuala majoritate că loialitatea lor trebuie să fie faţă de alegătorii care i-au trimis în Parlament, să facă legi bune pentru România şi pentru români. Loialitatea parlamentarilor trebuie să fie faţă de românii care îşi doresc ca România să rămână în UE şi să rămână o ţară reprezentată în lume şi care doresc să fie reprezentaţi în mod demn. Nu trebuie să facem legi pentru că nişte lideri politici vor să scape de dosare”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a precizat că standardul legislativ în ţara noastră nu poate fi dat de dosarul penal al unui lider sau altuia.
“Niciun decident politic nu are mandat de la români să facă aşa ceva. Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români şi nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare. În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. În România, standardul trebuie să redevină respectul pentru normele de drept intern european şi naţional şi în primul rând trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a completat Klaus Iohannis.
Comisia de la Veneţia a prezentat vineri avizul preliminar pe tema proiectelor de amendamente asupra a trei legi din România în domeniul justiţiei, după sesizări de evaluare făcute de preşedintele României şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În conformitate cu procedura avizelor preliminare în cazurile urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat transmiterea evaluării autorităţilor române. Comisia de la Veneţia urmează să susţină acest aviz, fără modificări, în sesiunea plenară din octombrie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro