BusinessMagazin

Tag: jocuri

  • Cum a ajuns Giurgiu, cel mai sărac judeţ din România, să facă jocurile pentru toată ţara

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%. Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.

    La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori: 34.442 de angajaţi. Doar unu din opt locuitori din judeţul Giurgiu este angajat.

    Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).

    Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a com­paniilor (rezultatele pe 2015), Bucu­reş­tiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiş – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanţa – 43 de miliarde de lei.

    La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 mi­liarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin – 5,6 miliarde de lei.

    Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa – 34 de miliarde de lei, Timiş – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei.

    La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 mi­liarde de lei.

    Aceste date sunt din suplimentul Ca­pitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de ZF cu sprijinul Patro­na­tu­lui Investitorilor Autohtoni – PIAROM.

    Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns Giurgiu, cel mai sărac judeţ din România, să facă jocurile pentru toată ţara

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%. Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.

    La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori: 34.442 de angajaţi. Doar unu din opt locuitori din judeţul Giurgiu este angajat.

    Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).

    Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a com­paniilor (rezultatele pe 2015), Bucu­reş­tiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiş – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanţa – 43 de miliarde de lei.

    La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 mi­liarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin – 5,6 miliarde de lei.

    Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa – 34 de miliarde de lei, Timiş – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei.

    La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 mi­liarde de lei.

    Aceste date sunt din suplimentul Ca­pitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de ZF cu sprijinul Patro­na­tu­lui Investitorilor Autohtoni – PIAROM.

    Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Ororile puţin cunoscute ale Romei antice. 300 de fete erau chinuite zilnic. Cine a fost Carpophorus, cel supranumit ”Regele bestiilor”

    În perioada romană, cea mai întâlnită formă de distracţie era participarea la jocurile din arene. Aici, sportivii concurau pentru stăpânii lor, de care se puteau elibera, la un moment dat, dacă aveau un palmares foarte bun. În tribune avea acces oricine, fapt pentru care, la concursuri, asistau bogaţi şi săraci, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni deopotrivă.

    Pentru oamenii de vază ai Romei, spectacolele reprezentau cea mai bună cale de a atrage de partea lor susţinerea plebeilor.

    Vezi aici ORORILE puţin cunoscute ale Romei antice. 300 de FETE erau CHINUITE zilnic de acest împărat- FOTO

  • Atleta rusă Maria Savinova, suspendată şi deposedată de medalia de aur câştigată la Jocurile Olimpice de la Londra

    Savinova, în vârstă de 31 de ani, a fost una dintre cele cinci atlete din Rusia nominalizate într-un raport al Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA) privind dopajul.

    Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a anunţat, vineri, că Maria Savinova a fost găsită vinovată de dopaj, iar toate rezultatele ei începând din iulie 2010 şi august 2013 au fost anulate. Totodată, rusoaica a primit o suspendare de patru ani, iar perioada se calculează din 2015.

    Savinova a fost deposedată şi de medaliile de aur cucerite în cadrul Campionatelor Mondiale din 2011 şi Campionatelor Europene din 2010, tot în proba de 800 de metri. Ea va trebuie să restituie şi sumele de bani câştigate în urma participării la competiţii.

  • Crescătoria de jocuri: cum vrea un incubator românesc de jocuri video să crească industria

    Un incubator este definit drept o cameră, o instalaţie specială care poate asigura condiţii de temperatură, umiditate pentru a permite dezvoltarea în condiţii optime. Carbon, înfiinţat anul trecut, este un incubator, menit să ajute dezvoltarea companiilor dezvoltatoare de jocuri video din România şi din regiune. Cătălin Butnariu, la vremea aceea head of development la Amber Studio, Dragoş Hâncu general manager al Amber Studio şi investitorul spaniol Jaime Gine sunt iniţiatorii acestui proiect. Carbon a fost lansat în aprilie 2016, dar ideea a prins contur, povesteşte Cătălin Butnariu, actualul general manager al Carbon, în 2015, „într-o discuţie mai largă cu câţiva prieteni” despre dezvoltarea industriei din România. „Ideea s-a transformat într-un concept de afacere, a apărut si un business plan şi într-un final am decis să-i dăm drumul”, sumarizează el paşii principali.

    Industria de gaming din România are o istorie de peste 15 ani, iar în ultima perioadă s-au lansat mai multe titluri importante din lumea jocurilor video – precum FIFA sau Assassin’s Creed – la care au contribuit şi filialele din România ale companiilor internaţionale. Conform estimărilor Asociaţiei Dezvoltatorilor Români de Jocuri Video, în 2015 valoarea industriei depăşea 140 milioane de euro, datele oficiale pentru 2016 nefiind încă disponibile. Cel puţin 6.000 de oameni lucrează în acest domeniu în România.

    Însă ce lipseşte din peisajul dezvoltării jocurilor video este o producţie locală care să aibă un impact la nivel internaţional, la fel cum a făcut-o CD Projekt cu seria The Witcher. Veniturile companiei poloneze în al treilea trimestru al anului trecut au ajuns la circa 23,5 milioane de euro (25,1 milioane de dolari), iar profitul a fost de 8,5 milioane de euro (9,1 milioane de dolari). Spre comparaţie, primii cinci producători de jocuri de pe piaţa locală – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut – au înregistrat în 2015 venituri totale de aproximativ 89 de milioane de euro (datele pentru 2016 nu au fost făcute publice încă).

    Unul dintre motivele reuşitei cu care polonezii se pot mândri este că au izbutit să găsească sprijin şi finanţare. Carbon vrea să-şi înşusească acest rol pentru start‑up‑urile româneşti care îşi propun să dezvolte jocuri video. În prezent, cinci echipe au fost acceptate în program.

    Dintre acestea, trei dezvoltă jocuri pentru smartphone-uri, o echipă dezvoltă un joc video pentru PC şi console, iar un alt start-up dezvoltă un produs pentru realitatea virtuală. „Anul acesta vom extinde căutările şi în alte ţări din Europa de Est, aceasta fiind regiunea pe care o avem în vedere în primul rând”, spune Butnariu.
    Start-up-urile care au aplicat, implicit cele acceptate în program, sunt formate în general din oameni care au lucrat deja în multinaţionale, au dezvoltat jocuri pentru alţii şi acum vor să creeze ceva al lor.

    Incubatorul oferă o finanţare directă de până la 50.000 de dolari pe proiect, dar şi servicii de consiliere, structurate în trei pachete, în funcţie de necesităţile individuale ale afacerilor. Start-up-urile vor fi consiliate de mai mulţi mentori – experţi în design, producţie, monetizare şi business development. De asemenea, există posibilitatea alocării unui buget suplimentar pentru activităţi de marketing, cu o valoare variabilă, stabilită de la caz la caz.

    Spre deosebire de alte incubatoare de acest gen, dezvoltatorii români vor rămâne independenţi, incubatorul neachiziţionând equity; Carbon încasează un procentaj din venitul generat de proiectele susţinute, care diferă în funcţie de pachetul ales (10-30%). „Carbon a fost constituit de la bun început ca o afacere şi o investiţie pe termen lung. De exemplu, am fost conştienţi că nu vom înregistra venituri cel puţin un an, ţinând cont de timpul de dezvoltare a jocurilor. Bugetul pentru primul an a fost aproximativ 250.000 de dolari (234.000 euro). Ne aşteptăm ca businessul să fie profitabil începând cu anul viitor”, spune cofondatorul Carbon.

    Pachetul de bază include mentorat, acces la reţeaua de contacte, servicii, spaţiu şi echipamente. Următorul pachet conţine, pe lângă ce oferă pachetul de bază, acces la servicii de dezvoltare, la evenimente din industrie, PR şi servicii de publishing. Al treilea pachet cuprinde serviciile menţionate anterior, dar şi finanţare de 50.000 de dolari.

  • De neimaginat. “Jocurile foamei” devin realitate în Rusia: “Va fi permis orice, inclusiv violul sau crima”

    O televiziune din Rusia va lansa în acest an un reality-show asemănător celui din celebra serie cinematografică “Jocurile foamei”.

    Reality-show-ul se va numi Game2: Winter (Jocul 2: Iarna) şi va avea 30 de protagonişti care caută să rămână în viaţă în pădurile populate de urşi şi lupi timp de nouă luni.

    Concurenţilor li se vor pune la dispoziţie cuţite.

    Vezi aici în ce vor consta mai exact  “Jocurile foamei” din Rusia, cât este premiul şi cum se fac înscrierile: “Va fi permis orice, inclusiv violul sau crima”

  • A pornit afacerea cu un coleg de bancă acum 9 ani şi acum a ajuns la afaceri de aproape 1 milion de dolari

    30 DE ANI   /   FONDATOR IDEA  STUDIOS, CEO   /   JELLYCS

    Împreună cu un coleg de bancă din liceu, Daniel a pornit în 2007 Idea Studios, iar acum este unul dintre cele mai mari studiouri independente de game development din ţară, deţinând platforme de jocuri pentru copii şi cu până la 15 milioane de vizite pe lună la nivel global. Cei doi au pornit studiul nu pentru a dezvolta jocuri, ci pentru a avea o formă profesională şi legală prin care să factureze munca de freelance pe care o făceau în web design şi development şi consultanţă. „Deşi nu aveam buget, am început timid să contactăm publisheri mari care aveau nevoie de astfel de conţinut. În momentul în care aceştia ne-au publicat câteva jocuri şi ne-au picat serverele din cauza numărului mare de accesări, ne-am dat seama că există un potenţial extraordinar pe această piaţă“, spune Daniel Tamaş.

    Ulterior, sub umbrela Idea Studios au apărut companiile Transylgamia şi Jellycs, cu scopul de a se extinde pe noi segmente de business. În 2014, cele trei companii au avut împreună o cifră de afaceri de aproape un milion de dolari şi au reuşit să menţină un profit constant, care a fost reinvestit în cele trei companii în proporţie de 70-80%.

    Transylgamia este un studio care produce jocuri pentru smartphone-uri, iar Jellycs este o platformă de publishing de jocuri şi prin care monetizează produsele lor şi proprietăţilor web dezvoltate de cele două studiouri. În prezent, compania are trei asociaţi, Paul Mureşan şi Tudor Rad conduc Idea Studios, respectiv Transylgamia, iar Daniel Tamaş se ocupă de Jellycs. Numărul angajaţilor a ajuns la 45 de oameni.

    Daniel Tamaş este optimist în ce priveşte viitorul industriei de dezvoltare de jocuri video în România: „Încep să existe din ce în ce mai multe oportunităţi de dezvoltare pentru studiourile mici şi independente. Noi ne-am descurcat foarte bine aici, în România, şi credem că există potenţial tot mai mare pentru industria locală“.
     

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Aproape 100.000 de tineri români sunt dependenţi de jocuri de noroc, iar numărul sălilor de jocuri sunt în continuă creştere

    Tot mai mulţi tineri din România sunt pradă dependenţei jocurilor de noroc, în condiţiile în care sălile de jocuri s-au extins exponenţial, arată un reportaj al site-ului BalkanInsight.com despre fenomenul creşterii industriei de gaming din România din ultimii 10 ani.

    „În România, sănătatea publică este subordonată interesului companiilor private. În acest moment avem doar haos, iar singurii câştigători sunt dealerii“, a spus pentru BalkanInsight.com Eugen Hriscu, psiholog şi fondator al organizaţiei non-guvernamentale Aliat, care activează în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de alcool şi droguri.

    Urmele dependenţei de jocuri de noroc nu sunt vizibile pe corpul victimei la fel ca cele ale dependenţei de droguri sau alcool, dar pot avea urmări la fel de grave ca şi aceasta. Pericolul este chiar mai mare pentru că de­pendentul de jocuri nu poate fi identificat şi ajutat la fel de uşor ca ceilalţi, potrivit articolului din BalkanInsight.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro