BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Ce provocări şi ce oportunităţi aduce contextul economic şi geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

    La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

    Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

    Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

    Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”

    „Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

    Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală

    Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.

    Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”

    CITI – grupul la nivel global

    1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.

    2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.

    În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.

    Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

    Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

    Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.

    „Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

    Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.

    Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.   

    „Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”

  • Ce spun investitorii străini despre afirmaţiile premierului Ciucă cum că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile: „Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat. Taxe noi precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii”

    Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat, iar taxe precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii, au transmis, la solicitarea ZF, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţie care reuneşte unele dintre cele mai mari companii din România.

    Precizările vin în contextul în care premierul PNL Nicolae Ciucă a spus săptămâna aceasta că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile la bugetul de stat şi astfel s-a generat o gaură în veniturile statului, care au crescut mult mai slab decât aşteptările. Întrebaţi dacă declaraţia premierului ar putea să însemne şi pregătirea terenului pentru o taxă pe companiile mari, FIC, prin preşedintele Cristian Secoşan, a transmis că în acest moment nu are informaţii clare asupra unei decizii a guvernului în acest sens.

    Mesajul integral al Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a subliniat întotdeauna că pentru investitori este vital să existe predictibilitate şi transparenţă din punct de vedere legislativ şi fiscal. Membrii FIC susţin abordarea strategică, pe termen mediu şi lung a domeniilor cheie, aşa cum este cazul şi regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării şi contribuţiei la bugetul de stat, dar şi a dezvoltării economice şi identificarea acelor elemente care trebuie ajustate şi a soluţiilor durabile pentru statul român, companii şi cetăţeni. În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piaţa energiei, inflaţie, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic şi social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu.

    La momentul actual nu avem informaţii clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă aşa cum am discutat cu autorităţile suntem pregătiţi de a analiza împreună situaţia actuală a contribuţiilor din partea companiilor mari.

    În cadrul FIC, analizăm periodic contribuţia membrilor noştri la bugetul de stat, dar şi la nivel de societate (nivelul salariilor). Astfel, cel mai recent studiu privind taxele plătite de membrii FIC publicat în 2022 confirmă că marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat: doar o parte dintre membrii FIC, 44 de entităţi au făcut plăţi de peste 11,3 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuţiile sociale şi impozitul pe profit în anul 2019. În acelaşi timp, doar taxele celor 44 de companii analizate însumează 23% din veniturile fiscale în 2019 şi respectiv 24% în 2020.

    Taxele plătite 44 de companii membre FIC analizate reprezintă 29% din totalul cifrei de afaceri a acestora, spre deosebire de rezultatele obţinute la nivelul întregii economii – unde veniturile fiscale raportate la cifra de afaceri din economie reprezintă doar 10%. În prezent lucrăm la o actualizare a acestui studiu cu datele aferente anului 2022.

    Totodată, am analizat succint şi impactul unei posibile taxe de 1% pe cifra de afaceri asupra membrilor FIC, iar 16,4% dintre companiile FIC ar fi supuse unor pierderi masive, taxa reprezentând întreg profitul companiei. Analizând toţi membrii FIC impactaţi, cota efectivă de impunere poate ajunge la aproximativ 65-68%. În cazul unui astfel de scenariu nu doar companiile vor avea de pierdut, ci şi statul român în raport cu celelalte ţări din punct de vedere competitiv, aceasta fiind o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate.

    Prin impunerea unei astfel de măsuri, companiile pot migra unele activităţi în alte ţări din UE, fapt ce contribuie la slăbirea potenţialului de creştere al economiei. Menţionăm că aspectele detaliate sunt rezultate în urma datelor publice şi informaţiilor primite până la acest moment, iar pentru a avea o analiză completă a impactului sunt necesare mai multe detalii asupra mecanismului şi criteriilor de aplicare.

    Considerăm că deciziile autorităţilor de a introduce orice măsură fiscală trebuie să aibă la bază o analiză detaliată şi transparentă, consultări ample cu mediul de afaceri şi un calendar de implementare care să asigure predictibilitate şi posibilitatea de ajustare a activităţii.

     

  • Bursă. Iohannis îi bucură pe investitorii Petrom după ce a trimis la reexaminare legea care taxa compania. Acţiunile urcă

     

    Cu 1,4% se apreciau marţi după-amiază acţiunile OMV Petrom (SNP), într-o şedinţă în care au dominat clasa­mentul celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, o continuare a tendinţei pozitive începute săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită spre reexaminare legea care ar urma să taxeze compania cu circa 1 mld. euro.

    „Decizia preşedintelui a apărut, ca ştire, în ziua de joi, când piaţa era deschisă. La acel moment, trendul negativ al preţului acţiunii SNP, început cu ziua ante­rioară, s-a schimbat, determinând o închidere uşor pozi­tivă. În şedinţa de marţi, preţul acţiunii SNP şi-a conti­nuat creşterea, înregistrând un plus de peste 1%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

  • Profil de investitor: Cum poţi să faci trecerea de la investiţiile pasive la investiţiile active?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Investiţia în fonduri mutuale şi ETF-uri poate fi considerată o modalitate la îndemână de a intra în contact, cu riscuri cât mai mici, cu mediul investiţional. De aici, posibilităţile şi oportunităţile sunt incalculabile. Lui Dragoş Bărbulescu i-a cumpărat tatăl unităţi de fond de când avea 10 ani şi asta i-a deschis apetitul pentru investiţii. La 21 de ani, cât are astăzi, a trecut la ETF-uri, se gândeşte să cumpere metale preţioase şi analizează acţiuni.

    „Experienţa mea de investitor începe în copilărie, în jurul vârstei de 10 ani, când tatăl meu a început să pună bani deoparte într-un fond de investiţii, care s-au acumulat de-a lungul anilor. La 16 ani am descoperit că am o sumă strânsă acolo şi, odată cu asta, am început să dezvolt o pasiune”, a povestit Dragoş Bărbulescu, student în vârstă de 21 de ani, în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

    Dacă tatăl său i-a deschis calea pieţei de capital printr-o investiţie pasivă, Dragoş a luat decizia de a investi activ după ce a citit primele cărţi despre investiţii pe care le consideră importante, cum ar fi „A Random Walk Through Wall Street” a economistului Burton Gordon Malkiel.

    „Acestea m-au făcut să realizez toate beneficiile ce vin odată cu economisirea şi investirea banilor”, spune el. Prin intermediul unui broker internaţional, a deschis o poziţie de 100 de dolari pe un ETF numit ESPO – VanEck Video Gaming and eSports, investiţie care i-a fost inspirată probabil şi de pasiunea lui pentru jocuri video şi sport.

    „Încă de mic mi-au plăcut jocurile video, de orice fel. Cât despre sport, sunt de părere că un corp sănătos şi o activitate fizică menţinută nu aduc decât beneficii şi o continuă bunăstare”, explică el.

    Dragoş Bărbulescu a absolvit Colegiul Economic Virgil Madgearu şi este student la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti în limba engleză. De un an face parte din Econosofia, o comunitate de studenţi pasionaţi de investiţii şi macroeconomie, care se poate lăuda cu organizarea în 2022 a celei mai mari şcoli de investiţii gratuită din România – Investment School. După ce în timpul facultăţii s-a angajat ca retail sales dealer într-o bancă locală, Dragoş a început să investească o parte din salariul câştigat.

    La momentul actual, investeşte activ în ETF-ul ESPO, care are o alocare predominant în SUA (circa 42%), dar şi deţineri în Japonia (20%) şi China (17%). Totodată, investeşte pasiv în fondul mutual local BT Index Romania ROTX, creat de Bursa de Valori Bucureşti în colaborare cu Bursa de la Viena şi care replică structura indicelui bursier ROTX (Romanian Traded Index).

     

     

    „Portofoliul meu este alcătuit din aproximativ 60% unităţi de fond BT Index Romania ROTX şi 40% unităţi din ETF-ul ESPO. Sectoarele predominante pentru ETF sunt Technology şi Consumer Cyclicals, iar Tencent Holdings, NVIDIA, AMD, Nintendo şi Electronic Arts se află în top 10 al componenţilor. Pentru fondul de investiţii, sectorul predominant este cel financiar”, adaugă investitorul.

    L-am întrebat pe Dragoş cum au fost pentru el primii paşi în lumea investiţiilor, având în vedere că începutul carierei lui de investitor a însemnat şi debutul pandemiei de COVID-19.

    Dragoş Bărbulescu, 21 de ani

    PROFESIE: viitor economist

    OCUPAŢIE: retail sales dealer, student

    INVESTEŞTE: pentru propria libertate financiară

    Datorită cunoştinţelor acumulate, spune că a reuşit să vadă criza de sănătate mai mult ca o oportunitate de a intra în piaţă la un preţ foarte avantajos. Nu a adoptat o strategie anume, dar a avut mereu o atitudine obiectivă şi un portofoliu diversificat, atât prin instrumentele deţinute, cât şi prin alocarea sectorială.

    „Nu am simţit niciodată dorinţa de a părăsi ringul bursier. Cărţile şi scurta mea experienţă profesională m-au învăţat deja că perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec. Cât timp menţin un portofoliu diversificat, cu deţineri în care am încredere, nu voi fi nesigur pe mine”, continuă Dragoş.

    În plus, mi-a spus că înainte de toate a citit cu mare atenţie contractele de investiţii pe care le-a semnat cu cele două instituţii financiare cu care lucrează – brokerii. Investiţia pasivă este realizată printr-un plan de subscriere lunar automat la BT Capital Partners, iar investiţia activă are loc printr-un cont în valută la International Brokers, o dată sau de două ori pe lună. Una peste alta, procesul de investire i s-a părut „de la început unul relativ simplu”.

    Momentan, pentru Dragoş investiţiile sunt o pasiune, mai ales că are o strategie predominant pasivă, însă investirea activă îi surâde destul de mult, astfel că are în plan să se implice mai mult. Recunoaşte că are un job care nu doar că îi permite, ba chiar îl încurajează să fie în permanenţă la curent cu toate ştirile despre lumea investiţională şi economie.

    „Ţinând cont că investesc pasiv de la o vârstă fragedă şi activ doar de câţiva ani, nu pot spune că am marcat pierderi semnificative până acum. Totuşi, situaţiile inevitabile în care voi marca pierderi le voi considera lecţii valoroase şi nu le voi lăsa să mă descurajeze. Personal, investesc deoarece ştiu că dacă sunt consecvent, calculat şi cumpătat, pot avea libertatea financiară pe care mi-o doresc”, mai spune el.

    Aşteptările investitorului de la o acţiune sau de la un ETF sunt obţinerea unui randament satisfăcător şi în concordanţă cu gradul de risc asociat companiei sau companiilor din portofoliul fondului. Din păcate, anul 2022 nu i-a adus un randament pozitiv lui Dragoş, dar rămâne optimist. Aşa cum deja a subliniat, „perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec”. Având în vedere contextul macroeconomic din 2023, randamentul acestui an este unul decent, aproximativ 5% pentru ETF şi circa 3% în cazul fondului.

    „Criteriul meu principal de alegere este credinţa mea în evoluţia pozitivă a sectorului din care face parte compania. Cred strict în analiza fundamentală, deoarece s-a dovedit de nenumărate ori că aduce o perspectivă atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, comparativ cu analiza tehnică”, spune Dragoş.

    Investitorii mai… pătimaşi, dar şi cei care evoluează şi vor să aplice mai multe în investiţii ar putea ajunge să considere cumpărarea de unităţi de fonduri mutuale plictisitoare de la un punct încolo, având în vedere gradul mic de implicare sau nivelul mai scăzut de risc şi, implicit, al randamentului potenţial.

    Este însă o modalitate la îndemână pentru oricine de a intra în piaţa de capital, considerând că investiţia într-un fond reprezintă în aceeaşi măsură o formă de economisire, prin caracterul de recurenţă, iar administrarea fondului este făcută de un specialist. Ca şi Dragoş, mulţi investitori vor să ajungă cât mai activi pe măsură ce acumulează experienţă.

    „În ultimele luni am rămas cu aceeaşi strategie predominant pasivă pe care o am de ceva timp. Mizez în continuare pe faptul că diversificarea ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru un investitor pe termen lung. Prin urmare, doresc să adaug un nou tip de instrument financiar în portofoliu anul acesta, anume un metal preţios precum argintul sau aurul”, afirmă tânărul investitor.

    Dragoş remarcă faptul că toate cărţile de investiţii ne învaţă că decizia de a investi de la o vârstă cât mai mică este una dintre cele mai bune pe care le poate lua o persoană. Spune că orice moment poate fi potrivit pentru a începe să investim şi că anii în care amânăm acest pas pot doar să facă diferenţa la pensie.

    „Unui investitor începător i-aş recomanda să deschidă prima poziţie pe un instrument şi o companie de care este interesat şi despre care îi va face plăcere să afle din ce în ce mai multe”, conchide Dragoş Bărbulescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Un fond mutual reprezintă un vehicul investiţional care foloseşte resurse financiare ale mai multor investitori pentru a cumpăra sau vinde acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte valori mobiliare. Investiţia într-un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond, echivalentul acţiunilor în cazul companiilor.

    Totuşi, spre deosebire de acţiuni, care sunt emise într-un număr fix şi doar în cazul anumitor operaţiuni este diminuat sau majorat, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Valoarea unei unităţi de fond se calculează zilnic ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Investitorii în fonduri mutuale câştigă când investiţiile fondului cresc, adică atunci când fondul primeşte dividende de la companiile din portofoliu sau dobânzi de la titluri de stat şi atunci când acţiunile companiilor cresc.

    Un fond mutual este gestionat de un administrator de investiţii. Există mai multe tipuri de fonduri mutuale, clasificate în funcţie de activele în care investesc predominant – de obligaţiuni, diversificate, de acţiuni, monetare, etc. – sau care se concentrează pe anumite sectoare sau particularităţi – fonduri cu componentă ESG, fonduri axate pe sectorul energiei etc.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Fonduri Mutuale 

     

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%.

    În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani. BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de

    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%.

     

    Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative.

    „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM.

     

    Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare.

    BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    „Chiar dacă fondurile cu risc redus au volume şi există interes pentru ele, randamentele se vor face şi în 2023 din zona de acţiuni şi acumulare de risc, raportându-ne la companiile care aduc în continuare dividende.”

    Aurel Bernat, CEO al BT Asset Management

     

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fonduri mutuale

     

    BT Index Romania ROTX

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%. În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani.

    BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de
    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%. Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative. „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM. Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare. BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.

  • Revenire spectaculoasă pe piaţa criptomonedelor: Bitcoin depăşeşte pragul de 30.000 de dolari pentru prima dată din iunie 2022

    Bitcoin a depăşit valoarea de 30.000 de dolari per unitate pentru prima dată din iunie 2022, creştere susţinută de avântul unor politici monetare mai uşoare care au făcut ca criptomonedele să aibă performanţe deosebite în acest an, scrie Bloomberg.

    Bitcoin este acum în creştere cu 82% de la 31 decembrie, depăşind cu uşurinţă câştigul de 19% al indicelui tehnologic Nasdaq 100. Aurul, un alt favorit al investitorilor în acest an, a urcat cu 9,6%. Ascensiunea rapidă a criptomonedelor a făcut ca Bitcoin să se înalţe dincolo de poziţia înregistrată când fondul de acoperire Three Arrows Capital a suferit o implozie vara trecută – totuşi, criptomoneda rămâne cu peste 50% sub maximul său istoric din noiembrie 2021.

    La baza revenirii parţiale a Bitcoin se află aşteptările legate de criza bancară din SUA, specialiştii fiind de părere că situaţia în cauză va forţa Rezerva Federală să facă o pauză în ceea ce priveşte creşterea ratelor. Acest lucru a stimulat opinia printre susţinătorii Bitcoin că moneda are de câştigat de pe urma ratelor reale mai mici ale dobânzilor, aspect care oferă un adăpost împotriva turbulenţelor din finanţele tradiţionale.

    „Acest raliu poate fi, în parte, determinat de sentimentul că majorările ratelor pot fi spre final. Unii investitori sunt atraşi de cripto pentru că reprezintă un activ aflat în afara sistemului bancar şi financiar tradiţional”, a declarat Bradley Duke, co-director executiv al furnizorului de produse tranzacţionate la bursă de criptomonede ETC Group.

    “Atingerea pragului de 30k este deosebit de importantă atât din motive tehnice, cât şi fundamentale”, a declarat Mati Greenspan, directorul executiv al Quantum Economics. „Rezistenţa s-a acumulat timp de trei săptămâni la rând şi acum a fost în sfârşit spartă”.

    Atingerea pragului de 30.000 de dolari vine după o aşa-numită comprimare a benzii Bollinger, care a dus la scăderea volatilităţii istorice la cel mai mic nivel din ianuarie. Comprimarea de atunci a impulsionat brusc Bitcoinul, situaţie asemănătoare cu breakout-ul ascendent de marţi. Traderii care urmăresc modelele tehnice ar putea acum să aprecieze zona de 30.800 de dolari ca pe un prim obiectiv potenţial, urmat de 31.200 de dolari.

    Depăşirea acestor niveluri ar duce Bitcoin aproape de un alt prag important din punct de vedere psihologic: ştergerea tuturor pierderilor generate de tumultoasa desfacere a monedei TerraUSD la începutul lunii mai a anului trecut. Acel eveniment a pregătit terenul pentru o cădere profundă a pieţei şi pentru dispariţia unora dintre cele mai cunoscute nume din domeniul criptografic, de la 3AC până la creditorul Celsius Network şi bursa FTX.

     

  • Purcari vrea să împartă 22 mil. lei cu investitorii. Randamentul divindendelor ajunge la 6%

    Producătorul de vinuri Purcari (WINE), companie ale cărei acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, vrea să distribuie investitorilor un dividend de 0,55 lei pe acţiune şi cheamă astfel acţionarii pe 26 mai 2023 pentru a aproba acest lucru. Pe baza preţurilor de tranzacţionare de miercuri, de 9,19 lei pe unitate, randamentul dividendelor este de 6%. Circa 22 mil. lei ar urma să meargă către investitori dacă propunerea va fi votată de acţionari.

    “Consiliul de Administraţie al Purcari Wineries Public Company a decis astăzi să propună, către următoarea Adunare Generală Anuală a Acţionarilor, o rezoluţie prin care să se plătească dividende în mărime de 0,55 lei pentru fiecare acţiune ordinară deţinută, inclusiv şi următoarele dăţi: ex-date: 28.07.2023; data de înregistrare: 31.07.2023; data de plată: pe sau aproximativ pe 18.08.2023; Propunerea va fi înaintată spre aprobare Adunării Generale Anuale a Acţionarilor din 26 mai 2023”, se arată într-o notificare publicată de emitent la BVB.

    Purcari are 370 mil. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au minus 21% pe o bursă în scădere cu 4%. Compania a avut în 2022 venituri de 302 mil. lei, faţă de 248 mil. lei în anul precedent, şi un profit net de 57 mil. lei, comparativ cu 51,15 mil. lei.​

  • Focus pe ETF-uri: Ce sunt fondurile tranzacţionate la bursă şi de ce le aleg investitorii români

    După ce pieţele globale de capital au intrat anul trecut pe un trend descendent, participanţii bursieri s-au uitat din ce în ce mai puţin către administratorii de fonduri mutuale şi au căutat instrumente mai sigure, cât şi un nivel mai ridicat de diversificare în portofoliu. Astfel, investitorii – inclusiv cei din România – s-au orientat acătre fonduri tranzacţionate la bursă datorită costurilor mai mici de finanţare şi avantajelor impuse de investiţiile realizate în mod pasiv. În acest sens, în ce măsură putem afirma că s-au dezvoltat strategiile investitorilor români?

     

    Creşterea în popularitate a ETF-urilor (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) se datorează în primul rând intenţiei de a descoperi metode cât mai facile de a investi, în special din punctul de vedere al resurselor investite, respectiv timp şi capital, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj XTB.

    Anul trecut, podiumul celor mai tranzacţionate instrumente pe XTB România a fost format exclusiv din ETF-uri, poziţiile patru şi cinci fiind ocupate de două grupuri tech: Palantir Technologies, dezvoltator de software-uri pentru agenţiile guvernamentale americane, şi UiPath, prima companie românească listată pe Wall Street.

    În contextul în care pieţele bursiere s-au confruntat în 2022 cu probleme precum războiul ruso-ucrainean, o inflaţie ajunsă la maximul ultimelor decenii, creşterea preţului energiei, majorarea dobânzilor de referinţă la nivel global şi întreruperile suferite de lanţurile de aprovizionare din China, investitorii şi-au îndreptat atenţia fie spre instrumente mai sigure, precum depozite bancare şi titluri de stat, fie au optat să îşi diversifice poziţiile – în detrimentul administratorilor de fonduri.  Astfel, în 2022 activele industriei româneşti de asset management au coborât cu aproximativ 31%.

    „ETF-urile seamănă cu o acţiune tipică de la bursă şi reprezintă o alternativă pentru cei ce doresc să investească, dar nu au timp sau know-how. Deşi, la prima vedere, acest instrument financiar ar putea părea foarte complex, iar conceptul, mai greu de înţeles, de fapt reprezintă o modalitate mult mai facilă de a investi într-o paletă foarte largă de instrumente precum indici, acţiuni cu capitalizare mare sau mai mică, mărfuri sau chiar obligaţiuni”, explică Radu Puiu.

     

    O modalitate pasivă de investiţii

    El argumentează că investitorii români sunt interesaţi de acest tip de instrument întrucât reprezintă o modalitate „la îndemână” care nu necesită o gestionare activă, putând reprezenta totodată o modalitate pasivă de investiţii. Avantajele unui ETF constau în faptul că instrumentul este mult mai simplu şi mai eficient din punctul de vedere al costurilor faţă de cumpărarea unui portofoliu de acţiuni, cât şi în utilizarea efectului de levier (leverage) şi în costurile mai mici de finanţare.

    Fondurile tranzacţionate la bursă acoperă toate sectoarele majore ale economiei, de la domeniul financiar, energie şi telecomunicaţii la biotehnologie, metale preţioase şi industrie. La Bursa de Valori Bucureşti, luna trecută a marcat lansarea primului ETF sectorial, ETF Energie Patria-TradeVille, care replică dinamica indicelui BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piaţa Principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente. Anterior, singurul fond tranzacţionat la BVB era ETF BET Patria-Tradeville, care are la bază indicele de referinţă BET.

    „ETF-urile se evidenţiază prin câteva puncte cheie. Dacă nu eşti un expert în ceea ce priveşte selectarea companiilor şi a acţiunilor pentru un portofoliu de investiţii, utilizarea ETF-urilor pasive poate fi utilă. Aceste instrumente financiare permit investitorilor să ţintească oportunităţi de investiţii foarte specifice. Acest tip de fonduri oferă investitorilor flexibilitate în trading.”

    Cele mai tranzacţionate ETF-uri de anul trecut pe XTB au fost iShares Core World UCITS, care oferă expunere pe un indice bursier format din companii din ţări dezvoltate, iShares S&P 500 UCITS, care urmăreşte dinamica celui mai important indice din Statele Unite (S&P 500) şi iShares Core MSCI EM IMI UCITS, unde sunt incluse companii din economii emergente, reprezentând al patrulea ETF ca mărime disponibil în Europa, cu active gestionate de circa 19,2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al XTB.

    Cele mai recente date arată o activitate puternică în industria globală a ETF-urilor în 2022, an în care activele sectorului au înregistrat scăderi considerabile, puţine active reuşind să scape nevătămate.  Cu toate acestea, investiţiile sunt ciclice şi, adesea, cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când pieţele scad şi acţiunile sunt mai ieftine, continuă reprezentantul XTB.

    „Expunerea extensivă la piaţă este o altă caracteristică importantă. ETF-urile reprezintă o gamă extrem de largă de indici din piaţă, inclusiv acţiunile din SUA cu mare capitalizare, acţiunile pe sectoare, pieţele emergente şi multe altele. Un ETF este un singur titlu de valoare care reprezintă un portofoliu bine diversificat de acţiuni sau obligaţiuni şi poate reprezenta o alternativă interesantă pentru mulţi investitori.”

    În aceeaşi notă, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele benchmarkul BET al pieţei locale de capital. În consecinţă, Bursa de la Bucureşti poate deveni mai vizibilă în rândul investitorilor europeni, în vreme ce aspiră la calificativul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley odată cu mult anticipata listare a Hidroelectrica.

    „Ultimii ani au adus un context de piaţă departe de ce cunoşteam drept normalitate înaintea pandemiei. Blocajele fluxurilor de transport, lipsa anumitor piese necesare în lanţurile de producţie, inflaţia şi războiul sunt doar câţiva din factorii ce au modelat mediul investiţional în ultimii doi ani. Astfel, am văzut o serie de modificări clare ale pieţei”, afirmă analistul.

    Pe fondul ratelor mici ale dobânzilor şi optimismului postpandemic, indicii bursieri majori au avansat puternic până la sfârşitul anului 2021, alimentaţi de creşterea instrumentelor considerate mai riscante precum companiile de tehnologie şi activele digitale. 2022 a adus însă o imagine în contrast total: pieţele au coborât, iar criptomonedele şi companiile de tehnologie au marcat scăderi şi mai ample, ştergând o bună parte din interesul investitorilor.Printre instrumentele care au intrat în prim-plan s-au numărat firmele din sectorul de energie, băncile şi metalele preţioase.

    „În plus, segmentul AI (inteligenţa artificială) a devenit unul dintre subiectele de top atât în rândul investitorilor individuali, cât şi ai celor instituţionali. Multe mărfuri au avut de suferit grav în 2020, ca urmare a schimbării comportamentului consumatorilor cauzate de blocajele globale. Cu toate acestea, în ultimele luni, o parte dintre acestea au început să îşi revină puternic, un exemplu fiind aurul, şi au continuat să crească în acest an.”

     

     

    Foto: Radu Puiu, XTB

     

    Pariul burselor pe AI

    Un exemplu în ceea ce priveşte industria AI poate fi dat de frenezia creată în jurul ChatGPT, un robot care generează texte cu limbaj uman şi una dintre aplicaţiile cu cea mai rapidă creştere din istorie. Datorită popularităţii platformei – ChatGPT număra 100 de milioane de utilizatori activi la doar două luni de la lansare –, investitorii internaţionali încearcă acum să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI şi se îngrămădesc asupra puţinelor variante disponibile pe pieţe.

    Ascensiunea platformei a fost precedată într-o anumită măsură de un interes în creştere privind acţiunile tech, puternic dependente de nivelul dobânzilor şi sentimentul general al pieţei.

    „În acest sens, dobânzile mai ridicate duc la costuri mai mari ale împrumuturilor, care pot afecta marjele de profit. Ratele dobânzilor sunt aşteptate să rămână la niveluri ridicate în acest an, iar datele macroeconomice mixte ce sugerează o inflaţie mai încăpăţânată exclud ideea de reducere a dobânzilor din SUA în acest an”, continuă Radu Puiu.

    Piaţa Nasdaq, unde sunt incluse marile companii tech din SUA, a pierdut circa 33% anul trecut, mai mult decât S&P 500, care s-a depreciat cu aproxiamtiv 20%. De aici, investitorii ar fi putut considera atractive preţurile grupurilor tehnologice americane, aflate „la discount” în cursul anului trecut. De exemplu, acţiunile UiPath s-au depreciat cu 70,6% anul trecut, iar Palantir a fost pe minus cu 65%.

    „În plus, popularitatea ar putea fi justificată de un val de optimism, sperând la o îmbunătăţire a situaţiei economice în acest an care să favorizeze o relaxare a politicii monetare din partea Fed (Rezerva Federală, banca centrală americană – n.r.)”, a declarat analistul pentru BM. 

  • Este 2023 anul în care BVB intră pe radarul investitorilor străini?

    Piaţa locală de capital are şansa să facă din 2023 unul dintre cei mai importanţi ani de la înfiinţarea sa în urmă cu peste 140 de ani, în vreme ce mult anticipata listare a Hidroelectrica poate aduce Bursa de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali. Cum se poziţionează piaţa anul acesta? Cum văd analiştii externi BVB? La ce se aşteaptă participanţii bursieri locali?

     

    Debutul la BVB al Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO) din istoria României şi posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deţinătorul actualului record, retailerul polonez Allegro. Prospectul de listare va fi depus în curând la Autoritatea de Supraveghere Financiară, prima fereastră pentru IPO fiind în mai, iar a doua la începutul lunii iunie. Ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru piaţa locală?

    „Hidroelectrica va aduce vizibilitate Bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners. În plus, sigur ne va aduce o creştere a numărului de investitori. În acest context, şi noi, şi brokerii din jurul nostru trebuie să fim pregătiţi să procesăm investitorii care se vor uita  şi vor fi aduşi la Bursă de listarea Hidroelectrica”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, prezent la ZF Capital Markets Summit.

    În cadrul celei de a doua ediţii a conferinţei, organizată pe 13 martie la hotelul Marriott din Capitală, au participat analişti, reprezentanţi ai companiilor listate la BVB, şefi de fonduri mutuale (locale şi străine), brokeri, reprezentanţi ai statului român, ASF-ului, cât şi ai altor burse de valori din regiune.

    Unul dintre invitaţi, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, Republica Moldova şi Italia –, argumentează că statul român ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea bursei locale, în special prin listarea unui număr mai mare dintre societăţile unde este acţionar majoritar.

    „Cred că pentru a dezvolta mai departe bursa ar trebui să accelerăm ritmul. Tot ce se întâmplă în jurul nostru în lume se întâmplă mult mai repede, inclusiv după criza sanitară toate lucrurile s-au accelerat şi automat şi dezvoltarea Bursei ar trebui accelerată. Un actor important este statul, care ar trebui să listeze mai multe companii şi ar îmbunătăţi performanţa acestor companii prin transparenţă”, crede el.

    De altfel, opinia sa  este împărtăşită inclusiv de Petr Koblic, CEO al Bursei din Praga şi preşedintele Federaţiei Burselor de Valori din Europa (FESE). Într-un interviu acordat recent pentru ZF, el a declarat că debutul Hidroelectrica – prin vânzarea unei deţineri a Fondului Proprietatea, acţionar vânzător – poate da startul altor listări ale companiilor din portofoliul statului în contextul în care disponibilitatea pieţei europene privind IPO-urile şi tranzacţiile realizate pe burse poate reveni la normal. Mai mult, preşedintele FESE este de părere că listarea exclusiv la BVB – deci nu şi pe altă piaţă majoră din vest – se va dovedi o alegere înţeleaptă pe viitor, reuşind să atragă mai mulţi investitori instituţionali către BVB, precum fonduri străine de pensii.

    Pentru context, Victor Gânsac, CEO al companiei de securitate cibernetică listată până de curând pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al BVB, spune că a fost contactat de un investitor instituţional la o oră după transferul pe piaţa principală, unde se va lista Hidroelectrica.

    „Cred că suntem pe un drum bun cu bursa, fondurile şi administratorii de fonduri, în sensul în care la finalul lunii ianuarie avem cel mai mare număr de investitori în fondurile de investiţii în acţiuni, peste 52.000. Avem anul trecut cinci noi administratori de fonduri de investiţii alternative, urmaţi de încă un ETF lansat luna trecută care a adunat aproape o mie de investitori”, explică Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Şeful AAF spune că industria locală de asset management a avut subscrieri pozitive în luna ianuarie, dar încă are mult de recuperat, având în vedere că nivelul activelor din fonduri deschise de investiţii nu a mai fost atât de jos din 2013.

    Anul trecut, evoluţia activelor a fost în linie cu pieţele externe, cu excepţia fondurilor de investiţii alternative, care au înregistrat creşteri, faţă de pieţele din Europa care au avut scăderi. Citând un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de anul trecut, Horia Gustă adaugă că un factor important în dezvoltarea pieţei de capital constă în definirea entităţilor responsabile pentru anumiţi paşi, precum Ministerul Finanţelor, ASF, bursa, AAF, BNR etc.

    „Sunt foarte multe măsuri bune, însă aş vrea să le spun doar pe cele din sarcina AAF. Prima măsură era egală de impozitare, care s-a schimbat în România de la 1 ianuarie 2023, vorbind despre reţinerea la sursă.”

    La evenimentul organizat de ZF a participat şi James Ashley, managing director al Goldman Sachs Asset Management, divizia de administrare a activelor din cadrul gigantului bancar american Goldman Sachs, care a intrat recent pe piaţa din România prin preluarea NN Investment Partners. El a adus în discuţie oportunităţile pe care le are România într-un context definit prin „reglobalizare”: „Noi nu vedem deglobalizarea şi avem o perspectivă puţin diferită, poate vedem ceea ce am putea numi o reglobalizare. Ce am văzut în ultimii 20 de ani este că multe companii europene şi americane au folosit China şi Asia de Sud-Est ca un hub pentru producţia de bunuri.”

    Pe baza mai multor factori economici, geopolitici sau a unor elemente precum rezilienţa lanţului de aprovizionare în faţa unor ameninţări de tipul Covid-19, reprezentantul Goldman Sachs crede că pieţele pot vedea lanţuri de aprovizionare mai răsfirate pe viitor. De exemplu, unele companii din Europa de Vest sau din America de Nord nu îşi vor reloca producţia în propriile lor jurisdicţii, ci vor continua să aibă prezenţă în Asia, în timp ce încep să se uite la Europa Centrală şi de Est, spre America Latină sau la anumite părţi din Africa pentru noi facilităţi de producţie. Pe de altă parte, deşi inflaţia pare să fi ajuns la apogeu în unele economii, analistul se aşteaptă în continuare la majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA şi Băncii Centrale Europene, seria de creşteri fiind unul dintre marile motive care au dus la evoluţiile bursiere slabe din 2022.

    „Dacă mergem în urmă cu şase luni, conversaţia era despre cât de adâncă şi cât de lungă va fi recesiunea. Acum e o întrebare legitimă dacă vom vedea sau nu o recesiune. Încă există probabilitatea de a vedea o recesiune scurtă şi de suprafaţă, dar, subliniez, scurtă şi de suprafaţă.” Totuşi, în pofida tuturor estimărilor pesimiste din ultima perioadă, analiştii par să fi căzut de acord asupra unui lucru: listarea Hidroelectrica are potenţialul de a trage în sus evoluţia BVB din 2023, mai ales că anul acesta ar putea avea loc inclusiv relansarea pieţei instrumentelor derivate pe piaţa locală de capital.

    Cum se vede însă listarea Hidroelectrica din afara României?

    „Sentimentul privind listarea Hidroelectrica este unul foarte pozitiv în Croaţia. Investitorii noştri caută oportunităţi de investiţii şi aşteaptă cu interes acest IPO. Al doilea eveniment care sper că va conecta sau care va mări conexiunea cu România este emiterea de ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă – n.r.) şi cred că un ETF pe piaţa de capital din România va da posibilitatea investitorilor din Croaţia să investească în prima ligă bursieră din România”, spune Ivana Gazic, şefa Bursei din Zagreb.

    În acest sens, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele BET al Bursei de la Bucureşti.

    „În urmă cu doi ani, am lansat primele ETF-uri bazate pe pieţele din Croaţia şi Slovenia, fiind listate pe ambele burse. Acum suntem în proces de creare a unui ETF care ar replica indicele BET şi sperăm să primim aprobare din partea autorităţilor în următoarele 2-3 săptămâni”, spune Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM. Compania este cel mai mare administrator de investiţii independent din Croaţia, care gestionează active de aproximativ 400 de milioane de euro în Europa de Sud şi de Est.

    „Sperăm să îl listăm aici cât mai repede, însă acest lucru nu se află în controlul nostru. Avem investiţii pe piaţa din România de peste zece ani şi vedem întreaga regiune de sud-est a Europei drept un teren propriu. Fără iniţiative de creare de produse noi şi fără promovarea de produse ieftine şi atractive, îndreptate către mediul de retail şi investitorii instituţionali străini, regiunea nu poate decât să rămână la nivelul actual.”

    Totodată, Eglé Fredriksson, manager de portofoliu al administratorului suedez de active East Capital Asset Management, argumentează că listarea Hidroelectrica este intens aşteptată la nivel regional, va avea un impact major asupra modului în care este percepută piaţa românească şi va facilita promovarea de către Morgan Stanley.

    „Noi, de exemplu, am vrea să vedem mai multe companii care să vină pe piaţa de capital şi mai multe stimulente pentru investitorii retail pentru a rămâne şi a investi pe piaţa locală. Pe de altă parte, cel mai important pentru România este că are nevoie de mai mulţi investitori străini, pentru că dacă ne uităm la activitatea investitorilor străini a scăzut destul de mult odată cu invadarea Ucrainei anul trecut şi a rămas la un nivel destul de scăzut”, spune Eglé Fredriksson.

    Anul trecut, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a avut venituri de 9,1 miliarde de lei, în urcare cu 40% faţă de 2021, şi un profit net de 4 miliarde de lei, cu 32,7% peste rezultatul precedentului exerciţiu financiar. Grupul a vândut energie electrică de 14,33THW, minus 16%, însă preţul mediu de vânzare a crescut cu 65% la 560 lei/MWH.

    Mergând înainte, Milan Pruşan, country head la Goldman Sachs Asset Management, subliniază necesitatea atragerii celor peste 500.000 de investitori din piaţa de asset management din România către fondurile de acţiuni, mai ales când randamentele obligaţiunilor corporative şi guvernamentale sunt date peste cap de inflaţie şi, implicit, de majorarea ratelor dobânzilor, notând în acest sens o oportunitate majoră de dezvoltare a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Din structura pieţei locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici aşa face o conexiune şi cu situaţia nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanţe relativ slabe în 2022. Suntem în contextul în care puteam construi pe o fundaţie pe care o consider destul de puternică”, spune Milan Pruşan.

    În aceeaşi notă, Ioan Gheorghiu, manager adjunct, Amundi AM, cel mai mare administrator de active din Europa, spune că principalele sectoare de interes rămân energia (în principal producţia, fără utilităţi) şi domeniul financiar-bancar. Astfel, contextul actual – marcat de prăbuşirea Silicon Valley din SUA şi criza bancară americană – vine să susţină orientarea de tip „value” pentru încă şase luni – un an, ceea ce favorizează Bursa de la Bucureşti, a cărei componenţă este dominată de respectivul tip de companii şi mai puţin de sectorul „growth” (orientat pe creşteri rapide).

    În timpul conferinţei ZF a fost invitat inclusiv Andrei Gemeneanu, managing partner al fondului de private equity Morphosis Capital, cu venituri de 47 de milioane de euro în 2021.

    „Suntem într-un context geopolitic complicat.Stăm de vorbă cu mari administratori de active din afara ţării care spun că România este o oportunitate interesantă. Ei ştiu că este un război la graniţă, însă ceea ce spun după «dar» nu mai este ascultat de nimeni. Orice criză creează oportunităţi”, spune Andrei Gemeneanu.

    În ceea ce priveşte reglementările impuse pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să scurteze pe viitor procesele de atragere de capital prin intermediul pieţei bursiere, promiţând să fie mai selectivă cu privire la criteriile de acces pentru finanţare prin BVB.

    „Pentru a atrage investitorii, lucrăm pe mai multe paliere, încercăm să aducem încredere prin stabilitatea financiară a entităţilor pieţei, încercăm să comunicăm pe toate canalele de social media, unde sectorul este destul de activ. Încercăm să educăm populaţia, cifrele sunt undeva la 300.000 de elevi până în ciclul liceal şi 20.000 de studenţi, iar raportat la ciclul de investitori activi, orice procent din aceşti tineri ar putea duce la o creştere substanţială”, spune Cosmin Păunescu, şeful serviciul de supraveghere prudenţială, ASF.

    Pe viitor, Autoritatea vrea să simplifice regulamentele şi interacţiunea cu investitorii, în parametrii menţionaţi de legislaţia europeană şi să observe o îmbunătăţire considerabilă a companiilor pe segmentul ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă), unde se încadrează şi Hidroelectrica.

    „Există un studiu recent care vorbeşte despre interesul a 80% din investitori din generaţiile Millennials şi Z către instrumente ESG şi 60% din investitorii generaţiei X”, adaugă Cosmin Păunescu. Pentru investitori, este un concept cu tot mai multă tracţiune, mai ales pentru ţările unde activismul ecologic şi social are o latură adânc înrădăcinată în comunitate. În plus, lipsa standardelor ESG este privită ca factor de risc în analizele financiare ale Băncii Centrale Europene, urmând să fie luate în calcul de cât mai mulţi analişti care oferă preţuri ţintă.

    „Cu bune şi rele, România este o zonă interesantă şi apetisantă din punct de vedere investiţional. Sunt dorinţe din partea investitorilor străini, trebuie doar să avem deschidere să îi primim şi să ne facem PR-ul mai bun. Viitorul va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internaţional”, consideră Aurel Bernat, CEO al BT AM. 

     

    Cosmin Păunescu, head of Prudential Supervision Unit, ASF

    Speranţa noastră este să intrăm pe lista Morgan Stanley cu listarea Hidroelectrica, acesta este targetul final pentru România, asta ne dorim. Contrapartea centrală este în proces de autorizare, va mai dura întrunirea colegiului, dar va fi un alt instrument de creştere a lichidităţii din piaţă. Lichiditatea anul acesta a fost destul de scăzută comparativ cu anul trecut. Anul trecut aveam fenomene geopolitice şi macroeconomice clare, care au condus la o volatilitate ridicată. Anul acesta, investitorii au văzut rezultate financiare destul de bune şi nu au proiectat scăderi atât de mari şi practic nu au fost instrumente disponibile de tranzacţionare, nu aveai ce poziţie să adopţi. Asta sperăm să se rezolve odată cu dezvoltarea pieţei derivatelor din România.

     

    Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM

    Ideea noastră este să ducem aceste produse (ETF-uri – n.red.) pe pieţele UE şi către investitorii instituţionali. Pasul principal ar fi creştem popularitatea acestor produse în rândul investitorilor locali de retail. De la declanşarea războiului din Ucraina, deci de când inflaţia a lovit piaţa, s-a retras mult din fondurile de acţiuni, acesta fiind trendul la nivel global. Povestea s-a aplicat şi la instrumentele cu venit fix. Poate cele care au beneficiat un pic au fost fondurile cu expunere pe piaţa monetară, în special în Statele Unite întrucât ratele dobânzilor au început să crească semnificativ. Din octombrie, sentimentul s-a schimbat un pic, investitorii au adus din nou bani în acţiuni, însă cele mai recente ştiri i-au determinat să fie mai precauţi.

     

    Eglé Fredriksson, Portfolio Manager, East Capital Asset Management

    Ne uităm împreună cu alţi investitori la listarea Hidroelectrica. Desigur, va fi nevoie să vedem şi alte lucruri că se întâmplă în România, precum o claritate privind taxarea, riscurile unei suprataxări, reformele din ţară şi vrem să vedem mai multe progrese. Aceste riscuri nu vor fi rezolvate printr-un singur eveniment pe piaţa de capital.

     

    Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri

    Sunt multe măsuri de dezvoltare a pieţei, precum creşterea nivelului de economisire de către retail sau gospodării. O măsură este legată de creşterea numărului de instrumente financiare listate. De asemenea, o măsură interesantă făcea referire la încurajarea creării de fonduri care să  investească în produse diversificate care să includă bonduri corporative nefinanciare. O atenţie specială trebuie acordată instrumentelor de pe AeRO pentru a finanţa companiile de mărimi medii prin obligaţiuni corporative.  Trebuie să ne gândim cu toţii că asta trebuie să fie o soluţie.

     

    Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications

    Foarte multă lume se aşteaptă la listarea Hidroelectrica. Acest lucru trebuia să se întâmple încă de acum 10 ani. Ne lipseşte un ecosistem care să suporte piaţa de capital. Dar această problemă se poate rezolva prin atragerea marilor companii străine, după cum vedem azi, multe din ele deja devin prezente. Există foarte mulţi bani în piaţă care aşteaptă listarea Hidroelectrica. După această listare va fi un interes crescut pentru alte companii antreprenoriale, chiar şi companii deja prezente la bursă. Această piaţă are potenţial pentru că oamenii care lucrează în ea cred şi ei. Mai departe vorbim de resposabilitatea companiilor, de guvernanţă corporativă.

     

    Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

    Fondurile de pensii sunt jucători foarte mari. Vorbim de active de 20 de miliarde de euro. În medie, fiecare administrator are cam 3 miliarde de euro. Sigur, capacitatea lor de a investi este limitată la companiile mari listate la Bursă, cele mai lichide. Mi-ar plăcea să văd lichiditatea mergând în jos, şi către companiile mai mici. Aici intervine rolul fondurilor de pensii ca alocatori. Ca fond de pensii nu poţi să investeşti în 100 de companii, dar poţi să aloci o parte din banii destinaţi fondurilor de acţiuni către alte fonduri, alţi jucători mai mici, cu politică de investiţii mai flexibilă.

    În momentul în care piaţa creşte, şi mecanismul de evaluare creşte, inclusiv valoarea portofoliului listat. Dacă creşterea este mai mare decât creşterea activelor vor fi în zona în care trebuie să facă ajustări. Cred că pe măsură ce industria fondurilor de pensii se va maturiza, rata de creştere a activelor fondurilor de pensii se va plafona, va ajunge la un moment dat pe un palier în care intrările pe fondurile de pensii vor fi egale cu plăţile pe care le vor face pentru oamenii care se vor retrage.

     

    Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România

    În România există puţine tranzacţii cu investitori americani spre deosebire de alte zone din Europa, dar o tendinţă foarte importantă o reprezintă ponderea creşterii investitorilor locali, semnul unei economii mature, a unei clase de antreprenori care realizează că prin astfel de operaţiuni se pot extinde. Avem şi fonduri de investiţii din ce în ce mai active astfel încât atât la nivelul României, dar şi al regiunii, putem spune că 2022 a bifat un an ridicat al investiţiilor.

    Atât la nivel local cât şi regional, peste 50% dintre tranzacţii sunt făcute de investitori din afara regiunii. În România, în 2022, pe primele locuri au fost investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria. Dacă ne uităm pe ultimii trei ani, în acest clasament intră şi investitori francezi, alături de cei germani, cel puţin ca număr al tranzacţiilor.