BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Investiţie de peste 27 mil. euro pentru dezvoltarea şi dotarea unui campus destinat învăţământului dual la Constanţa

    Universitatea Ovidius din Constanţa (UOC), alături de alţi peste 40 de parteneri (12 unităţi de învăţământ, 6 unităţi administrativ-teritoriale, 20 de operatori economici) au accesat un proiect european de 27,1 mil. euro, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru dezvoltarea şi dotarea unui campus profesional integrat pentru învăţământul dual preuniversitar şi universitar.

    Campusul profesional integrat ’’Ovidius Engineering Hub’’ va fi amplasat pe terenul aflat în proprietatea UOC şi va avea o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp. Proiectul presupune construirea unor spaţii noi dedicate învăţământului tehnic, cărora li se adaugă spaţii de cazare şi cantină pentru elevi şi studenţi.

    ’’Aceasta este cea mai mare investiţie în infrastructura educaţională constănţeană a ultimilor ani. Am convingerea că <Ovidius Engineering Hub> va avea un impact puternic pentru dezvoltarea sustenabilă a Regiunii Sud-Est’’, a declara conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universităţii Ovidius din Constanţa, într-un comunicat de presă.

  • Veşti bune: un traseu montan de zeci de kilometri a fost modernizat după o investiţie de 37 de milioane de euro finanţată din fonduri europene

    Consiliul Judeţean Bihor a finalizat un proiect de investiţii de 182,2 mil. lei (aproximativ 37 mil. euro), finanţat din fonduri europene, ce a presupus modernizarea unui traseu montan de 56,3 km. Traseul ’’Drumul Apusenilor’’ din judeţul Bihor cuprinde trei sectoare de drumuri judeţene: DJ 764A Beiuş-Stâna de Vale, în lungime de 26,16 km, DJ 108J Stâna de Vale-Remeţi, în lungime de 17,2 km şi DJ 108K Remeţi-limită judeţ Cluj, în lungime de 12,9 km.

    ’’Este un proiect foarte important pentru judeţul nostru din mai multe motive. Acest drum face legătura între două zone turistice importante, Valea Crişului Repede şi Depresiunea Beiuşului. De asemenea, pune în valoare câteva obiective turistice importante, de la Izvorul Minunilor şi staţiunea Stâna de Vale, la cascadele minunate de pe marginea acestui drum, cum sunt Cascada Vălul Miresei, Cascada Iadolina, dar şi Barajul Leşu. Mulţi dintre cei care vin aici cu siguranţă vor investi în această zonă turistică importantă a judeţului nostru’’,, a precizat Mircea Mălan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Proiectul ’’Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni’’ a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoarea totală a contractelor de finanţare pentru cele trei tronsoane este de 182.258.822 lei, inclusiv TVA, iar valoarea totală a contractelor de proiectare şi execuţie este de 162.299.489 lei, inclusiv TVA, potrivit comunicatului de presă transmis de CJ Bihor. Proiectul a fost executat de asocierea dintre companiile Drumuri Orăşeneşti (lider), MBS Group, Aquacons şi DaAgostino Angelo Antonio Construzioni Generali.

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Cum fac faţă marile companii noilor taxe puse de guvern şi ce se întâmplă cu investiţiile programate pentru ţara noastră

    Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.

    Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.

    „Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

    Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

    „Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

    De altfel, aceasta nu este singura investiţie făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieţei de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti.

    Astfel, România devine a  doua ţară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de ţări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producţia internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiţia vine în contextul unei strategii ample de investiţii pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienţei operaţiunilor şi a mediului înconjurător. În plus, investiţiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităţilor vine şi ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiţii la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei şi al măsurilor fiscale care vin în speranţa că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuţie de tot mai mulţi directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploieşti a fost „kilometrul zero” al multor investiţii din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunţat că fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare.

    Coca-Cola HBC România a reuşit în ultimii ani să primească bugete de investiţii considerabile, mai ales că România este şi un important hub de export, din producţie plecând 10% peste hotare.

    „Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare şi producţie şi un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce priveşte  automatizarea şi digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploieşti, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa şi anume Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

    Vizita celor doi şefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

    Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g şi 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conţinut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

    „Orice investiţie are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” preţurile vor creşte 15-25% în funcţie de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

    „Este foarte greu să te pregăteşti pentru această creştere a preţurilor. Ai câteva opţiuni, poţi tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociaţie cu guvernul şi apreciez deschiderea lor. (…) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajaţi. Avem oameni pasionaţi, profesionişti şi cu experienţă în echipă şi acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaţilor n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creşterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploieşti rămâne principalul hub de producţie al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici şi în Timişoara şi Vatra Dornei.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

    Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluţia volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantităţii vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni) şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.    ■

  • Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare fond de investiţii din lume, intră la apă: Vehiculul de investiţii a pierdut 34 de miliarde de dolari după ce valoarea tuturor activelor deţinute s-a prăbuşit

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Ucrainenii îşi continuă în forţă investiţiile în Europa. Polonia atrage investiţii masive din partea acestora

    ♦ În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

    Conflictul cu Rusia determină un număr în creştere de firme ucrainene să se concentreze pe alte pieţe pentru a-şi reduce dependenţa de piaţa locală în scădere şi a profita de milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului. Polonia este în centrul atenţiei acestora, însă directorii de companii ucrainene se îndreaptă către noi pieţe din Europa de Est pentru a-şi creşte businessul.

    Înaintea invaziei ruseşti, sectorul corporate ucrainean avea o reputaţie amestecată peste graniţe, cu scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare privind transparenţa afectându-i imaginea.

    Drept urmare, majoritatea firmelor ucrainene se concentrau pe piaţa locală sau furnizau pentru pieţe din Rusia şi alte state foste comuniste.

    Însă războiul a schimbat dramatic peisajul. Antreprenorii ucraineni au beneficiat de susţinere în multe ţări.

    Olena Romanova a lăsat în urmă un business de saloane de masaj facial de succes când a fugit din Ucraina cu destinaţia Polonia după invazia Rusiei, scrie AFP.

    Împreună cu trei parteneri de business, aceasta oferă acum aceleaşi servicii în Polonia, businessul său numărându-se printre cele aproximativ 30.000 deschise de refugiaţi ucraineni în Polonia de atunci.

    „Am realizat că avem nevoie să ne dezvoltăm pentru a nu înnebuni“, a declarat Romanova, care a plecat din Keiv cu una dintre fiice în prima zi a războiului şi a fost nevoită să-şi lase soţul în urmă.

    Romanova este una din cei aproximativ un milion de ucraineni care trăiesc în prezent în Polonia. Unu din 10 noi businessuri des­chise în această ţară este deţinut de un ucrainean.

    O cincime din businessurile ucrainene care apar în pofida încetinirii economiei poloneze sunt în curs de constituire. Un număr mare dintre acestea operează în sectorul tech, iar restul în servicii de coafor.

    Karina Synevych munceşte pentru popularul lanţ ucrainean de restaurante pescăreşti Chernomorka, care şi-a deschis două unităţi în Varşovia.

    Aceasta spune că lansarea şi administrarea unei afaceri în Polonia sunt mai organizate şi mai transparente decât în Ucraina. Când primul restaurant Chernomorka s-a deschis în Varşovia, primii clienţi erau toţi ucraineni, care au lăsat reviewuri despre plăcerea de a consuma mâncare autohtonă şi de a vorbi limba natală.

    „Pur şi simplu am plâns când le-am citit“, spune Synevych.

    Treptat, ucrainenii au început să-şi aducă prietenii polonezi, iar acum majoritatea clienţilor sunt polonezi.

    Cel mai mare serviciu poştal al Ucrainei, Nova Poshta, deserveşte de asemenea acum marea comunitate ucraineană din Polonia.

    Acesta a deschis prima unitate din Polonia în octombrie sub numele de Nova Post, aceasta permiţând clienţilor să trimită şi să primească rapid colete către şi dinspre Ucraina.

    „În prezent, există şapte sucursale în Varşovia şi avem 34 în întreaga Polonie“, arată şeful diviziei poloneze, Ievghen Tafiychuk.

    Marina Ivanova, un fitness trainer, folo­seşte serviciul în mod regulat. „Astăzi, de exem­plu, am comandat cămăşi brodate din Ucraina. Cumva, am vrut să susţin un producător ucrainean“, spune aceasta. „De ase­menea, trimit o mulţime de lucru către ar­mată prin intermediul Nova Poshta. Prietenii mei le primesc în Odesa şi le trimit mai departe“.

    Pentru mulţi ucraineni, chiar şi pentru cei care au deschis businessuri de succes în Polonia, a-şi face planuri pe termen lung este un lucru extrem de dificil.

    „Trăiesc în prezent“, spune Romanova. Synevych spune că viaţa actuală nu este mai bună sau mai rea, ci pur şi simplu diferită. „Încerc să nu-mi fac niciun plan. Cel mult, îmi fac planuri pentru o lună“.

    Şi Andriy Khudo, coproprietar şi director al grupului de restaurante !FEST, a ales să deschidă activ în Polonia pentru că pe piaţa respectivă brandul şi produsele sale erau deja populare.

    Însă unele firme din Ucraina se uită şi către alte pieţe din Europa, urmând strategii diferite.

    Rostyslav Vovk, CEO al firmei ucrainene de hrană pentru animale Kormotekh, spune că firma a început cu vânzări în ţările baltice, retailerii încercând să înlocuiască produsele ruseşti.

    „Principalul nostru obiectiv acum este să ne dezvoltăm peste graniţe mult mai rapid decât ne plănuisem înainte de război“.

    Lukas, o companie de familie din sectorul dulciurilor cu sediul în centrul Ucrainei, a pătruns pe piaţa slovacă în urmă cu opt ani pentru a-şi comercializa produsele şi a le exporta către alte ţări din UE. Acum, compania intenţionează să înfiinţeze o unitate de producţie în Slovacia.

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

  • Primăria Sibiu investeşte 45,9 mil. lei în extinderea cu 3 km a pistelor pentru biciclete

    Primăria Sibiu are în plan o investiţie de 45,9 mil. lei (9,2 mil. euro) pentru extinderea cu 3 km în amonte şi în aval a pistelor pentru biciclete de pe malurile râului Cibin. În acest mod, cei 3,6 km de piste deja create pe malurile Cibinului vor fi continuate, prelungindu-se astfel acest culoar pentru deplasarea sigură cu bicicleta, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Sibiu.

    ’’La fel ca în cazul primului proiect de amenajare a malurilor, lucrările vor include stabilizarea malului şi reamenajarea acestuia, fiind complexe şi având un grad de dificultate crescut. Şi în acest caz se va pune accent pe revigorarea cadrului natural prin amenajarea zonelor verzi cu iarbă, plante şi arbori. De asemenea, se va monta mobilier urban, iluminat public, hot spot-uri WiFi şi sisteme de supraveghere video pentru siguranţă şi descurajarea actelor de vandalism. Următorul pas va fi realizarea proiectului tehnic, iar ulterior proiectul se va depune pentru obţinerea finanţării europene nerambursabile în cadrul Programului Regional Centru 2021-2027’’, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Sibiu.

  • PwC: Sectorul de reciclare a bateriilor pentru maşini electrice din UE va necesita investiţii de 9 mld. euro până în 2035, pe fondul creşterii de peste 20 de ori a cererii

    Sectorul de reciclare a bateriilor pentru maşinile electrice din Uniunea Europeană (UE) va avea nevoie de investiţii de 9 miliarde euro pentru extinderea capacităţilor până în 2035, pentru a ţine pasul cu majorarea producţiei, arată raportul ”EU recycling market” realizat de PwC.

    ”Reciclarea bateriilor a luat avânt în ultimul an, cu multe companii mari care au anunţat diverse iniţiative în domeniu. În condiţiile în care aproximativ 40% din toate vehiculele uşoare ar putea fi electrice până în 2030 sunt necesare investiţii masive în capacităţi de reciclare. Deşi este foarte reglementat, sectorul  de reciclare poate deveni o afacere viabilă, estimările arătând că poate genera venituri de opt miliarde euro”, a declarat Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor pentru industria auto din cadrul PwC România.

    Producţia de baterii pentru maşinile electrice din UE va ajunge la circa 900 GWh până în 2030. În prezent, centrele specializate pot acoperi un volum de baterii de 5 GWh, iar până în 2030 se estimează o creştere a cererii de reciclare de 20 de ori, la 100 GWh, impulsionată în principal de deşeurile fabricilor de baterii şi maşini electrice.

    Din 2030, când primul val de electrificare va ajunge la sfârşitul ciclului de viaţă, cererea de reciclare va creşte de încă zece ori. În cifre, estimările arată că până la 1.000 GWh de baterii vor fi scoase din uz până în 2040.

    De asemenea, potrivit raportului, mai multe produse reciclate disponibile la costuri competitive vor avea un impact pozitiv asupra preţurilor bateriilor, care ar putea scădea cu până la 20%, stimulând în continuare procesul de electrificare şi piaţa de reciclare.

    În prezent, cea mai bună situatie se regăseşte în Asia, mai ales în Coreea de Sud şi China, care au introdus reglementări stricte încă din 2013 şi au rate de reciclare de aproximativ 90%.

    Ca urmare a reglementărilor din Asia, UE şi-a revizuit cadrul de reglementare în acest an, printre altele, impunând o eficienţă de reciclare de 70% începând cu 2031. Până în prezent, directiva UE privind bateriile stipula o rată de reciclare de 55%. Regulamentul revizuit al UE stabileşte obiective de  eficienă şi rate de reciclare pentru fiecare material critic şi un nivel minim de utilizare a materialelor reciclate.

     

  • Cinci fonduri de pensii private Pilon II au 350 mil. lei blocaţi la Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia. Banca a ratat rambursarea a două împrumuturi, pe 7 şi 19 octombrie. Fondurile: „Am apelat la avocaţi“

    ♦ Fondurile de pensii au evaluat la zero aceste împrumuturi încă de la finalul lunii mai din 2023 de când IIB a ratat plata unor instrumente către investitori cehi ♦ Prima finanţare – la care fondurile au 200 mil. lei – are un cupon de 3,393% pe an, data de start fiind 7 octombrie 2020, iar data scadenţei 7 octombrie 2023 l Cea de a doua, cu un cupon de 3,9%, a început pe 19 octombrie 2021 cu maturitatea pe 19 octombrie 2023.

    Banca Internaţională de Investiţii (International Investment Bank – IIB), instituţie financiară la care Rusia este cel mai mare acţionar, şi din care România a cerut retragerea după războiul declanşat de Rusia în Ucraina, a ratat termenele de rambursare a două împrumuturi la care cinci fonduri de pensii private Pilon II au investit 350 mil. lei la dobânzi de 3,39% şi 3,9% pe an în lei din cauza faptului că are conturile blocate pe fondul sancţiunilor occidentale.

    „Fondurile de pensii private au achiziţionat obligaţiuni emise de International Investment Bank (IIB) între 2020 şi 2021, o perioadă când România, prin Ministerul Finanţelor Publice, era acţionar în această bancă, având chiar şi reprezentanţi în conducerea IIB. Înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, IIB era o bancă onorabilă, similară altor instituţii financiare multilaterale (FMI, Banca Mondială, BERD, BEI etc.), iar obligaţiunile IIB beneficiau de rating de clasă A, recomandată investiţiilor. Chiar şi după fe­bruarie 2022, IIB a continuat să îşi îndepli­nească obligaţiile faţă de investitori, plătindu-şi la termenele scadente datoriile aferente răs­cum­părării obligaţiunilor şi dobânzile acu­mu­late“, spune Asociaţia Pensilor Administrate Privat (APAPR).

    IIB, care are acum sediul la Budapesta, tre­buia să ramburseze o primă finanţare pe trei ani  – la care fondurile au 200 mil. lei dintr-un total de 340 mil. lei  – cu un cupon de 3,393% pe an – pe 7 octombrie 2023. În cazul celeilalte finanţări, cu un cupon de 3,9%, care a început pe 19 oc­tombrie 2021 cu maturitatea pe 19 oc­tom­brie 2023 – şi la care fondurile de pensii au 147 mil. lei din totalul de 200 mil. lei, principalul şi dobânzile trebuiau rambursate pe 19 octombrie.

    „După aprilie 2023, când IIB a intrat pe lista instituţiilor sancţionate de Statele Unite ale Americii, IIB s-a aflat în incapacitatea de a-şi mai îndeplini aceste obligaţii, având conturile blocate şi suferind de pe urma retrogradărilor agenţiilor de rating. În ultimele luni, APAPR a apelat la serviciile unei prestigioase firme internaţionale de avocatură şi a întreprins numeroase acţiuni alaturi de MFP, MAE şi ASF. Obiectivul a fost demararea unui dialog cu instituţiile americane şi europene pentru a permite IIB să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de fondurile de pensii private din România. APAPR continuă în prezent şi va continua aceste demersuri până când toate sumele datorate de IIB către fondurile de pensii private din România vor fi recuperate integral“.

    Fondurile au evaluat la zero expunerea la aceste împrumuturi încă din luna mai ceea ce înseamnă că randamentul de acum semnificativ peste inflaţie exclude investiţiile la IIB, care oricum avea ponderi extrem de reduse în active, de sub 0,3%. Bondurile sunt trecute la zero de când IIB a ratat plata unor instrumente către investitori cehi.

    NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, are o investiţie de 195 mil. lei în obligaţiunile IIB care nu au fost rambursate pe 7 şi 19 octombrie 2023, echivalentul a circa 0,4% din activele de 39 mld. lei la septembrie.

    Vital, administrat de Aegon, are 41 mil. lei, Aripi al Generali 27 mil. lei, BCR Pensii 73 mil. lei şi BRD Pensii 20 mil. lei. În fiecare caz expunerile sunt extrem de reduse comparativ cu activele aflate în administrare.

    Datele sunt din raportările la aprilie întrucât ulterior fondurile au evaluat la zero aceste plasamente. IIB mai are un împrumut în derulare în lei din 27 ianuarie 2022 şi scadent pe 27 ianuarie 2025. Aceasta are o valoare de 105 mil. lei şi o dobândă de 4,95% pe an.

    Pe 18 octombrie Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a anunţat că a avut discuţii cu omologul belgian Vincent van Peteghem despre procesul de rambursare a contravalorii obligaţiunilor emise de Banca Internaţională de Investiţii (BII) achiziţionate de investitorii români, care este acum blocat.

    „Sprijinim deplin sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, sancţiunile BII afectează negativ investitorii instituţionali din România şi pe beneficiarii lor, cărora trebuie să le fim alături“, a scris Boloş pe facebook după reuniunea ECOFIN (Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare).

    Banca anunţa în septembrie că din cauza restricţiilor unilaterale externe, nu are încă acces la toate activele sale financiare din Uniunea Europeană, „conturile sale corespondente rămân închise, iar toate fondurile EUR/HUF/USD/RON din instituţiile financiare din UE rămân îngheţate ilegal“.

    Deblocarea activelor băncii în instituţiile financiare din UE va fi posibilă numai dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii, notează IIB. Prima face referire la decizia instituţiilor financiare de a debloca fondurile băncii iar cea dea doua pentru emiterea unei licenţe cu privire la plăţile către deţinătorii de obligaţiuni.

    Banca Internaţională de Investiţii (BII), controlată de Rusia, a fost fondată în 1970. în prezent, acţionarii băncii sunt Cuba, Ungaria, Mongolia, Federaţia Rusă şi Republica Socialistă Vietnam. Sediul Băncii este situat în Budapesta, Ungaria.