BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Bill Gates a pus ochii pe România. În ce investeşte miliardarul milioane de dolari

    Bill Gates a investit 8,7 milioane de dolari în Fondul Proprietatea, scrie ZF. Societatea Fondul Proprietatea este listată şi la Bursa de la Londra. Bill Gates are expunere şi la eMAG, PayU, OLX, Fashion Days şi Autovit

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, Bill Gates, a investit aproape 9 milioane de dolari în Fondul Proprietatea. Societatea comercială, care este înfiinţată de Guvernul României în 2005, este listată şi la Bursa de la Bucureşti, dar şi la cea de la Londra.

    Ce înseamnă această investiţie a miliardarului Bill Gates?
    Înseamnă că miliardarul american are expunere indirectă la companii foarte importante pentru România, cum ar fi Hidroelectrica, Petrom, Nuclearelectrica. Fondul Proprietatea este acţionar direct pentru aceste companii. În funcţie de evoluţia acestor societăţi, Bill Gates poate câştiga bani, dar riscă şi pierderi.

    Legăturile lui Bill Gates cu România

    Miliardarul american a investit şi în compania sud-africană Naspers, companie care este acţionar majoritar pentru cel mai mare retailer online din România – eMag.
    În afară de eMag, Naspers deţine în România şi OLX, Fashion Days sau Autovit.
    Bill Gates are 65 de ani şi o avere de aproape 150 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea a doi tineri care şi-au început afacerile în balcon, unul al apartamentului, altul al garsonierei din Bucureşti. Unde au ajuns acum cei doi

    Glorybox şi Joined by Fire Studios sunt cele două nume în jurul cărora gravitează toată experienţa, priceperea şi creativitatea Andreei Badragan. Este artist ceramist, cu studii în arte, psihologie şi informatică şi cu experienţă în resurse umane, publicitate online şi management de echipă. În Joined by Fire, pune toate acestea la bătaie alături de experienţa de bijutier a partenerului ei, Florin Chiuta, şi împreună dau viaţă micilor piese menite să înnobileze orice purtător.

    Glorybox este al meu, dar el nu mai există separat de Joined by Fire, care este, în egală măsură, al meu şi al lui Florin. El este bijutier cu experienţă în atât de multe domenii încât mi-ar fi greu să le enumăr. Bijuterie a învăţat singur, acasă, într-un atelier improvizat pe balconul de unu pe doi al unei garsoniere. A ajuns astfel să realizeze obiecte de cult timp de şapte ani, iar în paralel a lucrat în diverse ateliere de bijuterie, unde a realizat ceea ce se numeşte fine jewelry”, povesteşte Andreea Badragan.

    Pe cont propriu, ea lucrează de 11 ani. Mai întâi a fost Glorybox, iar în ultimii doi ani şi jumătate a construit în paralel şi Joined by Fire Studios. Până în 2018, lucra pentru Glorybox din propriul apartament, dar după ce l-a cunoscut pe Florin, fiecare şi-a părăsit atelierul lui de pe balcon şi au deschis împreună Joined by Fire.

    „Nu există o investiţie iniţială propriu-zisă. Considerăm investiţia continuă, în funcţie de cerere şi de necesităţi. Am început cu investiţii absolut nesemnificative în materiale, iar cele mai mari s-au făcut în timp şi au început în 2012, când am început să lucrez ceramică. Cele mai importante au fost în aparatura necesară pentru realizarea bijuteriei.”

    Aşa că suma s-a apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

    „Diversitatea produselor pe care le facem ne permite să avem şi preţuri foarte diverse. Vindem mici decoraţiuni sau bijuterii din ceramică la preţuri între 20 şi 80 de lei, obiecte utilitare din ceramică (pahare, căni, boluri) – cu preţuri între 60 şi 150 de lei, bijuterie de argint cu preţuri medii între 170 şi 200 de lei, bijuterie din argint kinetică şi cu design contemporan – între 900 şi 1.200 de lei, dar şi bijuterie din aur cu sau fără diamante ori pietre preţioase, cu preţuri între 2.600 şi 3.500 de lei.”

    Toate prind viaţă – creativ vorbind – în atelierul din Bucureşti al celor doi antreprenori. Vânzările sunt în principal prin canalul online, atât pe site-ul lor, cât şi pe cel al unui colaborator şi chiar printr-un magazin online internaţional pe o platformă dedicată. Cu programare însă, oricine poate trece uşa atelierului pentru a se convinge personal de legământul de foc dintre creativitate şi pragmatism.

    „Avem în prezent o colaborare şi cu un magazin fizic, iar de câteva ori pe an participăm şi la târguri şi evenimente dedicate bijuteriei şi designului”, mai spune Andreea Badragan.

    Previzibil, majoritatea clienţilor sunt, de fapt, cliente. Femei cu vârste între 30 şi 45 de ani, stabile din punct de vedere financiar, cu venituri peste medie, dar nu neapărat. Cu siguranţă, apreciază originalitatea şi îşi doresc obiecte cu poveste, care să le apropie de lumea artistică şi care să le scoată din mulţime.

    Cum însă o afacere are multe aspecte care trebuie gestionate pentru a funcţiona cum trebuie, Andreea Badragan şi Florin Chiuta lucrează – ironic – la foc automat, ceea ce le mai răpeşte din timpul dedicat creaţiei şi execuţiei. Aşa că acum…

    „… visăm la un partener cu care să putem lucra frumos, care să aibă propriul atelier şi cu care să putem lucra mai mult pe proiect, dar care să vină şi la noi în atelier când este necesar.”

    Investiţiile s-au apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Vehicool – spălătorie auto mobilă (Bucureşti)

    Fondatori: Ionuţ Miftode şi Alex Caplea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

     

    Peyo – decoraţiuni şi cadouri pentru Crăciun

    Fondatoare: Ioana Perşa

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Cifră de afaceri în 2018: 65.000 de lei (13.700 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

     

    Terra Apis – brand de produse pe bază de miere de albine, polen şi propolis (jud. Timiş)

    Fondatori: familia Bădina

    Investiţie: 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Kardelia – producţie de perne, pături, pulovere din fir de lână gigant (Braşov)

    Fondatoare: Tatiana Ursu

    Investiţie iniţială: 39.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)

    Prezenţă: online, un showroom în Braşov

     

    Eco Villas – construcţie de clădiri pasive, izolate termic (Bucureşti)

    Fondatori: Gabriel Focşeneanu, Eugen Gogu şi Slavic Vlas

    Prezenţă: Bucureşti, Mogoşoaia

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Compania E.ON va instala în Germania şi România milioane de contoare inteligente

    Compania E.ON va instala peste 700.000 de contoare inteligente în România şi circa 2,5 milioane în Germania în următorii 10 ani. Investiţia  vizează reconfigurarea şi reproiectarea sistemelor energetice în vederea atingerii obiectivelor de protecţie climatică.

    Compania E.ON anunţă că va face investiţii de miliarde de euro în reţelele sale. Printre ţările vizate de modernizare sunt Germania şi România. De exemplu, în Germania, vor fi instalate circa 2,5 milioane de contoare inteligente până în 2030.

    În România, au fost instalate, în ultimii ani, circa 320.000 de contoare inteligente, iar pentru perioada 2019-2028 ţinta este montarea a altor circa 397.000 de contoare, valoarea investiţiilor fiind de circa 127,3 milioane de lei. Ca urmare, la sfârşitul anului 2028, peste 700.000 de clienţi, reprezentând 45% din totalul clienţilor companiei din România, vor avea instalate contoare inteligente.

    Cel mai recent proiect a fost demarat în luna august în municipiul Iaşi şi vizează contorizarea inteligentă a peste 10.000 de consumatori de energie electrică.

    Reprezentanţii companiei mai anunţă că, în viitor, contoarele inteligente vor fi utilizate pentru a înregistra alimentarea de la panouri solare sau alte sisteme şi pentru a pune aceste informaţii la dispoziţia partenerilor de piaţă, cum ar fi furnizorii, operatorii de reţea şi vânzătorii direcţi, în timp real.

    În plus, dacă este necesar, un contor inteligent E.ON poate recunoaşte câtă energie este utilizată de către un grup de dispozitive şi astfel poate identifica potenţialul de economisire. De asemenea, sunt în curs planuri de a oferi tarife noi şi flexibile pentru energie electrică.

  • Aeroportul Internaţional Maramureş va avea un nou terminal. Va costa peste 300 de milioane de lei

    Aeroportul Internaţional Maramureş va avea un nou terminal în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de lei. Obiectivul va fi construit cu fonduri europene şi va fi gata peste trei ani.

    În şedinţa Consiliului Judeţean de luni, consilierii au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui nou terminal al Aeroportului Internaţional Maramureş.

    Potrivit reprezentanţilor instituţiei, obiectivul va costa 309 milioane de lei şi va fi finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

    Autorităţile anunţă că terminalul va fi gata până la sfârşitul anului 2023. Este vorba despre un terminal modern, complet tehnologizat, la standarde europene, care va duce la dezvoltarea turismului şi va atrage investiţii în Maramureş, anunţă reprezentanţii Consiliului Judeţean.

  • KPMG: Pandemia COVID-19 a impus una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie

    Companiile au cheltuit echivalentul a aproximativ 15 miliarde de dolari în plus pe săptămână în domeniul tehnologiei pentru a integra munca la domiciliu în condiţii de siguranţă în timpul pandemiei COVID-19, dezvăluie studiul de piaţă CIO Survey 2020, realizat de KPMG / Harvey Nash.

    Aceasta a fost una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie din istorie – liderii IT din lume cheltuind în trei luni mai mult decât creşterea bugetului pe un an, pe măsură ce criza mondială a lovit şi carantina a fost instituită peste tot în lume.

    Cel mai mare studiu de piaţă pentru liderii din domeniul tehnologiei din întreaga lume, cu peste 4.200 de respondenţi din organizaţii aflte în 83 de ţări şi cu un buget combinat de peste 250 miliarde de dolari în domeniul tehnologiei, a descoperit, de asemenea, că în ciuda acestei uriaşe creşteri a investiţiilor, din care costurile cu securitatea şi protecţia datelor au avut cea mai mare pondere în timpul pandemiei COVID-19, 4 din 10 lideri în tehnologia informaţiei au raportat că organizaţiile lor au experimentat mai multe atacuri cibernetice decât de obicei.

    Peste trei sferturi din aceste atacuri au fost de tip Phishing (83%) şi aproape două treimi au fost tip Malware (62%), sugerând că migrarea masivă la munca de la distanţă („telemuncă”) a crescut expunerea companiei la atacuri cibernetice din cauza angajaţilor.

    În acelaşi timp, organizaţiile s-au străduit să găsească profesionişti calificaţi în domeniul securităţii cibernetice pentru a sprijini această schimbare către munca la domiciliu şi au raportat că securitatea cibernetică (35%) este acum cea mai „solicitată” competenţă tehnologică în lumea întreagă. Este pentru prima dată în mai mult de un deceniu când abilităţile legate de securitatea cibernetică au ajuns în fruntea listei de roluri şi abilităţi tehnologice deficitare în cadrul companiilor.

    „Nimeni nu ar fi putut prezice mutarea neaşteptată în masă a forţei de muncă din întreaga lume din perimetrul sigur ale reţelei corporative în camere de zi, dormitoare şi pe mese de bucătărie. Prin urmare, expunerea organizaţiei la atacuri cibernetice s-a extins considerabil”, observă Gabriel Tănase, Partener în cadrul departamentului Cyber & Tehnologie al KPMG România.

    „Prin urmare, nu este o surpriză că atacurile cibernetice au crescut ca urmare a influenţei induse de condiţiile pandemice Covid-19” continuă el. „Deoarece atacul de tip Spear Phishing a devenit principalul vector de atac, organizaţia ar trebui să se concentreze mai degrabă pe educarea oamenilor din punct de vedere al securităţii cibernetice, decât pe securizarea prin măsuri tehnice a noului perimetru”, concluzionează Gabriel Tănase.

  • Încă o investiţie gigant care ocoleşte regiunea: Panasonic, furnizorul Tesla, face o fabrică de baterii pentru maşini electrice în Norvegia

    Gigantul Panasonic a anunţat că va accelera planurile pentru o fabrică de baterii în Europa şi a ales Norvegia ca destinaţie finală, în contextul în care grupul japonez încearcă să păstreze momentumul din SUA, unde furnizează pentru Tesla, şi să încheie parteneriate şi cu mai mulţi producători auto din Europa, potrivit FT.

    Grupul japonez are în plan un parteneriat cu Equinor, gigantul de petrol şi gaz controlat de statul norvegian, dar şi cu Norsk Hydro, un producător de aluminiu. Compania derulează un studiu de fezabilitate care va fi finalizat în următoarele şase luni.

    Panasonic are cea mai mare fabrică de baterii din lume în Nevada, SUA, împreună cu Tesla, dar în Europa compania are o prezenţă redusă. Mai mulţi jucători construiesc astfel de fabrici astăzi în Europa, printre care norvegienii de la Northvolt şi chiar Tesla pe cont propriu.

    Cererea pentru baterii va creşte rapid pe măsură ce vânzările de maşini eletrice accelerează, în contextul în care acestea ar putea ajunge la o cotă de piaţă de 15% în Europa în 2021, conform datelor citate de publicaţia americană.

    „Europa este o piaţă destul de prematură. Este încă în creştere şi sunt multe care se pot întâmpla acolo. Ar putea fi o oportunitate imensă”, a declarat Allan Swan, responsabil cu producţia din fabrică pentru piaţa din SUA, în cadrul Panasonic.

  • Oraşul din România care a demonstrat că se poate. Aici se construieşte un spital ultramodern, în valoare de 30 de milioane de euro, din fonduri europene

    În oraşul Oradea se va construi un spital ultramodern, cu fonduri europene. Unitatea medicală va avea 280 de locuri şi va costa aproximativ 30 de milioane de euro. Printre altele, noul spital va avea 100 de paturi pentru secţia de Boli Infecţioase dar şi o rezervă de 50 de paturi în conservare

    Spitalul modern se va construi pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa, care în prezent se află în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor şi care urmează să fie transferat municipiului Oradea.

    „Avem nevoie de un spital nou, care să rezolve problemele pe care le avem astăzi încă nerezolvate în Oradea şi împreună am căutat un amplasament pe care să-l punem la dispoziţia municipalităţii în vederea construirii spitalului. Am identificat amplasamentul pe strada Vlădeasa şi, la jumătatea străzii, pe un teren care astăzi este în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor, dar care a ţinut de unităţile militare în anii anteriori. Vom pune acest amplasament la dispoziţia Primăriei Oradea pentru a construi pe proprietatea menţionată acest spital, pe o suprafaţă de 2.5 ha, care va fi transferată în cursul acestei luni Primăriei Oradea. Urmează ca Primăria şi spitalele să realizeze această investiţie importantă pentru orădeni. Angajamentul Consiliului Judeţean va fi că în prima şedinţă vom transfera terenul Primăriei Oradea”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan.

    Spitalul va avea 280 de locuri, valoarea estimată a proiectului fiind de 30 de milioane de euro. Studiul de fezabilitate se va finaliza până la sfârşitul acestui an, finanţarea urmând să fie făcută din fonduri europene.

    „Vreau să mulţumesc dlui Ilie Bolojan pentru această iniţiativă şi că va supune Consiliului Judeţean transferul celor 2,5 ha de teren Primăriei Oradea. Consider că această locaţie este una potrivită pentru construirea unui spital nou în municipiu. Primăria Oradea, după preluarea acestui teren, se va ocupa efectiv de demolarea clădirilor abandonate din spate şi, împreună cu Spitalul Judeţean şi cu Spitalul Municipal, vom finaliza studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea acestui proiect. În acelaşi timp, colegii mei din cadrul DMPFI vor căuta soluţii pentru finanţarea din fonduri europene a acestui spital”, a explicat primarul oraşului Oradea, Florin Birta.

    Noul spital va avea două secţii pentru bolile infecţioase.

    „Spitalul va cuprinde două secţii de boli infecţioase: 100 de paturi, 50-50, dar şi o rezervă de 50 de paturi în conservare pentru situaţii epidemice. Totodată, va fi şi o secţie de pneumologie cu 100 de paturi, cu 30 de tuberculoză, pentru că noua construcţie va cuprinde toate acele condiţii necesare tratării pacienţilor cu boli transmisibile, cum este şi tuberculoza sau alte boli infecţioase. Spitalul va fi o clădire care va corespunde tuturor cerinţelor secolului XXI, saloane de maximum 2 paturi, presiune negativă, în aşa fel încât ca transmiterea aerogenă a virusurilor sau bacteriilor să nu aibă loc şi toate cele necesare ca actul medical să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus managerul Spitalului Judeţean Oradea, Gheorghe Carp.

    De asemenea, noul spital va avea o secţie proprie de terapie intensivă, o secţie proprie de imagistică, precum şi computer tomograf şi aparat radiologic.

     

  • Metoda inedită prin care două tinere din România au reuşit să transforme 50 de euro în 120.000 de euro

    Au pornit cu o investiţie de 50 de euro. Atât a costat domeniul web şi hostingul pe un an pentru site-ul pe care l-au gândit ca să-şi facă afacerea cunoscută. Şapte ani mai târziu, businessul Vreau să fiu Stewardesă le-a adus celor două fondatoare afaceri de peste 120.000 de euro. Care este povestea?

    Georgiana Ene şi Anca Dumitrescu au amândouă experienţă în comunicare. Totuşi, în 2010, Georgiana a cochetat cu ideea de a fi stewardesă. Fără să aibă multe cunoştinţe despre ce înseamnă acest domeniu de activitate, a mers direct la o şcoală de aviaţie din Bucureşti – Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă – şi s-a înscris la un curs de însoţitori de bord.

    Odată cursurile absolvite şi câteva mii de euro cheltuite, a realizat însă că şansele de a se angaja în acest domeniu sunt aproape inexistente, mai ales că ea îşi dorea să rămână în ţară şi să lucreze pentru Tarom, iar oferta de joburi la această companie lipsea cu desăvârşire. Aşa a ajuns să realizeze cât de important ar fi fost să fi ştiut mai multe informaţii înainte de a lua această decizie, informaţii care ar fi scutit-o de timp, bani şi energie investite în neant.

    „Atunci, Georgiana a venit cu propunerea de a organiza o serie de evenimente de informare pe acest subiect, pentru tinerii care îşi doreau o carieră în aviaţie, evenimente la care să invităm însoţitori de bord, piloţi, reprezentanţi ai companiilor aeriene, specialişti în resurse umane”, îşi aminteşte Anca Dumitrescu.

    Au mers acasă şi au cumpărat chiar în acea seară domeniul pentru afacerea lor, site-ul Vreau să fiu Stewardesă, care a devenit astfel prima platformă din România dedicată celor care îşi doresc o carieră în aviaţie. Aşa au construit, de la zero, o nişă atractivă pentru tinerii din România pasionaţi de domeniul aviaţiei.

    „Ulterior, la două luni de la lansarea site-ului, am organizat prima conferinţă din România pentru însoţitori de bord, eveniment care a reunit reprezentanţi ai tuturor companiilor aeriene de la noi din ţară, şcoli de aviaţie şi o serie derecrutori din domeniul aviaţiei. Evenimentul ne-a confirmat ceea ce prevăzuserăm cu câteva luni înainte: că există o nevoie de informaţii avizate pe acest subiect şi, totodată, un interes foarte mare al tinerilor din toată ţara pentru o carieră în acest domeniu.”

    De altfel, clienţii platformei Vreau să fiu Stewardesă sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35-37 de ani, vorbitori de una sau mai multe limbi străine, avizi de călătorie, dornici să-şi depăşească zona de confort şi să câştige un salariu motivant.
    Investiţia iniţială nu a depăşit 50 de euro, bani necesari pentru a cumpăra domeniul web şi hostingul pe un an. Georgiana s-a ocupat de interfaţa site-ului, iar Anca – de partea editorială.

    „Tot noi am avut grijă de comunicarea în social media, relaţia cu cititorii, customer support (la scurt timp după lansarea site-ului, primeam în jur de 10-20 de emailuri/ mesaje/ comentarii zilnice cu întrebări din partea celor care ne citeau, acum primim uneori şi 100). Nu am avut alte surse de finanţare, nu ne-am pus problema unui buget iniţial de marketing, căci nu dispuneam de niciun fel de resurse financiare la acel moment. Singurele noastre resurse au fost puterea de muncă (munceam la acea vreme minimum 14-15 ore pe zi), pasiunea pentru aviaţie şi experienţa din zona de jurnalism.”

    În timp, eforturile s-au văzut, astfel că cifra de afaceri cumulată pe cele două companii prin care este operat businessul – una pentru cursurile interne, cealaltă pentru cele din străinătate – a fost de aproximativ 600.000 de lei în 2019 (circa 126.000 de euro), iar profitul – de 150.000 de lei (circa 32.000 de euro). În prezent, din cauza pandemiei, echipa numără doar doi angajaţi permanenţi şi trei traineri colaboratori. În mod obişnuit însă, proiectul are o echipă de şapte persoane.
    Cursurile au loc în zona Pieţei Victoriei din Bucureşti, însă frecvent sunt organizate cursuri şi în ţară, la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. De asemenea, din 2015, cele două antreprenoare au deschis un centru de training Vreau să fiu Stewardesă şi la Chişinău, iar din 2016 au început să organizeze şi cursuri la Roma, în Italia. Cum se desfăşoară o astfel de experienţă?

    „În cadrul trainingului, cursanţii noştri sunt pregătiţi pentru toate etapele procesului de recrutare ca însoţitor de bord, sub atenta îndrumare a unor traineri cu mii de ore de activitate în domeniul pregătirii de însoţitori de bord, aviaţie şi recrutare. Cursurile sunt susţinute în limba engleză şi au la bază un proces de predare-învăţare 100% practic, astfel încât cursanţii noştri să înveţe prin intermediul unor probe practice menite să le dezvolte creativitatea, nivelul de atenţie, tehnicile de comunicare şi de lucru în echipă, vorbitul în public şi managementul corect al timpului, calităţi mai mult decât necesare pentru orice aspirant la poziţia de însoţitor de bord.”

    La training, cursanţii simulează pas cu pas o zi de interviu alături de echipa de traineri Vreau să fiu Stewardesă formată din recrutori, specialişti HR şi foşti însoţitori de bord şi primesc constant feedback cu privire la performanţele lor.
    Un curs complet Vreau să fiu Stewardesă costă 1.900 lei (aproximativ 400 de euro). Se pot face şi cursuri de limbă engleză – English for future cabin crew – pentru cei care doresc să îşi îmbunătăţească nivelul înainte de a merge la interviuri cu companii aeriene. Acest tip de curs costă 300 de euro.

    Începutul lui 2020 pusese pe lista de planuri ale celor două antreprenoare organizarea de cursuri în mai multe ţări, fiind deja programate unele la Londra, Madrid şi Roma. Semnaseră un contract de recrutare pe toată Europa, urmând să recruteze în mod direct însoţitori de bord pentru o serie de companii din Orientul Mijlociu.
    „De asemenea, în aprilie urma să apară şi cartea Vreau să fiu Stewardesă, un proiect la care lucram de aproape un an alături de echipa mea”, spune Anca Dumitrescu.

    Apoi a venit pandemia şi totul s-a transformat într-un joc de domino în care planurile au căzut peste noapte. Cursurile s-au anulat, recrutările au fost puse pe pauză, cartea au pus-o în sertar pentru că nu mai aveau resurse să finanţeze publicarea ei, totul se năruia.

    „Dar, după ce am început să conştientizez ce se întâmplă şi să privesc lucrurile un pic din afara problemei, mi-am dat seama că trebuie să profităm de tot acest timp pe care-l primisem dintr-odată cadou ca să finalizăm toate acele proiecte pe care nu aveam niciodată timp să le ducem la capăt. Am refăcut de la zero tot site-ul nostru în limba engleză – platforma internaţională How to be cabin crew, am scris un ebook în engleză, am organizat cursuri online şi o serie de întâlniri cu cititorii pe Zoom.” În toamnă, când vor împlini şapte ani de activitate, vor lansa până la urmă şi cartea visată şi speră că se vor redresa cât mai mult până atunci. Pentru că e bine să stai cu picioarele pe pământ, dar uneori merită să mai fii şi cu capul în nori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Made with joy in Transylvania – brand de cămăşi pictate manual (Făgăraş)
    Fondatoare: Andreea Madlen Mărgescu
    Prezenţă: online

    Ceramic Cafe – cafenele unde clienţii îşi pot picta propriile obiecte de ceramică (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Ilea
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro pentru fiecare din cele două cafenele
    Cifră de afaceri în 2019: 63.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca şi Bucureşti

    Atelier Nichita – atelier unde se produc curele şi brăţări din piele (Moviliţa, jud. Constanţa)
    Fondatori: Petre şi Dorin Nichita
    Cifră de afaceri în 2019: 620.000 de lei (131.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Tata Vlad – brand de batoane fără zahăr (Cluj-Napoca)
    Fondator: Vlad Farcău
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019 (patru luni de business): 25.000 de lei
    (peste 5.000 de euro)
    Prezenţă: cafenele, băcănii, magazine naturiste, farmacii, online

    Săpun natural – brand de cosmetice naturale (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Buzori
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AfaceriI de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Un produs la care puţini s-au gândit a devenit o investiţie chiar mai bună decât aurul, Bitcoinul sau chiar şi acţiuni în cele mai mari companii ale lumii

    „Dacă te gândeşti unde să îţi investeşti banii în vremuri de incertitudine, s-ar putea să nu trebuiască să te uiţi mai departe de pivniţa ta”, scrie un articol al platformei robbreport.com. Desigur, depinde de ce ai în pivniţă – autorii articolului vorbesc despre investiţiile în whisky, care se pare că devin din ce în ce mai profitabile.

    Potrivit indexului BC20 Whisky Cask Index, publicat în varianta britanică a publicaţiei Times, barique-urile de whisky, evaluate la 100.000 de dolari în iulie 2018, ar fi ajuns să fie evaluate la 160.000 de dolari până la finalul lunii iunie.

    Investiţiile în whisky ar fi devenit mai profitabile decât populara monedă digitală Bitcoin, acţiunile în companii din S&P 500 sau chiar şi aurul, care reprezintă în general un pariu sigur în astfel de vremuri.

    „Perioadele de turbulenţe sociale reprezintă momente în care investitorii se uită mai atent la portofoliile lor şi iau în calcul modalităţi noi prin care pot să îşi protejeze şi să profite de economiile lor, iar această pandemie nu este diferită”, spune Samuel Gordon, managing directoral Braeburn Whisky, într-o declaraţie de presă citată de robbreport.com.
    „Investiţiile în butoaie întregi de whisky (barique – n.red) reprezintă o strategie care îi ajută pe investitori atât să construiască, cât şi să îşi păzească averea, în timp ce oferă o abordare diversificată a investiţiilor”, a explicat Gordon publicaţiei The Times.

    Pentru cei care urmăresc atent această piaţă, investiţiile în whisky nu ar trebui să reprezinte o surpriză – doar în Scoţia, cel mai mare producător de whisky al lumii, aproximativ 22 de milioane de barique-uri de whisky sunt depozitate. Distileriile erau în trecut mai refractare în ceea ce priveşte lansarea butoaielor de whisky ca investiţii, preferând să îşi câştige profiturile pe termen lung cu produsele lor maturate.

    Există chiar şi o firmă de investiţii şi brokeraj pentru această piaţă – Rare Whisky 101.

    La fel ca orice investiţie, nici aceasta nu este lipsită de riscuri: evaporarea poate să conducă la pierderea a până la 2% din lichidul depozitat într-un an, iar păstrarea pentru o perioadă foarte lungă de timp devine astfel riscantă.

    Totuşi, spre deosebire de alte tipuri de investiţii – dacă lucrurile merg prost cu această investiţie – există un avantaj: puteţi să o beţi.

  • Cum alegem o locuinţă în scop investiţional?

    Câţi bani trebuie însă să avem pentru a face investiţii în real estate şi cum alegem un astfel de produs investiţional, a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro, Andrei Marinescu, broker în imobiliare, proprietarul a trei francize RE/MAX.

    Andrei Marinescu observă, referitor la contextul actual, că deşi piaţa imobiliară nu a scăzut, tendinţa generală a clienţilor a fost una de reţinere. Un impact financiar asupra băncilor, crede el, va fi vizibil în momentul în care se va termina scadenţa amânării platei ratelor (3-6-9 luni). „Cred că unele reacţii ale acestor amânări, care au însemnat bani neîncasaţi şi poate şi anumite pierderi ale băncilor vor fi înregistrate în perioada respectivă.

    Până în prezent, început de octombrie, discutăm despre o oarecare prudenţă a băncilor, care se manifestă, de pildă, în faptul că, deşi creditele au continuat să meargă – nu au avut o creştere – există o oarecare ponderaţie. Clienţii sunt puţin nesiguri, e posibil să existe mici stagnări sau descreşteri în anumite situaţii, dar apetitul oamenilor pentru locuinţe există, chiar dacă piaţa este sub semnul întrebării”, descrie specialistul în imobiliare situaţia curentă.

    Pe de altă parte, Andrei Marinescu este de părere că în perioade de genul acesta există şi persoane care vor să îşi plaseze banii acumulaţi până în acest moment, iar din punctul lui de vedere, chiar şi în real estate există un număr mare de oameni care ar avea acces la anumite tipuri de produse investiţionale. „Există un nivel de investiţii accesibil pentru marea masă – nu vorbim despre investiţii de 500.000 – 1 milion de euro – am avut în portofoliu produse de 60.000 – 80.000 de euro la nivel de investiţie şi am putut să facem investiţii şi de 50.000 – 60.000 de euro, dar nu neapărat plasate într-un produs, ci plasate ca promisiuni de cumpărare pentru 1-2 apartamente. Dacă ne raportăm la aceste sume, cred că mare parte din oameni pot să se gândească şi chiar să acţioneze în această direcţie. Nu ai nevoie de sute de mii de euro ca să fii investitor, ci ai nevoie de o educaţie financiară. Eu cred că este important pentru oricine, de la medic până la inginer, economist, jurnalist şi nu numai, să aibă noţiuni de bază referitoare la educaţia financiară.”

    El punctează că o investiţie se traduce în ceva ce îţi aduce bani şi nu ar trebui confundată cu o achiziţie. „Dacă ne luăm o casă mai mare, aceasta nu este o investiţie – chiar dacă noi putem considera undeva în subconştient că valoarea respectivei proprietăţi creşte. O investiţie trebuie să fie analizată din punctul de vedere al banilor pe care îi produce – dacă atunci când facem o achiziţie ies bani din buzunar şi ies în mod constant pentru întreţinerea bunului respectiv – cum ar fi, de pildă, o maşină mai mare – cheltuim mai mult pe întreţinerea acesteia, la fel şi în cazul unei case mai mari – acela este un pasiv – un element care ne generează costuri.”

    Pentru a face o bună investiţie în imobiliare, Andrei Marinescu este de părere că este bine să apelăm la un consultant în acest domeniu. „Randamentul pe care îl poţi obţine în cazul chiriei este cuprins undeva între 5% şi 7% – aceasta înseamnă că dacă randamentul este de 5%, ai nevoie de 20 de ani ca să recuperezi o sumă de 100.000 de euro, de exemplu (5.000 de euro X 20 de ani). Există şi posibilitatea unei promisiuni de cumpărare pentru un apartament, iar în acest moment sunt multe proiecte de acest tip – şantiere, proiecte noi, iar dezvoltatorii vor avea la momentul lansării unui produs – când avem doar autorizaţia de construcţie, un produs mult mai bun din punctul de vedere al preţului decât preţul la finalizare.” Oferă exemplul unei achiziţii făcute de el însuşi: „În urmă cu doi ani, am cumpărat un apartament care avea un preţ de 92.000 de euro, eu am plătit 15% avans din această sumă, iar pentru că preţurile la acest complex au avut o creştere de acum doi ani şi până în prezent, preţul acestor apartamente, de la 92.000, s-a dus spre 120.000 – 130.000 de euro”.

    Diferenţa este foarte mare – 40.000 de euro, la 15.000 investiţi, în exemplul menţionat de el, există însă şi posibilitatea de a face acest lucru fără să ne aşteptăm la un randament de peste 200%, ci chiar şi cu un 50% -60% ca randament. „Acest lucru înseamnă că dacă investim 15.000 de euro – ar trebui să avem un avantaj de 9.000 de euro.”  

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

    Andrei Marinescu mai atrage atenţia asupra acelor produse investiţionale, proiecte imobiliare în care agenţii imobiliari sunt implicaţi – ei fiind în măsură să ofere sfaturi în genul de investiţii axate pe cumpărare şi revânzare care pot fi făcute cu sume mici de bani.

    „Cu cât ai mai puţini bani, cu cât avansul este mai mic, cu atât randamentul la o creştere poate să fie mai mare – tocmai aici este paradoxul – nu ai nevoie de bani mulţi ca să fii investitor. 

    Ai nevoie să înţelegi puţin principiile, să citeşti câteva cărţi (aş recomanda Robert Kiyosaki, cu ajutorul căruia să înţelegi diferenţa între active şi pasive). Dacă ai foarte mulţi bani nu te duci să dai un milion de euro pe o maşină, ci dai un milion de euro pe o clădire care produce 20.000 de euro pe lună şi cu cei 20.000 de euro faci un leasing pentru un Ferrari, de exemplu.” 

    Specialistul în imobiliare indică şi că pot fi folosite anumite momente din dezvoltarea unui anumit proiect – iar piaţa oferă multiple oportunităţi, în contextul în care sunt şantiere de construcţii răspândite la nivel naţional: „Anul trecut discutam cu un arhitect şi mi-a spus că niciodată, din 2007 şi până anul trecut, nu s-a produs atât de mult ciment în România cât s-a produs în 2019, poate nici măcar în perioada 2007, a avântului imobiliar. Dacă în 2007, Bucureştiul mergea bine – acum ţara merge bine”. 

    Un alt element care poate ajuta o persoană dornică să facă investiţii este să împrumute bani:

    „Foarte mulţi români – pe care îi cunoaştem – nu vor să se împrumute la bancă – vine cumva din istoricul familiei şi din mentalitatea familiilor lor – eu vă spun că este bine să ne împrumutăm la bancă cu condiţia ca şi costul respectiv să fie acoperit de banii pe care îi aduce produsul pe care îl luăm – trebuie să fim realişti”.

    „Banca nu trebuie să fie împovărătoare – banca devine împovărătoare pentru că noi nu facem investiţii – noi ne cumpărăm case, ne asumăm credite mai mari fiindcă ne gândim că ne va creşte salariul, dar pot apărea situaţii neprevăzute şi să nu mai facem faţă la rata respectivă”, adaugă el.

    Andrei Marinescu atrage atenţia importanţei unui comportament orientat pe economisire, cât şi asupra posibilităţii de a face plasamente, în funcţie de bugetul disponibil. „Există imobile la care poţi să dai 5.000 de euro avans pe o rezervare – şi să renegociezi cu respectivul dezvoltator –  putem găsi produse la care o rezervare sau un antecontract pot fi 3.500 – 5.000 de euro – nu ne trebuie sute de mii de euro – putem să negociem  un termen şi apoi să revindem respectiva rezervare cu 1.000 de euro profit – adică un randament de 30%. Treptat putem ajunge să avem un comportament şi o gândire oarecum economică – bună, dar să ajungem să facem investiţii mai mari. Dacă ne preocupăm un pic de componenta aceasta economică – cred că putem să fim mai buni şi în momentul în care avem un insucces – să nu spunem că este vina economiei sau a altora.”

    În ceea ce priveşte ofertele existente pe piaţă în prezent, el observă că există pachete investiţionale cu randamente garantate, în care dezvoltatorul prestează anumite servicii pentru client – proiecte în care putem constata că va exista o creştere de preţ fiindcă preţul de lansare sau preţul momentului prezent este un preţ destul de aproape de costul de construcţie. De asemenea, el punctează că nu trebuie să intrăm în proiecte chiar de la început, de la faza de proiecte, ci putem să mergem înspre acestea şi pe parcursul dezvoltării unui proiect.

    „Important este să văd dacă reuşesc să nu plătesc 15% – 20% avans – sunt unele proiecte în care merge – altele în care nu merge – dacă nu, mă pot asocia cu cineva sau să caut  acele proiecte  la care pot să am acces cu sume mici – de aceea am spus că poate e bine să apelăm la un agent imobiliar sau la o agenţie care să aibă departamentul acesta de investiţii pentru că pe noi ne interesează să căutăm oportunităţile şi să le scoatem în faţă.”

    În afară de proiectele existente pe piaţa locală, Andrei Marinescu observă că sunt români care au cumpărat şi în afara ţării în scop investiţional. „Avem români care au cumpărat în Spania, Portugalia, avem tranzacţii făcute în Insulele Capului Verde tot în scop investiţional – este vorba despre o cameră de hotel, într-un hotel care este administrat de Melia, unul dintre cei mai mari administratori hotelieri din lume”.

    Sfatul brokerului imobiliar pentru cei care doresc să înceapă investiţiile în real estate? „Să apeleze la noi, să se preocupe de partea de educaţie financiară şi să facă paşi mici. Nu ai nevoie de 100.000 de euro ca să fii investitor – poţi să fii investitor cu 1.000 de euro –  e adevărat, e un pic mai greu – important e să te uiţi la randamentul pe care îl faci, să fie constant şi să îţi impui anumite reguli – marea problemă a oamenilor este că nu ştiu când să iasă dintr-o investiţie.”