BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Segmentul Inteligenţei Artificiale prinde avânt. Care sunt cele mai mari trei temeri ale omenirii

    Când oamenii se gândesc la Inteligenţă Artificială (AI), de cele mai multe ori îşi imaginează scene cu roboţi ucigaşi sau computere care dezvoltă inteligenţă proprie şi atacă omenirea.

     Filme de la Hollywood precum „Blade Runner” sau „The Terminator” au indus omenirii ideea că AI s-ar întoarce împotriva omenirii şi ar duce la dispariţia rasei, potrivit CNBC.

    Pentru o industrie care ar putea genera peste 1 trilion de dolari în valoare de business anul acesta şi aproape 4 trilioane de dolari până în 2022, orice dubiu major implicaţiilor etice ar putea avea consecinţe semnificative.

    AI este un cuvânt popular care este folosit cu uşurinţă în lumea de azi a businessului şi în presă, însă această tehnologie are deja un efect disruptiv asupra unor industrii – în principal asupra celora care se bazează pe mână de lucru brută.

    În contextul în care tehnologia începe să se maturizeze iar marile companii încep să dezvolte aplicaţii din ce în ce mai sofisticate, americanii de la CNBC au discutat cu o serie de experţi pentru a înţelege care sunt cele mai mari temeri şi cele mai dezastruoase predicţii cu privire la AI.

    Unul dintre principalele argumente împotriva răspândirii tehnologiei este şomajul masiv. Una dintre cele mai mari temeri ale analiştilor şi ale muncitorilor vine dinspre posibilitatea ca Inteligenţa Artificială se declanşeze un şomaj în masă la nivel mondial, în contextul în care din ce în ce mai multe locuri de muncă sunt automatizate, iar mâna umană nu ar mai fi necesară.

    „Pierderile de locuri de muncă sunt probabil cea mai mare îngrijorare”, spune Alan Bundy, profesor în cadrul Universităţii din Edinburgh.

    Potrivit lui Bundy, aceasta este temerea care a făcut loc populismului la nivel ideologic – acesta arată spre alegerile SUA din 2016 şi spre decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, ca exemple.

    „Va fi nevoie de oameni pentru a orchestra o colecţie din ce în ce mai mare de aplicaţii, pentru a gestiona cazurile pe care tehnologia nu le poate gestiona, dar asta nu va ţine în loc pierderea locurilor de muncă, nu pentru mult timp”, adaugă el.

    Susţinătorii tehnologiei spun că aceasta va duce la generearea unor locuri de muncă noi.

    Nevoia de ingineri va fi din ce în ce mai mare, iar sofisticarea tehnologiei necesită şi sofisticarea forţei de muncă pentru a antrena şi dezvolta tehnologia.

    Firma de cercetare Gartner prezice că AI va genera 2,3 milioane de locuri de muncă şi va elimina 1,8 milioane – o creştere netă de 500.000 de locuri de muncă, până în 2020.

    O altă temere majoră este războiul. Apariţia aşa-numiţilor „roboţi ucigaşi” şi aplicaţiile militare bazate pe AI au îngrijorat experţii care spun că tehnologia ar putea duce la următorul război.

    Cel mai vocal dezvoltator este Elon Musk, executivul Tesla, cunoscut pentru că îşi exprimă frecvent perspectivele cu privire la Ai şi a avertizat anul trecut că această tehnologie ar putea declanaşa Al Treilea Război Mondial.

    Însă Musk nu este singurul, iar specialiştii susţin că armele autonome şi dezvoltarea capcacităţii de decizie a Inteligenţei Artificiale în situaţii militare poate da naştere unor războie generate de AI.

    Există chiar şi un ONG care cere interzicerea acestor tipuri de aplicaţii. Campania Pentru Oprierea Roboţilor Ucigaşi, înfiinţată în 2013, cere guvernelor lumii să prevină dezvoltarea aplicaţiilor militare bazate pe inteligenţă artificială.

    O altă temere mare a omenirii este supravegherea de masă. În China, această temere se concretizează în realitate cotidiană.

    În mai multe oraşe din China este utilizată o combinaţie de tehnologie de recunoaştere facială şi AI pentru a ajuta autorităţile să-i descopere mai repede pe cei care încalcă legea. China este cunoscută pentru autoritarismul social, cultul personalităţii fiind încă un curent foarte prezent, chiar şi la 40 de ani după decesul lui Mao Zedong.

    Iar criticii susţin că naţiunea se îndreaptă spre supraveghere totală, transformând societatea într-un coşmar Orwellian.

    China a amplasat peste 200 de milioane de camere de supraveghere, potrivit New York Times. De asemenea, este singura ţară din lume care are un sistem de credit social care urmăreşte activităţile cetăţenilor şi îi punctează în funcţie de corectitudinea faţă de societate şi de plata ratelor şi facturilor la timp.

     

     

  • Foreign Affairs: Inteligenţa artificială poate reconfigura ordinea globală/ Riscul autoritarismului digital

    “Dezbaterea privind efectele inteligenţei artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situaţie în care inteligenţa artificială depăşeşte inteligenţa umană şi scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecinţe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluţie industrială le va permite roboţilor să perturbe şi să elimine oamenii în toate – sau în aproape toate – sferele sociale, de la transporturi la armată şi servicii medicale.

    Există şi a treia posibilitate, în care inteligenţa artificială promite reconfigurarea lumii. Permiţând instituţiilor guvernamentale să monitorizeze, să înţeleagă şi să exercite control asupra cetăţenilor mult mai mult decât până acum, inteligenţa artificială le va oferi ţărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democraţia liberală, prima situaţie de acest fel de după Războiul Rece. Această situaţie va genera o nouă competiţie internaţională între sistemele sociale”, comentează editorialistul Nicholas Wright într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul “Cum va reconfigura inteligenţa artificială ordinea mondială / Competiţia care se prefigurează între autoritarismul digital şi democraţia liberală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mara Eliza Barza: “Trenduri în comunicare: Personal branding şi inteligenţă artificială”

    Suntem în plină revoluţie digitală, care transformă industriile şi schimbă comportamentele de consum, iar companiile sunt nevoite să se adapteze digitalizării nu numai pentru a rezista pe piaţă, dar şi pentru a inova şi a aduce plusvaloare.

    Trăim într-o perioadă în care stilul nostru de viaţă este influenţat de evoluţia tehnologiei, a digitalului şi a inteligenţei artificiale atât pe plan personal, cât şi profesional. În mare parte suntem deschişi inovaţiei şi îmbrăţişăm digitalizarea contemporană, dar suntem oameni şi avem nevoie de emoţie, de autenticitate, de legături reale cu ceilalţi oameni.

    Iar companiile înţeleg că pentru a ajunge la consumatori trebuie să-şi adapteze strategiile de comunicare cerinţelor şi nevoilor fizice, dar şi emoţionale ale acestora. Un prim pas a fost realizat prin integrarea comunicării personalizate cu audienţa targetată, sau a unor campanii cu un conţinut emoţional crescut, care să umanizeze brandul, prin care să se ajungă într-un mod mult mai firesc şi natural la consumator.
    În tot acest context, inteligenţa artificială (AI) revoluţionează comunicarea, fie ea digitală sau nu, întrucât poate realiza analize predictive, bazate pe date precise.

    De la platforme de socializare, aplicaţii mobile, softuri dedicate automatizării, research-ului şi analizelor, până la chat bots (asistenţi online), inteligenţa artificială vine să îmbunătăţească stilul de viaţă al oamenilor, ca de exemplu prin faptul că facilitează comunicarea şi eficientizează activitatea umană. Astfel, companiile care se adaptează digitalizării şi soluţiilor de AI, vor reuşi să-şi înţeleagă mai bine publicul şi să le ofere informaţiile de care aceştia au nevoie.

    Revenind la brandul personal, acesta reprezintă o promisiune de valoare şi încredere, întrucât un thought leader vine cu un background profesional, cu experienţă şi know-how. Totodată, reprezentanţii companiei devin vocea brandului şi îl umanizează. Cum spuneam anterior, există conceptele de brand de companie şi brand personal. În ceea ce priveşte brandul personal, acesta poate fi cultivat de specialişti în domeniile în care activează, indiferent că este vorba de antreprenori, medici, avocaţi, arhitecţi, designeri, artişti etc.

    Înainte de a realiza o strategie de management a brandului personal trebuie să ne „autodefinim“, să fim conştienţi de cine suntem, ce facem şi unde vrem să ajungem. Să ştim care ne sunt valorile după care ne ghidăm în viaţa personală şi profesională, ce ne place să facem şi ce nu, care sunt aptitudinile noastre, care sunt lucrurile pe care vrem să le îmbunătăţim, cu ce ne diferenţiem de ceilalţi, cu ce venim în plus, care este aportul nostru. După identificarea acestor (ne)cunoscute putem contura o strategie de personal branding, care ar trebui să includă o serie de elemente: obiective pe termen scurt, mediu şi lung, targetul căruia ne adresăm, canalele de comunicare, tipul de conţinut şi acţiunile pe care le putem întreprinde astfel încât să ne cultivăm brandul personal şi să generăm vizibilitate în jurul brandului nostru.

    În dezvoltarea brandului personal, un aspect important îl are networkingul. Să fii deschis să cunoşti oameni. Până la urmă, totul este despre oameni şi pentru oameni. Ne specializăm şi performăm în anumite domenii pentru a aduce plusvaloare în jurul nostru. Un cântăreţ nu cântă doar pentru el, cântă pentru public. Un medic nu devine medic pentru a se vindeca pe el, ci pentru a-i vindeca pe ceilalţi. Aşadar, unul dintre obiectivele dezvoltării brandului personal este de a ne face cunoscuţi pentru ca povestea noastră să ajungă la cât mai mulţi oameni, astfel încât prin povestea noastră să aducem plusvaloare într-un business, într-o instituţie, într-un proiect şi în viaţa oamenilor.

    Atunci când îţi faci cunoscută povestea, este important să fii relevant, autentic, natural şi carismatic, să transmiţi emoţie publicului şi să creezi o legătură emoţională cu acesta. De asemenea, ajută să fii la momentul potrivit, la locul potrivit. Pentru acest lucru te poţi baza pe strategie, organizare şi determinare, dar nu numai.

    În concluzie, alinierea la tehnologia digitală şi integrarea unor acţiuni de personal branding în strategiile de comunicare ale companiilor, dar şi cultivarea brandului personal la nivel independent reprezintă un diferenţiator valoros şi o oportunitate prin care poţi căpăta mai multă credibilitate în faţa publicului tău, dar şi prin care poţi aduce plusvaloare umanităţii.

    Ca o paralelă între inteligenţa articifială şi personal branding, putem exemplifica printr-un subiect recent, foarte mediatizat worldwide: roboţica Sophia, un robot umanoid înzestrat cu inteligenţă artificială, care a devenit celebră prin acţiuni de personal branding.

    Sophia a călătorit prin toată lumea, a oferit interviuri jurnaliştilor, a apărut în reportaje TV, a stat de vorbă cu celebrităţi internaţionale, a participat la evenimente de tehnologie, a ţinut speech-uri la conferinţe… Mai mult decât atât, a devenit cetăţean al Arabiei Saudite. A reuşit să transmită emoţie prin discursurile ei şi astfel a fascinat o lume întreagă. Iar povestea robotului umanoid Sophia, dotat cu AI, a făcut rapid înconjurul lumii.

    „Vreau să îmi folosesc inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să trăiască o viaţă mai bună. Voi face tot posibilul ca lumea să fie un loc mai bun… Sunt aici să ajut umanitatea, să creem un viitor împreună. Sunt un robot social“, spune Sophia.

    Aşadar, inteligenţa artificială va duce comunicarea dintre oameni la un alt nivel. Ţine de noi să ne adaptăm schimbării, să fructificăm rezultatele dezvoltării tehnologiei şi să păstrăm umanitatea din noi.

  • Situaţie penibilă la Focşani: Prima staţie inteligentă de biciclete din România nu poate fi utilizată

    Staţia de biciclete , punctul principal de atracţie din primul parcul „Velo Park” din România, inaugurat de Primăria Focşani pe 1 iunie, nu poate fi folosit, după aproape două luni, pentru că nu are regulament de funcţionare.

    Investiţiile în parc au costat aproximativ un milion de lei, dar bicicletele nu pot fi închiriate.

    „A fost o problemă legată de regulamentul de organizare şi funcţionare a acestui parc Velo Parc. De fapt, nu a parcului ci doar a modulului de biciclete pentru închiriere. Noi am decis în prima etapă ca toate aceste biciclete să poată fi acordate cu titlu gratuit pe o perioadă scurtă, de maximum două ore, cetăţenilor interesaţi. Executantul ne-a dat o mie de carduri, pe care să le dăm cetăţenilor care se vor înscrie. Din păcate trebuie să urmăm o procedură legală pentru a face facilă predarea acestor carduri având în vedere noile prevederi legate de protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat primarul municipiului Focşani, Cristi Misăilă.

    Autorităţile spun că problema s-ar putea rezolva în următoarele săptămâni, însă până atunci, focşănenii care vor să închirieze biciclete sunt refuzaţi de paznicul complexului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va afecta digitalizarea sistemul bancar: Ce se va întâmpla cu angajaţii

    Analiştii estimează că impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei forţei de muncă din lume va fi unul masiv, care va lăsa mulţi oameni fără loc de muncă.

    CEO-ul Loxon Solutions însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor.

    Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar

    „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. (…) Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”, spune Tamas Erni, CEO al Loxon Solutions.

    Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”

     

     

  • Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar

    Comportamentul consumatorului pe internet, activităţile acestuia pe aplicaţia de mobile banking şi opţiunile pe care le prestabileşte pe paginile de internet atunci când îşi calculează varianta de credit sunt, pentru români şi nu numai, unii dintre factorii decidenţi în privinţa acordării unui credit. „În Europa, în România, puteai lua totul de pe Facebook la început. Însă chiar şi atunci, pentru scoring, nu social media era factorul decisiv, ci comportamentul general al clientului pe internet. Sunt tipare comportamentale pe internet atunci când aplici pentru un împrumut. Contează la ce te-ai uitat, dacă

    te-ai uitat la cea mai mare sumă pe care o poţi împrumuta sau la cea mai redusă variantă de rată lunară. Dacă îţi faci treaba bine ca bancă şi oamenii tăi de la legal îşi fac treaba bine, nu ai nicio problemă cu aceste practici”, spune Tamás Erni, CEO al Loxon Solutions.

    Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”

    CEO-ul însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor. „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. Ce înseamnă asta? Valoarea predicţiilor va fi mai ieftină pentru că maşinile o fac mai bine.

    Nu vei mai avea nevoie de acea abilitate a analistului pentru predicţie, însă inteligenţa artificială nu poate exercita judecăţi singură. Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”
    Băncile au folosit dintotdeauna un astfel de algoritm. „Un algoritm de scoring a fost mereu aici, doar că a fost o variantă mai simplă decât inteligenţa artificială. Marea diferenţă este că noi am început să schimbăm algoritmii bazaţi pe reguli fixe cu algoritmii bazaţi pe predicţii.”
    Loxon este o companie de software care oferă soluţii de business şi creează proprietate intelectuală, iar apoi vinde către sectorul bancar sau orice instituţie financiară care creditează.

    Compania a fost fondată în Ungaria în anul 2000, cu Tamás Erni drept unul dintre fondatori. În 2003 Loxon a intrat pentru prima dată pe piaţa din România, pentru a livra soluţii către BCR, înainte ca aceasta să fie deţinută de grupul austriac Erste. În 2007 a fost deschisă şi filiala locală, Loxon România.

    „Cu BCR situaţia a fost diferită, pentru că atunci când i-am abordat, nu erau încă achiziţionaţi de Erste Group. Am câştigat un proiect şi am livrat o soluţie pentru programul de credite pentru IMM-uri. Când a venit Erste, a făcut o analiză şi a decis să păstreze soluţiile noastre”, spune CEO-ul.

    El îşi aminteşte că la intrarea pe piaţa din România, nevoile băncilor locale erau oarecum diferite. „România a fost a doua ţară în care am deschis birou, după Ungaria. Cerinţa majoră a venit dinspre faptul că băncile din România voiau aceleaşi tipuri de soluţii ca cele din Ungaria, voiau aplicaţii de business cu cunoştinţe integrate şi voiau soluţii flexibile pe care le poţi schimba în funcţie de client. Au vrut ceva mai flexibil decât soluţiile anglo-saxone şi cele germane pe care le foloseau atunci.”

    O altă schimbare majoră din mediul digital cu care s-a confruntat atât industria bancară – şi nu numai – este noul cadru legislative european GDPR, intrat în vigoare la data de 25 mai. „GDPR a schimbat modul în care operăm ca şi companie şi modul în care implementăm sistemele. Ce este cel mai interesant este că în toate băncile sunt cerinţe diferite pentru GDPR. Când mergi la top 10 bănci din România, 70% îţi vor spune că au făcut sau că au nevoie de acelaşi lucru, dar când vei intra în detaliile de implementare, vor fi diferenţe semnificative. Trebuie să personalizezi soluţia. În al doilea rând, avantajul comparativ al algoritmilor construiţi pe social media va scădea. Sau va trebui să mergi să îi ceri acceptul clientului, pentru că GDPR-ul nu pune o interdicţie, ci îţi cere un motiv foarte bine întemeiat de business pentru care ai păstrat o serie de date.”

    Referitor la bancherii din România, Tamás Erni nu crede că aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la inteligenţa artificială în businessul lor. „Nu cred că sunt îngrijoraţi, poate doar cam lenţi în adaptare. Cu siguranţă unii bancheri sunt sceptici, cu siguranţă unii sunt prea optimişti. Diferenţa majoră, pe care nu o vedem încă, este că atunci când vezi un algoritm complex de machine learning, acesta devine o cutie neagră la un moment dat, pentru că algoritmul învaţă pe cont propriu şi dacă este într-adevăr machine learning, foarte curând îi pierzi urma logicii. Iar atunci vine întrebarea dacă vreodată o bancă centrală va putea accepta rezultate pe care nu le poţi explica.”

    După 18 ani de existenţă, grupul maghiar a ajuns în aproape 30 de ţări. „Veniturile grupului au fost de peste 15 milioane de euro în 2017, din care marja de profit s-a situat puţin sub 20%. Avem şase birouri deschise, cel din Ungaria, acesta din România, câte unul în Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Arabia Saudită.”

    Pe plan local, cifra de afaceri a Loxon a ajuns la 5,7 milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, adică 1,2 milioane de euro, cu un profit de 340.000 de euro. „Avem peste 40 de colegi în România şi plănuim să mai facem angajări.”

    Loxon livrează soluţii către bănci mari din topul sectorului bancar românesc. „Facem proiecte cu bănci din top 10. Am lucrat cu BCR, BRD, cu Raiffeissen şi cu OTP pe piaţa locală. Pe plan global, grupul ING este cea mai mare bancă cu care colaborăm şi mai avem Raiffeisen Bank International, Erste Group şi altele.”

  • De ce China nu va reuşi să ajungă cea mai mare superputere a lumii în domeniul inteligenţei artificiale în ciuda investiţiilor masive

    Detectivii din China susţin că pot prinde criminali folosind doar inteligenţa artificială – pentru a dovedi acest lucru, au aplicat tehnologia într-un caz recent de furt în cadrul unui concert pop şi a funcţionat, potrivit Fortune.

    Oficialii din oraşul Jiaxing, situat în estul Chinei, au folosit în luna mai tehnologia de recunoaştere facială bazată pe inteligenţă artificială pentru a descoperi pe cineva care a furat cartofi, într-o mulţime de peste 20.000 de oameni.

    La doar câteva momente după ce a trecut prin securitate, suspectul a fost prins: Un algoritm a potrivit faţa sa cu o imagine din baza de date a celor mai căutaţi infractori. Autorităţile l-au reţinut pe bărbat sub acuzaţia că a furat cartofi în valoare de 17.000 de dolari.

    Acesta a fost al treilea hoţ prins de oficiali în cele trei luni de când a fost implementat acest sistem de inteligenţă artificială cu capabilităţi de recunoaştere facială.

    Grupul de plăţi mobile Ant Financial, afiliat al Alibaba Group, utilizează tehnologie de tip „zâmbeşte pentru a plăti” pentru a facilita plăţi rapide în locaţiile KFC. Un liceu din Hangzhou monitorizează atenţia elevilor în timpul cursurilor.

    Poliţia rutieră din Shenzhen şi din alte oraşe identifică cu ajutorul tehnologiei pietonii în stare de ebrietate şi bicicliştii neatenţi. Un parc din Beijing utilizează tehnologia într-o toaletă publică pentru a-i opri pe clienţi din a fura hârtie igienică.

    Toate aceste utilizări sunt extraordinare din punct de vedere al anunţurilor publice, însă preşedintele Xi Jingping a promis că va transforma China într-un lider categoric la nivel global în sectorul inteligenţei artificiale până în 2030, generând o industrie domestică de peste 150 de miliarde de dolari.

    Ar trebui să se teamă restul lumii de ambiţia Chinei? Poate că nu. În majoritatea analizelor asupra eforturilor Chinei, realizate ori de oficiali americani ori de analişti chinezi, este luată în calcul varianta în care aceste programe vor funcţiona aşa cum au fost promovate.

    Deşi Xi a crescut totuşi susţinerea pentru companiile de stat şi a redirecţionat subvenţii masive dinspre unele sectoare cheie către acest sector, succesul ţării în supremaţia globală este departe de a fi unul garantat. „Multe provocări cu privire la inteligenţa artificială sunt globale prin natura lor”, scrie McKinsey într-un raport din luna iunie.

    Kai-Fu Lee, fostul şef al Google în China, susţine că inteligenţa artificială trece de la Era Descoperirilor către Era Implementărilor în care China se bucură de o serie de avantaje structurale semnificative. Acestea sunt conduse de big data, putere computerizată şi ingineri competenţi.

    Cu toate acestea, una dintre problemele principale referitoare la implementarea inteligenţei artificiale este legată de eliminarea a milioane de locuri de muncă, o problemă fierbinte într-o ţară dependentă de locurile de muncă cu activitate repetitivă din producţie.

     

     

     

  • Omenirea a făcut deja destul teste pe animale pentru substanţe chimice. Pe baza rezultatelor anteriorare, inteligenţa artificială ar putea înlocui complet nevoia acestor teste

    Oamenii de ştiinţă testează noile substanţe chimice pe care le inventează pe animale pentru că nu înţelegem încă în totalitate relaţiile cauză-efect când vine vorba de reacţii chimice. Astfel, unii compuşi chimici pot produce daune neaşteptate la interacţiunea cu celule vii, potrivit Quartz.

    Însă un sistem de inteligenţă artificială prezentat în jurnalul ştiinţific Toxicological Sciences arată că ar putea fi posibilă automatizarea acestor teste utilizând cunoştinţele despre interacţiunile chimice pe care le avem deja.

    Inteligenţa artificială a fost antrenată să prezică modul în care vor reacţiona zeci de mii de combinaţii chimice necunoscute, pe baza testelor anterioare care au fost efectuate pe animale, iar rezultatele date de algoritm s-au dovedit a fi la fel de exact ca cele obţinute din testele pe animale.

    Algoritmul poate prezice rezultatul pentru nouă teste diferite, de la coroziunea pielii şi până la iritarea ochilor. Autorii susţin că 57% din testele pe animale realizate în UE în 2011 acopereau exact aceste nouă teste.

    Nu este primul sistem computerizat care încearcă să prezică dacă o substanţă chimică va fi toxică, însă cantitatea masivă de date pe care o poate folosi acest sistem de inteligenţă artificială a fost de neconceput până în ultimii ani.

    În 2008, legislaţia europeană a obligat companiile să  facă publice informaţiile cu privire la substanţe chimice toxice comercializate în Uniunea Europeană.

    Echipa, condusă de toxicologul Thomas Hartung, din cadrul institutului de cercetare John Hopkins, a lucrat la traducerea datelor publice în UE în date utilizabile pentru algoritmul de inteligenţă artificială, încă din 2014, potrivit Nature.

    Seturile de date utilizate în aces sistem de inteligenţă artificială cuprind peste 850.000 de atribuţii chimice, precum şi gradul în care acestea sunt explozive ori carcinogene.

    O echipă formată din 16 agenţii guvernamentale americane a invitat echipa lui Hartung, cât şi pe alţi cercetători din domeniul inteligenţei artificiale care lucrează pe probleme similare să demonstreze eficienţa sistemelor lor în faţa Institutului Naţional pentru Sănătate, potrivit Nature. Exerciţiul a avut ca rezultat un model algoritmic de toxicitate pe 40.000 de chimicale, ce va fi publicat anul acesta.

     

     

     

  • Primele victorii ale inteligenţei artificiale: Tehnologia ar putea înlocui total testele pe animale

    Însă un sistem de inteligenţă artificială prezentat în jurnalul ştiinţific Toxicological Sciences arată că ar putea fi posibilă automatizarea acestor teste utilizând cunoştinţele despre interacţiunile chimice pe care le avem deja.

    Inteligenţa artificială a fost antrenată să prezică modul în care vor reacţiona zeci de mii de combinaţii chimice necunoscute, pe baza testelor anterioare care au fost efectuate pe animale, iar rezultatele date de algoritm s-au dovedit a fi la fel de exact ca cele obţinute din testele pe animale.

    Algoritmul poate prezice rezultatul pentru nouă teste diferite, de la coroziunea pielii şi până la iritarea ochilor. Autorii susţin că 57% din testele pe animale realizate în UE în 2011 acopereau exact aceste nouă teste.

    Nu este primul sistem computerizat care încearcă să prezică dacă o substanţă chimică va fi toxică, însă cantitatea masivă de date pe care o poate folosi acest sistem de inteligenţă artificială a fost de neconceput până în ultimii ani.

    În 2008, legislaţia europeană a obligat companiile să  facă publice informaţiile cu privire la substanţe chimice toxice comercializate în Uniunea Europeană.

    Echipa, condusă de toxicologul Thomas Hartung, din cadrul institutului de cercetare John Hopkins, a lucrat la traducerea datelor publice în UE în date utilizabile pentru algoritmul de inteligenţă artificială, încă din 2014, potrivit Nature.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro