BusinessMagazin

Tag: INS

  • Cât câştigă un angajat din fabricarea preparatelor farmaceutice: 3.500 de lei. Salariile din industrie au crescut cu 67% în ultimul deceniu

    ♦ Un tehnician de laborator de produse farmaceutice câştigă un salariu net de la 1.273 de lei şi până la 4.503 de lei ♦ Cea mai mare creştere a salariilor din această industrie a fost între 2017 şi 2018, cu 474 de lei, o creştere de aproape 17%.

    Salariile angajaţilor care se ocupă cu fabricarea preparatelor farmaceutice au ajuns la 3.550 de lei în noiembrie 2020, o valoare stabilă comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cea mai mare creştere a salariilor din această industrie a fost între 2017 şi 2018, cu 474 de lei, o creştere de aproape 17%.

    Salariile farmaciştilor au crescut cu aproape 67% în ultimii 10 ani, de la aproape 2.130 de lei în noiembrie 2011 la 3.550 de lei în noiembrie 2020, conform ultimelor date disponibile. În ultimii 10 ani, salariile farmaciştilor a avut mereu valori mai mari decât salariul mediu net pe economie. Astfel, în 2011, salariul mediu net din fabricarea produselor farmaceutice era cu aproape 43% mai mare decât media pe economie, iar această diferenţă a scăzut treptat, până la valoarea de 4% noiembrie 2020.

    Cu toate acestea, din punctul de vedere al ritmului de creştere, salariile farmaciştilor nu au ţinut pasul cu salariul mediu pe economie în ultimul deceniu, având în vedere că salariul mediu net pe economie a crescut cu aproape 129% între 2011 şi 2020.

    Diviziunea fabricarea preparatelor farmaceutice include fabricarea medicamentelor – antiseruri şi alte fracţii ale sângelui, vaccinuri, preparate homeopatice, fabricarea produselor chimice contraceptive, fabricarea preparatelor de diagnosticare medicală, inclusiv teste de sarcină, fabricarea substantelor de diagnosticare radioactivă in-vivo, fabricarea de substante farmaceutice biotehnice.

    Un asistent farmacist câştigă de la 1.326 de lei şi poate ajunge la 4.673 de lei, iar un tehnician de laborator de produse farmaceutice câştigă un salariu care porneşte de la 1.273 de lei şi poate ajunge la 4.503 de lei, iar un farmacist diriginte câştigă de la 2.286 de lei net la 4.673 de lei net, conform datelor de pe  platforma PayLab România.

    Printre cele mai mari companii cu codul CAEN 2120, cel pentru fabricarea preparatelor farmaceutice, sunt Terapia, Zentiva, Biofarm, Gedeon Richter România, Labormed-Pharma şi Fiterman Pharma.

  • Numărul de şomeri a ajuns la 477.000 de persoane în octombrie, în creştere cu 36% faţă de octombrie 2019. Rata şomajului a urcat la 5,3%

    Numărul şomerilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 74 de ani estimat pentru luna octombrie a fost de 477.000  de persoane, în creştere cu 4,8% faţă de luna precedentă şi cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele transmise miercuri de INS.

    Rata şomajului a crescut de la 5,1% în septembrie la 5,3% în octombrie pe fondul majorării ratei şomajului la femei de la 4,7% în septembrie la 5% în octombrie, cel mai ridicat nivel din 2016. De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a crescut de la 5,4% în septembrie la 5,5% în octombrie, maximul din luna august.

    (Sursa: INS)

    În perioada ianuarie-octombrie 2020 rata medie a şomajului s-a situat la 4,9%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţie determinată de criza sanitară şi consecinţele acestui şoc fără precedent, parţial contrabalansată de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice, menţionează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    “În scenariul macroeconomic central revizuit recent prognozăm o rată medie anuală a şomajului de 5,1% în perioada 2020-2022, deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă pe termen scurt, în contextul evoluţiei economiei sub potenţial, urmând să fie contrabalansată de ameliorare începând cu a doua jumătate a anului 2021, pe fondul intrării într-un nou ciclu economic”, spune Andrei Rădulescu.

  • Economia revine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Situaţia medicală se înrăutăţeşte, iar restricţiile revin

    Cel mai negru trimestru pentru economie, trimestrul al doilea din 2020, a adus o scădere a PIB-ului an/an de 10,2%.

    Economia României a scăzut cu 10,2% an/an în T2, 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) despre trimestrul considerat de economişti ca fiind cel mai greu pentru economie. Analiştii economici consutltaţi de ZF spun că cifrele din România sunt în linie cu cel de la nivel european şi la fel şi prognozele de revenire. Cu toate acestea, în opinia lui Aurelian Dochia, analist economic, greul este posibil ca încă să nu fi trecut.

    „Sunt multe semne de întrebare şi părerea mea este că toată lumea vrea să fie optimistă şi vrea să spună că am depăşit perioada cea mai grea, dar cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pan­demiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire“, a spus Aurelian Dochia pentru ZF.

    Aurelian Dochia, analist economic: Cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pandemiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire.

    Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în special ca urmare a efectului de bază, revenirea econo­mică va fi în formă de „V“, însă este important în cât timp activitatea economică ajunge la nivelul celei de la sfârşitul lui 2019. Prognoza Raiffeisen este că economia românească îşi va reveni complet la începutul lui 2022.

    „Aş spune că datele din România exprimă cumva tendinţele care s-au manifestat şi la nivel european, cu excepţia faptului că România a avut o scădere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât «V»“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Datele INS arată că IT-ul şi construcţiile au fost singurele sectoare economice care au con­tribuit po­zitiv la evo­luţia eco­nomică din al doilea trimestru din 2019. Construcţiile au avut o contribuţie de 0,3 puncte procentuale, în vreme ce IT-ul a venit cu 0,6 puncte procentuale. Pe de altă parte, industria a contribuit negativ cu 4,5 puncte procentuale, iar comerţul cu ridicata şi amănuntul cu -2,5 puncte procentuale.

    „Clar cele mai afectate sectoare au fost industria şi serviciile. Acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe măsură ce economia s-a redeschis, mare parte din activitate şi-a revenit, cu excepţia serviciilor, mai ales că acum au apărut noi restricţii. Tot ce înseamnă sectorul care se bazează foarte mult pe contactul uman probabi, că va fi o perioadă mai lungă de timp afectate“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Agricultura, cu o pondere în PIB de 2,5% în T2, 2020, a contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la scăderea economică de 10,2% an/an. Ionuţ Dumitru mai spune că perspectivele nu sunt bune pentru trimestrul al treilea pentru acest sector, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB a agriculturii ajunge în T3 la 9%.

    „Mai avem şi o incertitudine legată de T3 – nu ştim cât de amplă va fi contracţia şi în agricultură. Dacă punem un minus mare la agricultură în al treilea trimestru, am putea avea din 2-3 puncte procentuale contribuţie negativă la creşterea economică din acest sector.“

    Pe partea de utilizare,  consumul final total a avut o contribuţie la formarea PIB în T2, 2020, de 83,9% şi a contribuit la scăderea economică de 10,3% cu 7,6 puncte procentuale.

     Datele de la Ins mai arată că investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport pozitiv la evoluţia economică – Ă0,5 pp – şi a contribuit la formarea PIB-ului cu 26,8%. Exportul net de bunuri şi servicii a adus o scădere economică de 2,1% şi a ocntribuit negativ la formarea PIB, alături de variaţia stocurilor.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză.

  • Inflaţia s-a redus în septembrie la 2,5%, de la 2,7% în august, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,9% şi serviciile cu 2,8%

    Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 2,5% în septembrie, faţă de 2,7% în august, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,96%, iar serviciile cu 2,89% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În acelaşi timp, preţurile bunurilor nealimentare au crescut cu 0,62%.

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,1%, în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2018 – septembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,0%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,8%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fasole boabe şi alte leguminoase (17,75%), şi la citrice şi alte fructe meridionale (15,91%), în timp ce cartofii s-au ieftinit cu 32,5%, legumele şi conservele de legume cu 5,76% iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de august, în septembrie preţurile de consum au scăzut cu 0,14%, cu 0,55% la mărfuri alimentare şi 0,01% la mărfurile nealimentare, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 0,2%.

    (Sursa: INS)

    BNR a scăzut în august prognoza de inflaţie pentru 2020 la 2,7% de la 2,8% cât prognoza în primăvară, iar pentru 2021 a menţinut estimarea de 2,5% privind rata anuală a inflaţiei.

  • INS a revizuit în jos datele provizorii privind mersul economiei în T2/2020 şi anunţă o scădere economică de 11,9% faţă de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,5%

    Economia României s-a contractat în termeni reali cu 11,9% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,3% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,5%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele provizorii aferente celei de-a doua variante publicate de Institutul Naţional de Statistică, indicând diferenţe faţă de cea publicată în luna septembrie de INS.

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat  în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru T2/ 2020, fiind înregistrate diferenţe  faţă  de  varianta  publicată  în  data de 8 septembrie 2020”, spun reprenentanţii INS.

    În varianta publicată anterior INS a estimat că economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019.

    Comparativ cu varianta provizorie (1), în T2/2020, dinamica PIB s-a mărit cu 0,2 puncte procentuale (de la 89,5% la 89,7%) iar a valorii adăugate brute cu 0,3 puncte procentuale (de la 90,1% la 90,4%);  volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale.

    Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în sectoarele construcţii (+0,3 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (+0.4 puncte procentuale) şi în zona de activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (+5.2 puncte procentuale).


     

    (Sursa: INS)

     

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, a înregistrat exportul net de bunuri şi servicii, de la -2,4% la -2,1%.


     

  • Pandemia loveşte în piaţa muncii: numărul joburilor vacante a ajuns în al doilea trimestru al acestui an la minimul din 2013

    Restriciţiile, contextul imprevizibil şi dificultăţile financiare au avut un impact puternic asupra pieţei muncii în acest an, numărul locurilor de muncă vacante ajungând în al doilea trimestru la nivelul minim din 2013, respectiv 34.200 de joburi disponibile, fiind al treilea trimestru consecutiv de scădere, arată datele INS.

    ”Aceste evoluţii au fost determinate de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică. În scenariul central BT prognozăm o rată medie anuală a şomajului de 5.4% în perioada 2020-2022”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Astfel, în T2 numărul locurilor de muncă disponibile s-a redus cu un ritm trimestrial de 18.2% şi cu 37.9% an/an la 34.200, minimul din T4 2013.

    Rata locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 0.13 puncte procentuale trimestru/trimestru şi cu 0.4 puncte procentuale an/an la 0.71%, cel mai redus nivel din T2 2013.

    În acelaşi timp, conform Institutului Naţional de Statistică, numărul şomerilor a ajuns la 467.000 în iunie, în creştere cu 4.000 de persoane comparativ cu luna precedentă şi cu 124.000 mai mulţi decât în luna iunie a anului trecut.

    Rata şomajului a ajuns la 5,2% în luna iunie a acestui an, cu 1,2% mai mare decât cea din luna iunie a anului 2019.

    Numărul salariaţilor activi din economie era de 4.897.000 în iunie 2020, ultima lună pentru care există date, cu 83.000 mai puţini decât în aceeaşi lună a anului trecut şi cu 79.300 mai puţini decât în luna martie a acestui an, luna în care pandemia de COVID-19 a debutat pe teritoriul României.

     

  • Care este viitorul pieţei joburilor pentru corporatişti?

    Nu au intrat în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei au avut opţiunea de a lucra de acasă. Totuşi, angajaţii din multinaţionalele active pe piaţa locală nu sunt nici ei feriţi de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor?

    La întrebarea cum arată acum piaţa muncii pentru angajaţii din marile corporaţii, Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, are un răspuns scurt şi cuprinzător: incertă.

    Piaţa muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autorităţile au decretat stare de urgenţă, circa 430.000 de angajaţi aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediaţi, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii.

    Mai mult, rata şomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc, potrivit statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Efectele pandemiei se reflectă însă şi asupra corporatiştilor, angajaţilor din marile companii active pe piaţa locală, mai ales prin scăderi salariale sau chiar concedieri, spun specialiştii de pe piaţa muncii.  

    „În această perioadă este foarte evident că absolut toate businessurile şi deci toate locurile de muncă sunt puse sub semnul întrebării, indiferent de dimensiunea companiei şi de brandul acesteia. Chiar dacă proiectele la care lucrăm funcţionează, chiar dacă corporaţia are scăderi de business nesemnificative sau inexistente, psihologic toţi angajaţii au în această perioadă senzaţia de incertitudine generică”, a explicat Oana Botolan Datki.

    Specialistul în resurse umane spune că toate companiile au redus costurile în această perioadă, chiar dacă nu au fost afectate de pandemie. Astfel, această incertitudine are un efect de presiune psihică asupra angajaţilor.

    Siguranţa, noul criteriu de selecţie a angajatorului

    „Citim despre recesiune globală, despre milioane de joburi dispărute, despre oameni din alte companii mari care şi-au pierdut jobul, despre industrii care scad major, toate companiile au redus costuri chiar dacă încă nu au fost afectate – deci efectul este unul de presiune psihică dată de incertitudine. În situaţia căutării unui nou job şi schimbării locului de muncă în această perioadă, cresc în însemnătate criteriile de siguranţă la care se uită oamenii şi pe care le cântăresc la angajare”, crede Oana Botolan Datki. 


    În acest caz, avantajul corporaţiei rămâne în seriozitatea aplicării unor proceduri şi politici corecte, chiar în cazul restructurărilor şi deciziilor de tăiere de orice fel.
    „Aş vrea să spun că este o realitate în toate companiile şi aici nu vorbesc de respectarea legilor, ci de aplicarea unor comunicări pertinente, din timp, de fonduri pentru ajutorul celor disponibilizaţi, de echipe dedicate – undeva la regiune sau grup dacă nu local, care gândesc niste paşi coerenţi şi care să arate grija pentru oameni. Aş vrea să pot spune asta, dar desigur că nu se poate generaliza nimic niciodată, cu atât mai mult în această perioadă de incertitudine”, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte evoluţia salariilor în acest an, doar companiile care planificaseră deja creşteri salariale înainte de pandemie vor ridica nivelul salarial al angajaţilor, pe când ceilalţi au decis să îngheţe salariile, să amâne plata bonusurilor salariale sau chiar să le reducă.
    „În acest moment, conform studiului realizat de CTeam Human Capital în această primăvară, deciziile companiilor de a acorda creşteri salariale, dacă acestea erau planificate în perioada ianuarie-martie, au fost de a le acorda în aceleaşi condiţii – aproximativ 30% dintre companii au acordat creşteri salariale în T1 şi doar 20% au anunţat că vor îngheţa salariile. În privinţa bonusurilor de performanţă, acestea au fost plătite de peste 60% dintre organizaţii tot în T1, iar bonusurile de vânzări au fost plătite de 50% dintre companii. Restul companiilor au luat decizia de a amâna plata bonusurilor pentru a doua jumătate a anului sau de a reduce valoarea acestora”, spune reprezentanta CTeam Human Capital.
    În companiile din cele mai afectate industrii, pandemia deja a dus la scăderi salariale, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei.
    „În anumite companii – mai ales marile companii aeriene în primă fază – la nivel global s-au luat decizii de scădere a salariilor pentru echipele de board, de la tăieri de 10% până la unele de 25% sau chiar 30%. Este foarte probabil ca o parte din aceste decizii să fie din solidaritate cu restul angajaţilor, aşa cum fac şi şefi de stat din alte ţări, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei. Ce este evident este că nu vor mai fi creşteri salariale atât de spectaculoase anul acesta, şi în toamnă sau la începutul anului viitor vom putea vedea dacă, statistic, au scăzut sau crescut salariile faţă de 2019”, explică Oana Botolan Datki. Reprezentanta CTeam Human Capital spune că încă se fac angajări în companii, în ciuda efectelor financiare pe care pandemia de COVID-19 le are asupra mediului de afaceri local, însă angajările sunt în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri.


    „Da, se fac angajări, pentru posturi diverse, de la IT la servicii, la suport sau customer service, dar în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri. Sunt şi companii în care toate angajările sunt îngheţate, depinde foarte mult de domeniul de activitate.”
    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, susţine şi ea că piaţa muncii este acum într-o situaţie de incertitudine.
    „Piaţa muncii este în continuare învăluită în incertitudine. Chiar şi industriile care nu au fost afectate planifică atent şi pun în funcţiune managementul crizei. Aproximativ 70% dintre angajaţii din corporaţii s-au întors la birou, iar 30% încă lucrează de acasă. Cei care s-au întors la birou au un program uşor schimbat sau decalat pentru a lua contact cu cât mai puţine persoane. În ceea ce priveşte mediul de lucru, aproximativ 60% dintre întâlniri se desfăşoară în continuare online”, spune ea.

     

    Scăderile salariale nu îi ocolesc nici pe manageri

    În funcţie de industrie, vor exista cu siguranţă şi scăderi salariale şi la nivel de top management, afirmă specialistul în resurse umane. „Ele vor fi cuprinse între 25% şi 40%. Industria automotive este, din păcate, unul dintre sectoarele cele mai afectate. De asemenea, HoReCa şi turismul au de suferit, dar şi transporturile şi serviciile juridice sau partea de închirieri din real estate, organizări de evenimente, producţie de mobilier şi textile. Spre deosebire de criza anterioară, construcţiile nu au fost momentan afectate, iar salariile au rămas în mare parte la acelaşi nivel”, explică Sorina Faier.


    Anterior, ea declara că multe companii din domenii afectate de pandemie, precum servicii, real estate, transport, anumite sectoare din producţie, agribusiness, oil & gas au scăzut salariile cu până la 50%. De asemenea, multe dintre firmele de avocatură, pe lângă restructurări, au scăzut salariile cu 25%-60% celor rămaşi. Dacă un CFO câştiga înainte de criză în medie 5.000 euro net, acum, dacă lucrează într-un domeniu afectat, poate câştiga şi 2.500 euro net, spunea Sorina Faier.
    „Din datele noastre, în cel mai fericit caz salariile vor rămâne aceleaşi în industriile care nu au fost afectate. Bonusurile vor dispărea în mare parte, însă există şi domenii care sunt mai norocoase. Spre exemplu, în IT, banking şi la rolurile pe vânzări se acordă în continuare bonusuri”, a adăugat ea.
    Se mai fac angajări şi în această perioadă, însă mult mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Sorina Faier, dând exemplu de domenii precum IT, retail food, curierat, retail online şi producţia alimentară.

    Reprezentanta Elite Searchers spunea anterior că situaţia de criză creată de pandemia de COVID-19 nu a ocolit nici firmele de executive search. Dacă înainte de criză compania avea cam 20 de roluri pe lună, din care 70% top şi middle manageri şi 30% recrutare de specialişti, în timpul situaţiei de urgenţă cererile s-au înjumătăţit.
    „Am avut 50% cereri pentru top şi middle manageri, 35% reprezentând înlocuiri şi 15% poziţii noi deschise, iar 50% solicitări pentru specialişti, preponderent din domeniul IT, engineering sau roluri de specialişti financiari seniori. Headhuntingul şi recrutarea au devenit mult mai dificile pentru noi deoarece candidaţii sunt foarte reticenţi la o schimbare acum, considerând orice mişcare un risc, iar angajatorii sunt mult mai pretenţioşi şi atenţi în alegerea candidaţilor, procesele şi deciziile lor durând în medie cu 20% mai mult decât în mod normal”, explica Faier.
    Pe lângă aşteptatele scăderi de salariu sau de bonusuri, expertul în resurse umane spune că în piaţă se vorbeşte tot mai des despre concedieri.


    Între concedieri şi angajări, în funcţie de domeniu

    „Din nefericire, auzim tot mai des despre concedieri. Industria automotive este fruntaşă, urmată de turism, producători din industria aeronautică, HoReCa, transport. Sectorul petrol şi gaze este, de asemenea, unul foarte afectat”, explica Faier.
    De altfel, în industria auto se pare că problemele au început din 2019, de dinaintea debutului pandemiei de COVID-19. Cinci mari producători de componente auto din România, Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România şi Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puţini angajaţi în anul 2019 decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor, centralizate de Ziarul Financiar. Dimensiunea restructurărilor ar putea fi chiar mai mare pentru că mulţi producători mari nu au publicat încă bilanţul pe 2019.


    Raluca Peneş, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare şi administrare de personal, recrutare şi muncă temporară Smartree, spune că marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la lucrul de acasă, chiar dacă pentru toată lumea trecerea de la lucrul de la birou la cel de acasă a fost făcută aproape peste noapte.
    „Cel puţin până în momentul de faţă, marile multinaţionale au ales varianta de a lucra preponderent de acasă până la toamnă sau cel mai probabil până la finalul acestui an, multe dintre aceste companii trimiţând chiar informări oficiale angajaţilor în acest sens. Chiar dacă pentru toată lumea, angajaţi şi companii, efectele crizei sanitare au impus schimbări peste noapte în modalitatea de lucru, marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la acest mod de lucru şi prin prisma faptului că aveau deja implementate proceduri pentru munca remote, tool-uri de comunicare şi colaborare a echipelor, iar angajaţii erau familiarizaţi cu sistemul de lucru în cloud”, spune Raluca Peneş.


    Cu toate acestea, chiar şi corporaţiile mari au fost afectate de această criză. 

    „Dacă în cazul lor aparent vorbim despre o oarecare normalitate în această perioadă, acest lucru nu înseamnă că nu sunt afectate. Poate nu în aceeaşi proporţie ca şi companiile mai mici, de tip antreprenoriat, însă cu siguranţă şi acest tip de businessuri au în vedere optimizarea costurilor şi reevaluarea proiectelor aflate în desfăşurare, dar puse pe hold la începutul lunii martie, focusul fiind în perioada următoare în zona de siguranţă şi continuitate a operaţiunilor”, explică specialistul în resurse umane.
    Raluca Peneş spune că în piaţă se observă cazuri de scăderi de 20% – 25% şi chiar 50% în cazul salariilor din top management. „Fără a generaliza situaţia la nivelul întregii pieţe, din datele pe care le deţinem, în această perioadă, am observat cazuri de diminuări salariale în rândul executivilor din companii. Procentele au fost diferite de la companie la companie, variind în general între 20% şi 25%, iar în unele situaţii s-au înregistrat şi scăderi de 50% în cazul salariilor din top management. Aceste procente s-au aplicat diferenţiat pentru top şi middle management şi în multe dintre cazurile aduse în discuţie este vorba despre o perioadă limitată, de aproximativ trei luni”, explică ea. Pentru restul angajaţilor din aceste companii s-a optat mai degrabă pentru soluţii alternative de tipul reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile sau concediu fără plată pentru câteva zile pe lună, afirmă specialistul. „Domeniile din care provin aceste companii sunt extrem de variate, de la zona medicală, şi anume laboratoare de analiză, până la materiale de construcţii, oil & gas, producţie, produse de consum sau cele destinate locuinţei.”
    Ea afirmă că multinaţionalele au făcut angajări constant, chiar de la începutul crizei sanitare, în special în domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center.
    „Angajări s-au făcut în mod constant, încă de la începutul crizei sanitare, în special în cazul multinaţionalelor din zona retail alimentar, adică bunuri şi produse esenţiale. Aceşti angajatori aveau deja o fluctuaţie mare de personal şi un deficit chiar şi înainte de apariţia crizei. Dacă ne referim la segmentul office, proiectele de recrutare de personal, de volum, sunt în special cele din domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center, în special pe profilurile cu limbi străine”, explică Raluca Peneş.
    Dintre domeniile care au fost afectate şi unde s-a trecut parţial şi la disponibilizări sunt domeniul producţiei industriale, cel automotive sau domeniul materialelor de construcţii, spune specialistul în resurse umane.
    „Sunt domenii care au fost impactate din mai multe considerente: o dată prin prisma restricţiilor care au afectat parţial operaţiunile acestor companii, forţându-le chiar să îşi întreruptă total activitatea în unele cazuri, iar ulterior din cauza scăderii cererii pentru bunurile produse. Pentru segmentul multinaţionalelor cu activitate de birouri, nu avem semnale din piaţă în momentul actual cum că situaţia este de aşa natură încât să necesite restrângerea personalului existent. Dimpotrivă, businessurile cu puternică componentă tehnologică, automatizări, digital, gaming online, pot vedea chiar oportunităţi de creştere acum, pe noi segmente, ceea ce va determina şi un necesar suplimentar de personal”, afirmă reprezentanta Smartree.
    Activitatea de angajare în România se prăbuşeşte din cauza crizei coronavirusului pentru trimestrul al treilea al anului 2020, însă angajatorii se aşteaptă să revină la nivelul de angajare de dinainte de pandemie până anul viitor, conform unui sondaj Manpower Group privind perspectivele angajării de forţă de muncă.
    Astfel, pentru perioada iulie – septembrie 2020, 15% dintre angajatori prognozează o creştere a numărului total de angajaţi, 22% prognozează o scădere şi 52% nu prevăd nicio schimbare.
    Circa 59% dintre angajatori au spus că activitatea le-a fost suspendată sau oprită din cauza COVID-19. Aproximativ 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în luna aprilie a anului viitor.


    Normalitatea în recrutare, aşteptată abia în 2021

    „În România, 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în aprilie anul viitor. Angajatorii ştiu că revenirea va fi graduală, impactul încă se resimte şi planurile de angajare sunt în consecinţă – dar acest lucru va fi crucial pentru redresarea economiei. Pe termen lung sperăm că după această criză vom avea un viitor al lumii muncii mai flexibil, mai virtual, mai încrezător şi care să permită oamenilor să îmbine mai bine munca şi activităţile de acasă“, spunea Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup.
    În patru dintre cele şapte sectoare, perspectivele de angajare sunt cele mai slabe raportate vreodată – sectoarele finanţe şi servicii de afaceri, alte servicii, hoteluri şi restaurante şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, conform studiului citat.
    Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forţă de muncă pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2020 a fost realizat prin intervievarea unui eşantion reprezentativ de 426 de angajatori din România, parte dintr-un panel de peste peste 34.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii.
    Compania de recrutare Gi Group susţine că piaţa locală a muncii trece printr-o criză similară cu cea din 2008 în care a dispărut echilibrul dintre joburile disponibile şi candidaţi.
    „Din păcate, COVID-19 a afectat şi domeniul nostru de activitate. Exact precum în 2008 balanţa joburi disponibile – candidaţi s-a răsturnat. Dacă până la starea de urgenţă România era o piaţă lipsită de forţă de muncă (şomaj foarte mic), acum cred că problema va fi identificarea unui loc de muncă“, au spus reprezentanţii Gi Group pentru ZF. Informaţiile au fost oferite de companie într-un chestionar trimis de Ziarul Financiar pentru realizarea Anuarului de Business al României – Cei mai mari jucători din economie, 2020. Industria de muncă temporară din România a suferit o scădere de 30% a cifrei de afaceri totale, din cauza pandemiei de COVID-19, apreciază reprezentanţii Gi Group.
    Mai mult, circa 19% dintre respondenţii unui studiu derulat de compania multinaţională de cercetare de piaţă Ipsos au spus că
    şi-au pierdut locurile de muncă în această perioadă, 16% au spus că au fost trimişi în şomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie şi nu lucrează nici acum, iar 27% din ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de COVID-19.
    Cei care şi-au pierdut locurile de muncă sunt cu precădere persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani (27%), din mediul rural (24%) sau oraşe cu o populaţie între 50.000 şi 200.000 de locuitori, cu o educaţie primară (44%) sau medie (27%).
    Dintre angajaţii chestionaţi, aproximativ 50% au spus că lucrează de acasă, iar 38% au spus că continuă să meargă la serviciu. Angajaţii din producţie au continuat să meargă la locul de muncă într-o mai mare măsură decât cei din celelalte domenii, circa 60%. Angajaţii din servicii au fost cei care au lucrat în cea mai mare măsură de acasă  – 58%.  
    Studiul Ipsos a fost realizat în parteneriat cu platformele Hipo, Bestjobs, eJobs si Undelucram, s-a desfăşurat în perioada
    11-17 mai şi a avut un eşantion de 4.221 de respondenţi.

  • Cum arată primele date publicate de INS despre mersul economiei: Creştere de 2,4% a PIB în T1/2020 faţă de T1/2019 şi de 0,3% faţă de T4/2019

    Produsul intern brut a înregistrat în primul trimestru din acest an  o creştere de 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară din 2019.

    Comparativ cu trimestrul patru din 2019, produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3%, arată datele semnal furnizate vineri de Institutul Naţional de Statistică..

    “Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. Aceste dificultăţi au fost  legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”, transmit reprezentanţii INS.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul T1/2020  în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru T4/2019. Astfel, rezultatele T1/ 2019, comparativ cu T4/ 2018, au fost revizuite de la 101,1% la 101,5% ; rezultatele T2/ 2019, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 100,9% la 100,6% ; rezultatele T3/ 2019, comparativ cu T2/ 2019, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%, iar rezultatele T4/ 2019, comparativ cu T3/ 2019, au fost revizuite de la 101,5% la 101,2%.

    Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

     

     

    (sursa:INS)

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, estima recent o scădere a economiei de 0,9% în T1/2020 faţă de T4/2019 şi un plus de 0,5% în T1/2020 faţă de T1/2019.

    ”Primele două luni au fost bune. Dar martie a fost o lună grea – şi nici măcar nu a cântărit pe de-a-ntregul în balanţa crizei. Industria merge foarte slab, cu o scădere a producţiei industriale de 12% în martie faţă de februarie sau de 14% în martie faţă de martie 2019. Industria prelucrătoare o duce şi mai prost, cu o scădere de aproape 18%, martie la martie”, a comentat Ionuţ Dumitru.

    La nivelul întregului an, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează că economia românească se va contracta cu 4% din cauza crizei coronavirusului. Economiştii se aşteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu 4% în 2021, creştere care va fi realizată în cea mai mare parte de evoluţia sectorului privat.

    Potrivit ultimei estimări economice regionale BERD, „blocarea internă reduce consumul privat de servicii care implică contact faţă în faţă şi de bunuri de folosinţă îndelungată, care reprezintă împreună aproximativ 30% din coşul de consum. Acest impact poate fi compensat oarecum printr-o creştere a cheltuielilor alimentare, ceea ce reprezintă 25% din coşul de consum, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană”, au transmis reprezentanţii BERD.

    Spre comparaţie, Guvernul României mizează pe o cădere economică de 1,9% în acest an, una dintre cele mai optimiste prognoze. Comisia Europeană vede o contracţie a PIB de 6% în România în 2020, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează o scădere reală a PIB de 5%.

     

     

  • Peste 2,6 milioane de turişti străini s-au cazat în România şi au cheltuit 6,9 miliarde lei

    Numărul de turişti străini cazaţi în structurile de cazare turistică a fost de 2,67 milioane şi cheltuielile acestora însumând 6,89 miliarde de lei, potrivit datelor INS, publicate marţi.

    În trimestrul al patrulea, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 563.700 turişti, cheltuielile acestora însumând 1,41 miliarde de lei.

    Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 54,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019, cheltuielile acestora reprezentând 57,5% din total, mai arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

    45,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019 au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (68,2%) şi pentru vizita rudelor şi prietenilor (10,3%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,2% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17,9%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 13,1%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 45,0% au fost destinate alimentelor şi băuturilor, iar 32,9% cadourilor şi suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 39,6% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în 2019, 48,6% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 80,7% din numărul total de turişti, în timp ce 11,0%, au utilizat autoturisme proprii, 6,8% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

  • Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creşterii neanticipate a consumului

    ♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

    Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

    În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

    Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank – pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

    Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

    Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

    Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

    Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

    Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

    “În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.