BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Loic Tassel, preşedintele P&G Europa: România a ajuns una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G

    Gigantul american are în România 750 de salariaţi şi afaceri totale de peste 1,8 mld. lei.

    Procter&Gamble va construi o nouă fabrică pe plan local, alegând România în detrimentul Poloniei şi al Cehiei, două economii mai dezvoltate şi cu infrastructură mai bună. Noua unitate de producţie amplasată în Urlaţi, judeţul Prahova, va produce începând cu ianuarie 2021 capsule de detergent.

    „Ne-am uitat la Polonia, unde aveam deja mai multe unităţi de producţie, ne-am uitat la Cehia, unde la fel eram prezenţi cu fabrici, şi la România. Am ales piaţa locală din mai multe motive“, spune Loic Tassel, preşedintele P&G Europa, un business de circa 17 mld. dolari anual.

    Pe de-o parte, americanii aveau la Urlaţi suprafaţa necesară pentru a se extinde. Apoi, rezultatele fabricii şi calitatea forţei de muncă au contat şi ele, spune executivul. „Nu în ultimul rând, am reuşit să ajungem la un acord cu autorităţile locale pentru un ajutor de stat.“

    Va fi o fabrică dezvoltată de la zero şi va deservi, ca şi cea deja existentă, atât România cât şi alte pieţe din zonă. „Investiţia se va ridica la câteva zeci de milioane de dolari“, adaugă Loic Tassel fără a oferi cifre exacte.

    Gigantul american P&G, prezent pe piaţa din România de 25 de ani, are local un biroul central, un centru de shared services care deserveşte 60 de pieţe, un centru de distribuţie din Timişoara şi o fabrică, la Urlaţi.

    „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G.“ 

  • Ford România: Infrastructura este principalul dezavantaj competitiv al României

    Principalul dezavantaj competitiv al României este infrastructura atunci când vine vorba despre factori regionali în privinţa pieţei noastre auto, a declarat, marţi, Ian Pearson, directorul Ford România.

    “Dacă în trecut exista un top 5 al celor mai buni producători auto, acum există mii de piaţa auto globală. De aceea, atunci când vorba despre factori regionali, este clar că principalul dezavantaj competitiv al Româniai este infrastructura. La operaţiunile noastre de la Ford, majoritatea pieselor sunt aduse din străinătate şi majoritatea maşinilor pe care le avem sunt trimise în afară, deci folosim infrstructura. Astfel, costul pentru acest transport este un dezavantaj pentru România”, a spus Pearson.

    Potrivit acestuia, în viitor, totul se va rezuma la cerinţele clienţilor: “Totul se va rezuma la ceea ce vor clienţii, chiar dacă dorinţele lor sunt diferite faţă de ceea ce vrem noi. Am produs maşini până acum pe care le-am impus clienţilor şi uneori nu am obţinut profit. Acum, clienţii nu mai sunt doar oameni care vor să fie presaţi să cumpere ceva. Vor să aleagă ce să cumpere, ştiu ce vor. Totodată, clienţii nu mai sunt doar persoane fizice, ci şi oraşe, care ne anunţă că vor maşini cu emii 0”.

    Ian Perason a anunţat că Ford vrea să transforme “Ford Motor Company” în “Ford Mobility Company”.

    “Vrem să devenim Ford Mobility Company, adică o companie de mobilitate. Să nu vorbim numai de maşini sau camioane, ci şi de biciclete, scutere electronice şi altele. Trebuie să acceptăm toate schimbările”, a spus el.

    Directorul Ford a preconizat că, în viitor, nu va mai fi vorba despre proprietatea individuală pe piaţa auto.

    “Nu va mai fi vorba despre proprietatea individuală. Costul maşinilor va creştere ca urmare a tehnologiei care se reflectă în piaţa auto. Dacă stăm şi ne gândim, cât de mult ne folosim maşini în 24 de ore? În cea mai mare parte a timpului maşina este parcată, iar, pe viitor, trebuie să găsim o modalitate inteligentă pentru a folosi vehiculele de transport şi acest lucru înseamnă folosirea lor în comun”, a afirmat Pearson.

     

     

  • Al doilea oraş din România care o să aibă metrou întâmpină tot mai multe probleme. “Ni s-au înjumătăţit fondurile de infrastructură”

    Proiectul metroului va fi dificil de concretizat din bani europeni pe viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene deoarece sumele destinate infrastructurii din România vor scădea la jumătate, în condiţiile în care municipiul încă nu are un operator de transport eligibil, susţine ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu.
     
    “În România avem un singur operator de metrou eligibil, însă şi pentru proiectele Metrorex a fost dificil să obţinem fonduri europene. Iar Clujul încă nici nu are un astfel de operator. În plus, în viitorul exerciţiu financiar al UE, 2021 – 2027, ţara noastră va dispune de 5 miliarde de euro pentru toate marile sale proiecte de infrastructură faţă de 10 miliarde în acest exerciţiu. Statele din Vest nu sunt atât de dornice să finanţeze proiectele de infrastructură din Est, de care noi avem atât de mult nevoie”, a spus ministrul.
     
    În schimb, Clujul va putea obţine fonduri europene pentru proiectele pe care le iniţiază Alianţa Vestului (formată din municipiile Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca. “Este vorba despre investiţiile teritoriale integrate”, a spus Mînzatu.
     
    Acest tip de investiţie permite statelor membre ale UE să pună în aplicare programe operaţionale la nivel intersectorial şi să recurgă la finanţare provenind de la mai multe axe prioritare pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific.
     
    Ministrul a menţionat că principalele artere rutiere considerate ca prioritare la finanţare de la nivel european vor fi cele de pe traseul Coridorului de Transport Pan-European nr. IV (Nădlac – Bucureşti – Constanţa), iar Guvernul României va miza în exerciţiul financiar viitor pe Autostrada Sibiu – Piteşti.
     
    Roxana Mînzatu a anunţat că gradul de absorbţie a fondurilor europene în România este de 32%, sub media europeană de 34%, punând acest lucru pe problemele de la licitaţii, dar şi pe lipsa forţei de muncă.
     
    “Am avut o întâlnire cu conducerea Companiei de Apă Someş Cluj, care a accesat un proiect de 355 de milioane de euro, iar cei de acolo ne spuneau că majoritatea celor 4-6 licitaţii pe care le-au derulat până acum a venit un singur ofertant; în aceste condiţii nu prea putem vorbi despre concurenţă”.
     
    Pentru viitorul exerciţiu financiar, ministerul va propune Programe Operaţional Regionale (POR) descentralizate, în care axele acestora să fie dimensionate în funcţie de specificul regiunii. “Ne vom întâlni cu reprezentanţii agenţiilor de dezvoltare regională cărora le vom expune acest aspect. Nu este normal să ai un POR cu aceeaşi componenţă în toate regiunile”, a spus Mînzatu, scrie ziuadecj.ro

  • Răzvan Cuc îl invită pe preşedinte la o cafea, să-i explice despre infrastructură şi autostrăzi

    Preşedintele Iohannis nu cunoaşte ţara, pentru că paralel cu drumul naţional pe care s-a petrecut accidentul de sâmbătă era şi autostrada, pe care şoferul camionului putea să o folosească, a declarat sâmbătă Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

    „Dacă preşedintele nu are consilieri, îl primesc la o cafea şi îi pot explica preşedintelui cum este cu autostrăzile şi în ce stadiu suntem…Când vorbeşte de infrastructură, trebuie să şi cunoască zona. Ştiu că este complicat să cunoşti când te plimbi cu avioane private înmatriculate pe trei firme separate, ba în SUA, ba în Marea Britanie, ba în Luxemburg, este greu să vezi ce se întâmplă în România, dar lângă acel drum era o autostradă”, a spus Cuc.

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, după ce 10 persoane au murit în urma unui accident produs în zona Ialomiţa, că de vină e nepăsarea „criminală” a PSD şi lipsa de infrastructură decentă. Şeful statului a transmis condoleanţe.

    „Avem nevoie de infrastrcutură rutieră, digitală. Astăzi avem dinpăcate încă o dată un exemplu de ce este absolută nevoie, de infrastrcutură decentă. Azi-dimineaţă la 6 şi ceva am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni şi Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic cu 10 morţi şi aproape 10 răniţi grav. M-a întristat foarte mult. Ce poţi să spui, condoleanţe şi îmi pare foarte rău. Ce să înţelegem de aici? Să înţelegem că lispa de infrastrcutură ucide, precum şi corupţia ucide. Această nepăsare criminală a PSDiştilor costă vieţi de români. Dragii mei, avem nevoie de această infrastrcutră. Ideea cu autostrada nu este doar o ambiţie politică, în niciun caz un moft. Acum, în secolul XXI, secolul mobilităţii avem nevoie de infrastructură ca de aer, altfel pur şi simplu vom rămâne în urmă”, a declarat Klaus Iohannis, în Iaşi.

    Bilanţul final al accidentului rutier produs în zona localităţii Sfântul Gheorghe din Ialomiţa arată că 10 oameni au murit şi şapte au fost răniţi. Poliţiştii rutieri au stabilit că accidentul s-a produs după ce TIR-ul a pătruns pe contrasens şi a lovit microbuzul care ducea, sâmbătă dimineaţa, pasagerii spre locurile de muncă.

    Sursa: mediafax.ro

  • Iohannis,după accidentul soldat cu 10 morţi: Nepăsarea criminală a PSD şi lipsa de autostrăzi ucide

    „Avem nevoie de infrastrcutură rutieră, digitală. Astăzi avem dinpăcate încă o dată un exemplu de ce este absolută nevoie, de infrastrcutură decentă. Azi-dimineaţă la 6 şi ceva am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni şi Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic cu 10 morţi şi aproape 10 răniţi grav. M-a întristat foarte mult. Ce poţi să spui, condoleanţe şi îmi pare foarte rău. Ce să înţelegem de aici? Să înţelegem că lispa de infrastrcutură ucide, precum şi corupţia ucide. Această nepăsare criminală a PSDiştilor costă vieţi de români. Dragii mei, avem nevoie de această infrastrcutră. Ideea cu autostrada nu este doar o ambiţie politică, în niciun caz un moft. Acum, în secolul XXI, secolul mobilităţii avem nevoie de infrastructură ca de aer, altfel pur şi simplu vom rămâne în urmă”, a declarat Klaus Iohannis, în Iaşi.

    Şeful statului susţine că România a rămas în urmă.

    „Cum în urmă trebuie să recunoaştem a rămas România, fiindcă am avut din nefericire atâţia ani la conducere PSD. PSD este principalul motiv al rămânerii în urmă a României”, a adăugat Iohannis.

    Bilanţul final al accidentului rutier produs în zona localităţii Sfântul Gheorghe din Ialomiţa arată că 10 oameni au murit şi şapte au fost răniţi. Poliţiştii rutieri au stabilit că accidentul s-a produs după ce TIR-ul a pătruns pe contrasens şi a lovit microbuzul care ducea, sâmbătă dimineaţa, pasagerii spre locurile de muncă.

    Sursa: mediafax.ro

  • Early Game Ventures investeşte 750.000 de euro în tehnologia de gestionare a infrastructurilor în cloud dezvoltată de startup-ul Bunnyshell

    Fondul Early Game Ventures acordat o finanţare de 750.000 de euro în Bunnyshell, un startup românesc ce dezvoltă tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud, la investiţie participând şi un business angel român.

    Aistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper Dinu. Startup-ul a fost reprezentat de Boanţă, Gîdei şi Asociaţii S.C.A.

    „În ziua de astăzi, nu există aplicaţie sau sistem software care să nu funcţioneze în cloud. Dezvoltarea aplicaţiilor se face tot mai rapid, folosind componente, unelte, API-uri, SDK-uri şi alte resurse uşor de integrat şi usor de folosit inclusiv de ingineri ne-specializaţi. Şi totuşi, atunci când vine vorba despre instalarea aplicaţiilor pe o infrastructură în cloud, lucrurile se complică. Este nevoie de un administrator de sistem care să aleagă cea mai bună soluţie sau cea mai bună arhitectură şi să facă setările şi instalările. Aici intervine Bunnyshell, astfel încât, cu doar două-trei click-uri, oricine să poată instala şi lansa aplicaţii în cloud”, declară Alin Dobra, fondator şi CEO Bunnyshell.

    Bunnyshell funcţionează deja pe marile platforme de infrastructură, Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure şi are parteneriate cu alte companii din domeniu precum Digital Ocean sau Cloudflare. De asemenea, compania furnizează servicii către clienţi corporate din România şi din afara ţării.

     

  • Doi tineri din Bucureşti au transformat un vis din studenţie într-o afacere de trei milioane de euro

    „Încă de la înfiinţare, în 2004, pe când eram doar doi studenţi visători, am acoperit o gamă largă de servicii. Aproape 10 ani mai târziu, în 2013, ne-am structurat formal în două divizii cu activitate complet independentă, cu echipe dedicate, dar cu o strânsă colaborare, pe proiectele care o cer”, povesteşte Vlad Bodea, managing partner în cadrul furnizorului local de soluţii software Bento, despre începuturile afacerii.

    Astfel, businessul Bento, înregistrat la Registrul Comerţului cu denumirea 2B Intelligent Soft, a crescut în ultimii ani în paralel, datorită mixului de servicii şi soluţii IT oferite de către cele două divizii. În 2013, cifra de afaceri a companiei s-a situat la 3,3 milioane de lei, iar anul trecut aceasta a ajuns la 12,6 milioane lei.

    „2018 a fost un an foarte bun pentru Bento, cu realizări semnificative atât în zona de infrastructură IT cât şi de dezvoltare software. Şi ca rezultat financiar putem spune că este cel mai bun an al nostru de până acum”, a subliniat Andrei Cupaciu, director dezvoltare business în cadrul Bento.

    Divizia de infrastructură IT acoperă zona de implementare şi suport aferentă componentelor de infrastructură, cu accent pe partea de cloud public şi privat. Astfel, compania implementează diferite tehnologii şi oferă servicii de migrare a infrastructurilor IT în cloud şi realizează totodată şi proiectele de implementare de infrastructură IT convergentă îmbinată cu tehnologii de virtualizare şi automatizare. La acestea se adaugă şi serviciile de outsourcing de management IT şi suport de nivel 2. De asemenea, o parte dintre proiectele derulate de divizia de infrastructură IT includ şi configurarea şi revânzarea componentelor hardware şi software produse de terţi.

    „În zona de infrastructură IT şi cloud am avut proiecte foarte interesante anul trecut, livrând servicii sau soluţii la cheie extrem de complexe, precum: implementare infrastructuri IT convergente integrate cu tehnologii de virtualizare şi automatizare, migrare în cloud şi outsourcing în zona de IT management şi suport de nivel 2”, a menţionat el.

    Divizia de dezvoltare software se ocupă în schimb de concepţia, dezvoltarea, implementarea şi mentenanţa aplicaţiilor software.

    „Pe partea de dezvoltare software, finalul lui 2018 şi începutul lui 2019 au fost de-a dreptul agitate, trecând în producţie două soluţii majore. Vorbim de o suită de aplicaţii particularizate pentru gestionarea distribuţiei în cadrul BAT România şi de o soluţie SSO (Single Sign On) implementată la Apa Nova Bucureşti, o companie Veolia, soluţie pe care am inclus-o şi în roadmapul de produse Bento, dorindu-ne ca în cel mai scurt timp să o standardizăm”, a precizat Vlad Bodea.

    Câteva dintre soluţiile dezvoltate de companie pentru clienţi au devenit ulterior produse Bento dedicate anumitor nişe: utilităţi – soluţia de workforce management denumită Field Service Management şi soluţia Bento Smart Metering / Automatic Meter Reading, industria alimentară – soluţia Bento Food Manufacturing, agricultură – Bento Granar. Soluţia Bento Mobile Device Management se numără la rândul ei printre produsele proprii ale companiei. De-a lungul timpului, Bento a realizat o serie de proiecte IT pentru companii care activează în domeniul utilităţilor – energie, gaze şi petrol, apă, FMCG, sănătate, agricultură, resurse umane, finanţe-bănci şi asigurări. În total, portofoliul Bento cuprinde peste 40 de clienţi, atât din România, cât şi din străinătate.

    „Livrăm şi am livrat mult şi proiecte în afara ţării, însă cele mai importante dintre acestea au fost derulate prin diverşi parteneri din România, fără a contracta direct beneficiarii serviciilor prestate sau ai soluţiilor implementate. Până acum am lucrat cu companii din Elveţia, SUA, China, Coreea, Uzbekistan şi Austria. 

    Avem însă şi clienţi externi contractaţi direct de către noi, în momentul de faţă într-o pondere nesemnificativă ca venit, însă cu un real potenţial de dezvoltare”, a punctat el. Pe lângă proiectele pentru companii gigant precum Apa Nova, CEZ Group, Electrica SA, E.ON, SIFI TM Agro – Siloz Carani, Agricover, Alka sau Boromir, Bento livrează şi proiecte de dimensiuni mai mici, pentru soluţii sau servicii punctuale, însă cu majoritatea clienţilor lucrează pe proiecte de durată.

    „Uneori un nou modul al unei aplicaţii, o nouă migrare sau o extindere a scopului de colaborare poate fi mult mai complexă şi poate valora mult mai mult decât un întreg proiect mai mic”, a explicat Andrei Cupaciu.

    Printre clienţii câştigaţi anul acesta de Bento se numără British American Tobacco, HPE România, grupul Adrem, SEA Complet (Servicii E.ON pentru Acasă), Computaris, Apa Nova Bucureşti – o companie Veolia, şi My1HR.

    „Începutul lui 2019 a fost cu siguranţă cel mai dinamic pentru divizia de infrastructură IT, unde top 3 categorii de proiecte câştigate (şi multe deja finalizate) sunt: implementare de infrastructură de cloud public, securizare acces la date utilizând soluţii bazate pe cloud, infrastructură IT&C on premise şi consolidare medii / centre de date diferite”, a punctat el, adăugând că două dintre proiectele câştigate după implementare, au fost mutate ulterior în zona de suport, clienţii alegând să continue colaborarea cu Bento, prin contractarea de servicii specifice de suport IT.

    În prima jumătate a acestui an, divizia de infrastructură şi cloud a generat venituri de circa 3 milioane lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2018. „În prezent, avem numeroase proiecte de durată, unele în dezvoltare sau implementare, altele recurente, dar cu siguranţă veniturile din acest an vor fi în creştere faţă de anul trecut”, a subliniat Andrei Cupaciu.

    Pe partea de dezvoltare software, compania are de asemenea în derulare proiecte majore, având două implementări ale soluţiei Field Service Management, care este particularizată substanţial pe nevoile clienţilor, plus extinderi pentru o mare parte din portofoliul de proiecte în mentenanţă. Totodată, divizia de dezvoltare software din cadrul Bento a lucrat în prima jumătate a anului la soluţii de tip SSO (Single Sign On) şi MDM (Mobile Device Management), precum şi la o suită de proiecte personalizate care se află încă în derulare, potrivit lui Vlad Bodea.

    Astfel, per total, veniturile Bento pentru primul semestru din 2019 s-au situat la 5 milioane de lei, iar pentru final de an compania ţinteşte afaceri de circa 14 mil. lei.

    „Estimăm că în 2019 vom atinge pragul de 3 milioane de euro, această estimare bazându-se pe proiectele în derulare, cât şi pe oportunităţi aflate în stadii incipiente”, a menţionat Vlad Bodea. Pe termen mai lung, planurile Bento vizează dezvoltarea produselor software proprii în continuare până când se va ajunge la „platforme uşor configurabile care să trateze nevoi diverse ale clienţilor”, a completat el.

    „Produsul flagship în acest roadmap este FSM (Field Service Management), unde suntem deja cel mai relevant implementator de astfel de soluţii în utilităţi din ţară şi unicul dezvoltator in-house, cât şi MDM (Mobile Device Management), SSO (Single Sign On) şi SM/AMR (Smart Metering / Automatic Meter Reading).”
    În ceea ce priveşte divizia de infrastructură de IT, compania are în plan să îşi menţină creşterea stabilă şi organică din anii anteriori, continuând să livreze servicii şi soluţii la cheie, cu focus pe platforme de cloud publice şi private, automatizări IT, securitate şi infrastructură IT convergentă. Bento va continua să coopereze îndeaproape cu cele mai mari companii de tehnologie din lume, precum Microsoft Azure, Amazon Web Services, HPE, VMWare sau Cisco.
    „Pe parcursul acestui an vom realiza şi investiţii semnificative în departamente şi soluţii specifice DevOps, pentru că în prezent digitalizarea se regăseşte în cadrul oricărei companii, din orice industrie, generând nevoia de a inova, experimenta şi a fi mult mai agil şi flexibil. DevOps dictează o nouă abordare a dezvoltării în cloud, unde creşterea vitezei şi a agilităţii în procesele de livrare a proiectelor şi integrarea acestora în fluxurile de producţie au devenit indispensabile pentru a putea supravieţui în mediile de business actuale”, a subliniat Andrei Cupaciu.

    Furnizorul local de servicii şi soluţii IT îşi va consolida şi mări echipa, care în prezent numără 43 de persoane, faţă de media de 35 de angajaţi de anul trecut. 

  • Facilităţile fiscale din construcţii îşi arată roadele: Construcţiile cresc într-un ritm record de 31% ca urmare a facilităţilor fiscale, infrastructura doar cu 7%

    Volumul lucrărilor din construcţii în Ro­mânia în al doilea trimestru al acestui an, prin comparaţie cu perioada similară a anului tre­cut, a crescut cu 31%, cea mai bună dina­mică din Uniunea Europeană. Spre com­paraţie, construcţiile în UE au crescut în T2/2019 cu un ritm anual de 2,2%, arată datele Euro­stat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, piaţa din România aş­teaptă proiectele mari de infrastructură. Fa­cili­tăţile fiscale au adus lucrărilor private creş­teri mari, însă pe partea de lucrări publice dez­voltarea nu a fost impulsionată, din cauză că OUG 114/2018 nu prevedea facilităţi şi pentru firmele care au ca obiect de activitate şi men­tenanţa drumurilor, explică Adriana Iftime, pre­şedintele Federaţiei Patronatelor Socie­tă­ţilor din Construcţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • GfK: Venitul net anual disponibil al românilor a ajuns la 5.083 de euro. Unde se trăieşte cel mai bine

    La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016, potrivit studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, realizat de GfK.

    Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
     

    Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

    Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

    Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

    Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto – Continental – şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.  

    Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de ”difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

    În general, motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

    Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.

    De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

    Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

     

  • Irina Bălan, Microsoft România: „Cred că în viitor nu mai contează unde lucrezi atât timp cât reuşeşti să creezi o reţea şi o infrastructură globală care pot fi orchestrate de oriunde” – VIDEO

    Irina Bălan conduce departamentul de asistenţă tehnică la nivel EMEA pentru Dynamics 365 şi este responsabilă de dezvoltarea strategiei de modernizare şi automatizare, având în subordine 200 de oameni.
    Ca EMEA business manager în  cadrul Microsoft, ea a condus transformarea la nivel global a serviciilor tehnice (900 de ingineri tehnici, din peste 40 de ţări), a dezvoltat programe de talent management (cu peste 250 de ingineri seniori certificaţi) şi Edu Alliance (parteneriat între Microsoft şi universităţile tehnice din România pentru a-i educa pe cei tineri în cele mai noi tehnologii). Anterior, ea a creat şi dezvoltat prima echipă de asistenţă tenhnică în cloud din EMEA pentru Office 365. „Anul 2018 a fost un an de creştere accelerată pentru Dynamics 365 din perspectiva dezvoltării produsului şi a extinderii pe piaţa ERP”, spune Irina Bălan, adăugând că cifra de afaceri globală a crescut cu 50% într-un an, în vreme ce baza de clienţi s-a extins în peste 20 de ţări în Europa. „Prin natura lui, jobul meu îmi permite să călătoresc şi să interacţionez cu oameni din toate colţurile lumii şi cred că acest lucru a fost un accelerator în dezvoltarea mea ca lider”, spune Irina Bălan. „Am înţeles la un nivel mai profund cum se dezvoltă relaţiile interumane, cum poţi crea un network global şi cum poţi extinde şi multiplica impactul. ”

    Profilul Irinei Bălan a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi ea a fost premiat în cadrul galei de lansare a anuarului.