BusinessMagazin

Tag: implementare

  • BMW caută companii IT româneşti care să le producă software pentru maşinile electrice

    ”În contextul expansiunii conceptului de mobilitate electrică la nivel global, paradigma competitivităţii se schimbă. Astfel că, producători de maşini cu tradiţie de peste 100 de ani în industrie, precum BMW, îşi caută noi parteneri, pe noi pieţe, companiile din România  fiind vizate în context”, a spus ministrul.

    ”Noua orientare a  producţiei de maşini spre maşini electrificate, în concordanţă cu politica mondială de reducere a emisiilor de CO2, creează mult spaţiu de acţiune actorilor români atât din sectorul industrial, IT dar şi în cel de creare a infrastructurii necesare utilizării unor astfel de maşini. În urma întâlnirilor de la începutul acestui an de la Bucureşti,  BMW a demarat un proiect de selectie a companiilor de IT româneşti care vor produce software pentru grupul german”, a adăugat el.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • DISPARE o bancă din România. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele clienţilor

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre Banca Car­pa­tica şi Patria Bank (fosta Nextebank), care a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 no­iem­brie 2016, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii procedurali şi operaţionali pentru implementarea efectivă a fuziunii.

    Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica vor deveni astfel o singură bancă, ce va continua să fie listată la Bursă şi va purta numele de Patria Bank.

    Prioritatea celor două bănci este confirmarea datei fuziunii în cursul acestei săptămâni, în măsură să permită informarea în consecinţă a clienţilor si începerea integrării sistemelor şi operaţiunilor.

    “La acest moment, data estimativă a implementării fuziunii este 1 mai 2017, dată condiţionată de emiterea hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat legalitatea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci privind aprobarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica (societate absorbantă) şi Patria Bank (societate absorbită) şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor corespunzatoare referitoare la fuziune.”, se specifică într-un document al Patria Bank.

    Noua bancă care va fi prezentă în 73 de oraşe la nivel naţional, prin 111 sucursale, are peste 240.000 clienţi şi 3,81 miliarde lei în active.

    Patria Bank (fosta Nextebank), instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei.

  • Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă: Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va DISPĂREA. Ce se întâmplă cu clienţii

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre cele două bănci, care a primit aprobarea prealabilă a BNR, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii necesari pentru fuziune. 

    Astfel, două dintre cele mai cunoscute bănci din România vor deveni o singură bancă, iar una dintre ele va dispărea.

    Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă: Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va DISPĂREA. Ce se întâmplă cu clienţii 

  • Dispare o bancă din România. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele clienţilor

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre Banca Car­pa­tica şi Patria Bank (fosta Nextebank), care a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 no­iem­brie 2016, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii procedurali şi operaţionali pentru implementarea efectivă a fuziunii.

    Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica vor deveni astfel o singură bancă, ce va continua să fie listată la Bursă şi va purta numele de Patria Bank.

    Prioritatea celor două bănci este confirmarea datei fuziunii în cursul acestei săptămâni, în măsură să permită informarea în consecinţă a clienţilor si începerea integrării sistemelor şi operaţiunilor.

    “La acest moment, data estimativă a implementării fuziunii este 1 mai 2017, dată condiţionată de emiterea hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat legalitatea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci privind aprobarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica (societate absorbantă) şi Patria Bank (societate absorbită) şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor corespunzatoare referitoare la fuziune.”, se specifică într-un document al Patria Bank.

    Noua bancă care va fi prezentă în 73 de oraşe la nivel naţional, prin 111 sucursale, are peste 240.000 clienţi şi 3,81 miliarde lei în active.

    Patria Bank (fosta Nextebank), instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei.

  • Plusurile şi minusurile salariului minim

    Studiul KPMG privind salariul minim în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, ajuns la a doua ediţie, analizează salariile din 31 de state atât din punct de vedere al valorii, cât şi din punct de vedere legislativ.

    Termenul de „salariu minim”, notează autorii studiului, are diferite definiţii în literatura de specialitate, legislaţie sau alte materiale. Şi chiar dacă definiţiile nu sunt identice, ele se referă toate la o sumă minimă pe care angajaţii trebuie să o primească pentru munca efectuată. Aceasta are rolul de a-i proteja pe angajaţi de exploatare, stabilind o rată minimă sub care un raport de muncă este considerat inacceptabil. Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse prin Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE). Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE, al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri şi mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea şi respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni şi a combate eventualele abuzuri. O dată cu implementarea noii directive, specialiştii de la KPMG se aşteaptă ca autorităţile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detaşărilor transnaţionale.

    Astfel, intenţia Comisiei Europene este ca toate statele membre să introducă salarii minime pentru angajaţi, într-un efort de a combate inegalitatea socială şi sărăcia. Instituţia acceptă faptul că fiecare stat trebuie să aibă libertatea de a alege valoarea pragului respectiv; cu toate acestea, cei în căutarea unui loc de muncă trebuie să aibă un venit minim garantat.

    Desigur, salariile minime variază considerabil în cadrul Uniunii Europene. Studiul celor de la KPMG descrie modul în care aceste reguli sunt aplicate în diferite state: în unele cazuri pragul minim este garantat pentru întreaga forţă de muncă, reprezentând o regulă impusă la nivel naţional, în vreme ce alte state au optat pentru introducerea salariului minim doar pentru anumite categorii sociale. Aici intervin şi sindicatele: acolo unde acestea sunt puternice, negocierea va aduce de cele mai multe ori un prag minim satisfăcător. În celelalte cazuri, unde sindicatele nu au o reprezentativitate pronunţată, statul poate impune un salariu minim insuficient. Mai există o dezbatere legată de oportunitatea introducerii unui prag minim coordonat în toate statele membre ale UE, notează raportul KPMG. Potrivit statisticilor oficiale, o astfel de iniţiativă ar afecta mai curând salariaţii din statele nordice, acolo unde pragul este mai ridicat.

    Autorii studiului au descoperit că statele sunt grupate în două categorii din punctul de vedere al salariului minim: cele care au impus pragul la nivel naţional (20 din cele 31 de state analizate) şi cele care nu au legiferat în această direcţie (alte 10 state). Suedia este singura ţară care nu are niciun fel de reglementare în ceea ce priveşte salariul minim. În cazul celor 20 de state din prima grupă, pragul minim variază între 235 de euro (Bulgaria) şi 1.999 euro lunar (Luxembourg). Important de menţionat este că toate cele 20 de state au înregistrat creşteri în 2017, comparativ cu 2016.

    De la 1 februarie 2017 salariul minim brut în România a crescut la 1.450 de lei (aproximativ 322 de euro). Pentru străinii care vor să lucreze în România se aplică aceleaşi reguli, cu excepţia celor ce deţin blue card (lucrători supraspecializaţi); în cazul acestora, salariul minim se calculează ca sumă a patru salarii medii brute pe economie. Astfel, după media actuală, salariul minim al unui deţinător de blue card este de 10.724 lei pe lună.

    „Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene”, remarcă Mădălina Racoviţan, partener şi coordonator al diviziei People Services din cadrul KPMG în România. „De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţi, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă. Mobilitatea internaţională însă aduce cu sine şi o serie de provocări atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea.”

    Mădălina Racoviţan explică faptul că în multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. „În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă. Dacă determinarea nivelulul salariului minim începe să pară complicată, şi mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remuneraţie, chiar şi diurnă pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinării salariului minim.”

  • Huawei Mate 9: un android mare aproape perfect – VIDEOREVIEW

    Huawei Mate 9 este un telefon mare (5,9 inchi) cu o baterie de 4.000 mAh, un procesor nou şi performant, 4 GB RAM şi spaţiu de stocare încăpător. Este un telefon care bifează toate punctele cheie, însă în acelaşi timp nu este un telefon care să te emoţioneze, să fie memorabil.

    Designul este unul clasic, care respectă liniile trase de compania chineză prin intermediul modelelor anterioare. Mate 9 este construit din metal, are pe spate senzorul de amprente şi două camere ce lucrează împreună, colţurile sunt rotunjite, iar jos, lângă portul de încărcare, sunt amplasate două boxe destul de zgomotoase.

    Mate 9 este mare, confortabil de ţinut în mână, însă nu acelaşi lucru l-aş putea spune şi despre scrisul cu o singură mână. Chiar şi cu ecranul micşorat am avut dificultăţi în a scrie corect şi rapid. Pentru a uşura utilizarea cu o singură mână, chinezii au implementat o caracteristică ce-ţi permite să micşorezi spaţiul de lucru.

    Un alt plus pentru utilizatori îl aduce senzorul de pe spatele telefonului care este foarte rapid, precis şi util. La fel ca la P9, poţi verifica notările atingând senzorul de amprentă şi poţi trece prin fotografii fără a atinge ecranul (deşi este de preferat navigarea prin intermediul touch-ului).

    Unul dintre beneficiile telefoanelor mari, phablete, este faptul că dispun de ecrane mari, devenind astfel mini staţii multimedia portabile. Mate 9 vine cu un ecran Full HD, foarte luminos ce poate fi utilizat cu uşurinţă afară într-o zi cu soare. Culorile sunt luminoase, fără a fi prea saturate, cu un contrast bun. În general, display-ul este plăcut de privit şi redă culori frumoase, dar nu pot să nu mă gândesc cât de bine ar fi arătat cu un display Quad HD, ce se găseşte şi pe alte telefoane mai mici şi mai ieftine. Un astfel de ecran a fost implementat în versiunea Mate 9 realizată în parteneriat cu Porsche Design.

    „Sub capotă” se găseşte cel mai nou procesor al celor de la Huawei, Kirin 960, ale cărui opt nuclee fac ca operaţiunile de zi cu zi să se deruleze fără cusur. Procesorul este susţinut de 4 GB RAM, suficient pentru a rula jocuri precum Asphalt 8 fără probleme. De-a lungul perioadei de testare n-am experimentat niciun fel de probleme la acest capitol. Nu este cel mai performant telefon de pe piaţă, dar este suficient de bun pentru a face faţă cu succes tuturor aplicaţiilor şi jocurilor din Playstore. Spaţiul de stocare începe de la 64 GB şi poate fi extins până la 256 GB cu un card microSD.

    Huawei este recunoscut şi pentru faptul că telefoanele sale rulează pe sistemul de operare Android peste care era pus EMUI, ce până nu de mult lăsa de dorit. Chinezii au făcut modificări, l-au făcut mai user friendly (au băgat sertarul de aplicaţii) şi se mişcă mai bine. Mai mult, chinezii susţin că au implementat nişte algoritmi de machine learning astfel încât telefonul să ruleze bine şi după o perioadă de utilizare îndelungată. Asta rămâne de văzut, dar ar fi extraordinar dacă ar fi şi adevărat.

    Pentru Mate 9, Huawei a mers pe modelul P9 şi a implementat modelul cu două camere foto, una alb-negru şi una color. La P9 rezultatul a fost unul foarte bun, dar nu în totalitate şi la Mate 9.
    Senzorul monocrom de 20 MP se ocupă de contraste şi ajută în situaţii de luminozitate scăzută, iar senzorul RGB de 12 MP de restul.

    În timpul zilei, fotografiile ies bine şi detaliate, plăcute ochiului, cu culori vii, fără a suprasatura. Când se întunecă, fotografiile nu mai ies foarte bine din cauza aperturii maxime de f/2.2. În acest caz rezultatele variază: unele fotografii ies bine, altele sunt şterse şi „puricoase”. Modul HDR tinde să satureze şi să întunece cam mult culorile. Spuneam că apertura maximă este de f/2.2, dar se poate mări şi mai mult până la f/0.95 cu ajutorul software-ului chinezilor. Efectul poate arăta bine, dar de multe ori înceţoşează fie prea mult din prim plan, fie înceţoşează unde nu trebuie, fapt ce acentuează impresia de artificial.

    Ce am descoperit utilizând telefonul este faptul că atunci când foloseşti modul auto poţi obţine rezultate bune, dar şi proaste. De aceea, de multe ori, m-am trezit că „bibileam” mai mult prin setări decât eram obişnuit să o fac.

    Cum ne-au obişnuit producătorii de telefoane, şi Mate 9 vine cu mai multe moduri de fotografiere: good food (cum ar fi fost unul de bad food?), timelapse, slowmotion, beauty mode etc. Pentru doritori, camera este capabilă să filmeze 4K.
    Dacă performanţa modului auto nu este constantă, un lucru care rămâne bun la Huawei sunt fotografiile alb- negru capturate de senzorul de 20 MP.

    După cum spuneam, boxele telefonului aduc destul de mult volum, dar nu şi calitate, sunetul pierzându‑şi din detalii; la volum maxim unele melodii devin chiar deranjante pentru ureche.

    Bateria de 4.000m Ah este bună pentru două zile de utilizare. 40-50 de minute de ascultat muzică, puţin browsing mi-a scurs 5-6% din baterie şi în general modul de optimizare al luminozităţii face o treabă bună astfel încât să nu consumi inutil din baterie. Trebuie să menţionez că software-ul de optimizare a consumului de baterie îmi trimitea constant notificări că aplicaţia x sau y consumă prea mult, devenind cam enervant.

    Per total, o zi de muncă consuma până la circa 45-50% înainte de culcare, deci două zile sunt posibile. Mai ales când iei în considerare că se încarcă 20-23% în 10 minute şi 40-41% în 20 de minute; în jumătate de oră trece de jumătate. O oră şi 10-15 minute au fost suficiente pentru o încărcare completă.

    Mate 9 este un telefon mare, frumos, nu atât de bun pe cât ar fi putut să fie, dar o soluţie viabilă pentru cei care vor un telefon cu un ecran mare şi nu sunt dispuşi să dea  mulţi bani pe un Google Pixel XL sau un iPhone 7 plus.

    CASETĂ TEHNICĂ:

    Display IPS LCD, 5,9 inchi, Full HD
    Sistem de operare Android 7.0 + EMUI
    Procesor Hisilicon Kirin 960
    Video Mali-G71 MP8
    RAM 4 GB
    Stocare 64 GB + card microSD (256 GB)
    Cameră principală 20 MP + 12 MP f/2,2
    Cameră frontală 8 MP f/1,9
    Baterie 4.000 mAh
    Greutate 190 g

     

     

     

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • 40% creştere a cifrei de afaceri pentru Grupul de comunicare HELLO

    Grupul de comunicare HELLO şi-a crescut cu peste 40 de procente volumul afacerilor în 2016, odată cu dezvoltarea semnificativă a brandului Foodwise, şi estimează un rulaj de 3 milioane de euro pentru anul în curs. În 2017, Foodwise îşi va lansa propria platforma de implicare socială, în cadrul unui demers activ care vizează responsabilitatea faţă de resurse şi încurajarea comportamentului etic în industria food&beverages din România.

    „Anul 2016 ne-a adus performanţe pe toate direcţiile de business. Foodwise a dezvoltat şi lansat pe piaţă conceptul de retail cu cea mai mare complexitate de până acum – proiectat de echipa de consultanţi a hub-ului nostru creativ şi livrat „la cheie”; creativitatea şi implementarea campaniilor de consumer engagament au adus rezultate clienţilor şi volume de business agenţiei, iar competenţele echipei au crescut pe fiecare specializare – de la strategie şi concept, până la implementare. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an al eficienţei şi din perspectiva recunoaşterii publice – primul Effie din portofoliul Foodwise”, spune Marilena Istrătescu, managing partner şi cofondator al grupului HELLO. 

    Pentru 2017, focusul grupului de comunicare HELLO îl reprezintă consolidarea competenţelor de food intelligence, respectiv dezvoltarea unor proiecte care să pună în evidenţă etică brandurilor şi să încurajeze comportamente responsabile pe piaţă, inclusiv în rândul consumatorilor.
     
    În cadrul acestui demers, Grupul HELLO va lansa, în 2017, o platforma de comunicare dedicată, care va funcţiona că un hub de resurse şi integrator de proiecte de responsabilitate socială.
    Fondat în 2010, de către 3 antreprenoare – Marilena Istrătescu, Cristina Diaconescu-Pîrlitu şi Andreea Celescu – Grupul de comunicare HELLO a încheiat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, rulajul la nivel de grup s-a ridicat la 2,8 milioane euro.
    În 2016, sub brandul Foodwise, grupul HELLO a dezvoltat proiecte signature precum: “Berarul vine să te cunoască” (Timişoreana); “Caravana Ciucaş” (Ciucaş); proiectul WineWay (Halewood) – un concept store de retail de vinuri care a pus în valoare toate competenţele hub-ului creativ HELLO; campania “Fromageria” (NORDIC) – dublată de o platforma de cultivare a bunului gust culinar. 

     

  • Tânărul de 30 de ani din Iaşi care vrea să revoluţioneze învăţământul în România

    Alexandru Holicov, un tânăr de 30 de ani din Iaşi, şi-a propus să revoluţioneze sistemul de învăţământ din România dezvoltând o platformă care pune la aceeaşi masă profesorii, elevii şi părinţii. Rezultatele Adservio de până acum par să îi dea dreptate: note mai mari, absenţe mai puţine şi tot mai multe şcoli interesate de proiect.

    „La 18 ani şi jumătate, când am intrat la Facultatea de Construcţii, m-am apucat de business. Cumva cred că e în sânge, avem o familie destul de mare şi cam toţi suntem antreprenori. Am avut o firmă de leasing, acela a fost primul business”, povesteşte tânărul antreprenor. „Am făcut asta vreo doi ani de zile, după care am realizat câteva investiţii în imobiliare, iar în 2008 am început proiectul Adservio. Am pornit de la o idee, nu am avut exemple pe care să le urmăm, am luat-o practic de le zero.”

    Adservio este o platformă online de management şcolar care conectează toate persoanele şi instituţiile implicate în actul de educare. Cu alte cuvinte, este vorba despre un program care permite acordarea de note, însemnarea absenţelor, calcularea mediei în timp real, realizarea unor statistici despre evoluţia elevului sau performanţele sale în raport cu ceilalţi şi multe altele. Toate acestea sunt vizibile pentru profesori, elevi şi părinţi în egală măsură.

    În timpul celor şapte ani de activitate, Alexandru Holicov a observat o serie de efecte pozitive în unităţile de învăţământ unde Adservio a fost utilizat constant de toate cadrele didactice. Astfel, părţile implicate au devenit mai responsabile vizavi de actul didactic – părinţii, profesorii şi elevii s-au implicat mai mult în procesul de educaţie. În unele unităţi de învăţământ s-au înregistrat cu până la 63% mai puţine absenţe, iar media pe unitate şcolară a crescut cu un punct, de pildă de la 7 la 8.

    În noiembrie 2008 au realizat un focus grup înainte de a implementa platforma în liceul Vasile Alecsandri din Iaşi. „La momentul acela nu aveam aproape nimic, era o idee şi o prezentare în PowerPoint în care arătam noi cum ar trebui să funcţioneze platforma odată instalată.”

    Directorul instituţiei a fost interesat de idee, mai ales că Alexandru Holicov şi vărul său, asociat în business, absolviseră liceul respectiv. „Am dotat fiecare sală de clasă cu un calculator; erau nişte calculatoare speciale, gândite de noi, mă vedeam un fel de Steve Jobs. Am cumpărat monitoare, plăci de bază şi alte componente şi am construit calculatoarele. Problema e că la început aveau carcase din plexiglas şi s-au stricat imediat; am început apoi să le facem dintr-un metal dur.” În septembrie 2008, au lansat oficial platforma într-o unitate de învăţământ.

    Investiţia iniţială a constat în banii pe care îi avea strânşi din businessurile anterioare – a fost vorba de tot ce ţinea de echipamente, infrastructură şi de soft – şi s-a ridicat la aproximativ 30.000 de euro. „Pentru partea de soft am reuşit să aducem nişte oameni, să-i facem interesaţi de idee; le-am dat un procent din business şi aşa s-a născut prima versiune a lui Adservio.”

    Anul următor au implementat soluţia în alte cinci unităţi şcolare, tot din Iaşi. „A fost pură nebunie: la un moment dat aveam împrumutaţi 400.000 de euro ca să putem merge înainte. Pot spune că am ajuns la break even acum un an, la şapte ani după ce am început”, remarcă Alexandru Holicov. „Fără nebunia aia probabil că n-am fi ajuns aici.”

    În momentul acesta, Adservio serveşte 40 de unităţi de învăţământ din România şi câteva din Republica Moldova; majoritatea sunt în Iaşi şi Bucureşti.

    În 2010 s-au împrumutat, au făcut credite bancare şi Alexandru Holicov recunoaşte că au riscat destul de mult. Cu primul credit, de 500.000 de lei, au dotat cinci şcoli – atât a costat implementarea, acestea fiind costurile doar pentru echipamente. Doi ani mai târziu, şcolile care utilizau platforma au făcut o petiţie către Ministerul Educaţiei cerând eliminarea catalogului „pe hârtie” din şcolile unde se folosea Adservio pentru un an de zile, pentru a se vedea care sunt beneficiile folosirii sistemului electronic de înregistrare a notelor. „E frustrant pentru profesori să treci note într-un catalog ştiind că nu va întâmpla nimic cu notele alea; odată introdusă în sistemul Adservio, o notă sau o absenţă ajunge deja în mai multe conturi, e folosită la mai multe statistici, automat devine foarte importantă.”