BusinessMagazin

Tag: ilegal

  • Cum se toacă banii din programele de sănătate: medicamente pentru morţi şi achiziţii ilegale

     De asemenea, CNAS a validat eliberarea de medicamente în valoare de 63.000 de lei, pentru pacienţi care erau decedaţi la data eliberării din farmacii a respectivelor medicamente. În acelaşi document se arată şi faptul că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor. Raportul Curţii de Conturi menţionează şi lipsa de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte controlul implementării Programelor Naţionale de Sănătate pentru diabet şi boli rare, deşi aceasta este una dintre principalele atribuţii ale sale. În total, cheltuielile nejustificate se ridică la 9.424.000 de lei, informează Gândul.

    Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activităţii Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a unui număr de 21 de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului naţional de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

    Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de reţete pentru afecţiuni diabetice au eliberat reţete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei.

    Aceste reţete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unde în curând ar putea fi ilegal ca pietonii să scrie mesaje pe telefon în timp ce merg pe stradă – VIDEO

    Americanii din New Jersey care merg cu nasul în telefon ar putea ajunge la închisoare, în cazul în care noul proiect de lege va deveni lege, informează Huffington Post.

    Dacă proiectul de lege va trece cei care vor fi prinşi că scrie mesaje pe telefon în timp ce merg pe stradă ar putea fi amentaţi cu 50 de dolari, să stea 15 zile în închisoare sau aceştia pot fi amendaţi şi să petreacă câteva zile închişi.

    “Dacă o persoană aflată pe drum, fie că merge sau conduce, prezintă un risc pentru alţii pe drum, ar trebui să existe o lege care să descurajeze şi să sancţioneze acest comportament riscant”, a declarat Pamela Lampitt, unul dintre susţinătorii proiectului de lege. Ea a mai spus că a fost martoră la un accident mortal: un copil a traversat strada uitându-se la telefon când a fost lovit de un autobuz.

    Accidentele legate de mersul pe jos neatent au crescut cu 35% din 2010, potrivit CBS. Mai mult, oamenii care traversează în timp ce trimit mesaje sunt de două ori mai susceptibili să fie loviţi de o maşină decât oamenii care vorbesc la telefon, potrivit unei cercetări a universităţii Alabama din Birmingham.
     

  • Contrabanda continuă să crească

    „Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi  pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat  înfiinţarea unui Grup de lucru care  să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi  autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    „Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.

    „Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete  este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim  instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Cum fac cartelurile mexicane miliarde de dolari din vânzarea drogurilor

     Procesul este în general simplu: organizaţiile cumpără cocaină procesată din America de Sud şi o introduc în mod ilegal în Statele Unite pentru a o vinde la sume mult mai mari, scrie Business Insider.

    Aşa cum recunoştea, însă, Hillary Clinton în urmă cu câţiva ani, „pofta insăţiabilă a americanilor pentru droguri ilegale” reprezintă cea mai clară explicaţie pentru succesul acestui business. Totodată, nici faptul că cel mai mare furnizor de narcotice din lume este vecin cu cel mai mare consumator de narcotice de la nivel global, nu poate fi ceva întâmplător, scriu într-un material The New York Times.

    Cât de profitabilă este această afacere pentru o astfel de organizaţie?

    Cartelul Sinaloa, cel mai mare şi cel mai cunoscut din Mexic, poate cumpăra un kilogram de cocaină din zonele deluroase ale Columbiei şi Peru cu doar 2000 de dolari. Odată ajuns pe piaţă, preţul aceluiaşi kilogram creşte spectaculos. În Mexic, o „cărămidă” de cocaină ajunge până la 10.000 de dolari. Doar trecând graniţa, aceeaşi cantitate ajunge să valoreze în Statele Unite aproximativ 30.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Prinţul Paul, internat la Spitalul din Ploieşti, după ce i s-a făcut rău când mergea spre DNA Braşov

    Potrivit unor reprezentanţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, prinţul Paul s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la unitatea sanitară, acuzând probleme cardiace, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma investigaţiilor, medicii au decis să îl interneze pe prinţul Paul în Secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, au precizat sursele citate.

    Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi să se prezinte miercuri la DNA Braşov, pentru a da declaraţii într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri.

    Prinţesa Lia a declarat, pentru MEDIAFAX, că soţului ei i s-a făcut rău în timp ce se îndreptau spre DNA Braşov. Aceasta a precizat că au oprit maşina cu care mergeau spre DNA Braşov la o benzinărie aflată aproape de Ploieşti, unde au întrebat un echipaj de poliţie cum pot ajung la un spital. De acolo au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.

    Prinţesa Lia a precizat că soţul său a rămas internat la spitalul din Ploieşti, urmând să meargă la DNA Braşov când starea de sănătate a acestuia va permite.

    În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a spus că este vorba de o sesizare făcută de ei la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.

    Aceasta susţine că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele actele nu este de fapt semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.

    Întrebată dacă procurorii DNA au făcut percheziţii la casa lor, în condiţiile în care procurorii au făcut percheziţii în Bucureşti şi Ilfov în acest caz, iar de la locuinţa omului de afaceri Remus Truică au fost ridicate mai multe documente, prinţesa Lia a spus că nu s-au făcut percheziţii la locuinţa lor, pentru că nu sunt suspiciuni în cazul lor, ei fiind cei care au făcut sesizarea la DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA Braşov fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi Ilfov.

    Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.

    Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de procurori, la finalul căreia Andrei Hrebenciuc i-a solicitat tatălui său să-l ajute financiar pe prinţul Paul. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.

    Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.

    “Începând cu luna noiembrie 2013 şi până în prezent, numiţii Olari Aurel, Iacob Sorin Ioan, Mătăşel Ioan, Kadas Iosif, Bengescu Dan Costin, Jănică Poenaru, Viorel Hrebenciuc, cu ajutorul altor persoane, acceptând promisiunea unor foloase materiale, direct sau indirect (ex. prin intermediul numitei Alina), le-au promis numiţilor Paul-Philippe al României şi soţiei sale, Lia a României, că vor interveni pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, din Călăraşi, Suceava, Sinaia etc, cu atribuţii în domeniul retrocedărilor imobiliare sau al reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora sau în scopul îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri (ex. obţinerea urgentă şi în mod ilegal a 39.885 hectare teren în Broşteni, jud. Suceava, a 50 ha + 3.165,87 de ha teren agricol la Mănăstirea, jud. Călăraşi şi a două imobile în Sinaia etc)”, potrivit procurorilor care au administrat dosarul.

    Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.

    Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.

    Potrivit unor surse judiciare, Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”. Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava.

    Pe de altă parte, în 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă Regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

    În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa în condiţiile Legii 165/2013.

    Totodată, Prinţul Paul a cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma Regala Băneasa.

    De asemenea, Prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.

     

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.