BusinessMagazin

Tag: hoteluri

  • Chinezii de la HNA Group scot la vânzare hotelurile Radisson, după ce au ieşit deja din grupul Hilton. Pe mâna cui ar putea ajunge

    HNA Group, conglomeratul chinez care a început să îşi vândă activele pentru a-şi achita datoriile, explorează opţiunea de vânzare a Radisson Hotel Group, potrivit surselor din piaţă citate de Bloomberg.

    HNA a atras interes atât din partea lanţurilor rivale de hoteluri cât şi din partea altor potenţiali cumpărători, scriu americanii. Nu există încă nicio siguranţă că aceste discuţii vor duce într-un final la vânzare.

    „În timp ce a fost raportat în masă că HNA îşi vinde o parte din active, suntem într-un punct foarte bun al businessului şi rămânem dedicaţi strategiei noastre de a continua”, spune John Kidd, CEO al Radisson pentru operaţiunile din cele două Americi şi din regiunea Asia-Pacific. „Orice întrebare adiţională cu privire la o posibilă vânzare trebuie să primească răspuns din partea celor de la HNA”.

    Reprezentanţii HNA au refuzat să comenteze pentru articolul celor de la Bloomberg.

    HNA şi-a vândut masiv activele anul acesta pentru a plăti o parte din datoria pe care a adunat-o în anii în care cumpăra fără limită. A fost de acord să vândă o clădire de birouri din Minneapolis pentru 320 de milioane de doalri către Samsung Group. De asemenea, şi-a vândut total participaţia din Deutsche Bank şi din lanţul hotelier Hilton.

    HNA scoate Radisson pe piaţă în contextul în care operatorul hotelier a beneficiat de o economie globală puternică şi de un apetit din ce în ce mai mare al clasei de mijloc pentru turism.

    Sectorul de călătorii şi de turism a crescut cu 4,6% în 2017, de două ori mai mult decât economia globală, potrivit Consiliului Mondial de Călătorie şi Turism.

    HNA a cumpărat Radisson în 2016, când se numea Carlson Hotels.

    Astăzi, lanţul operează sau are sub dezvoltare peste 1.400 de hoteluri în toată lumea, sub opt branduri diferite, printre care Radisson, Park Plaza şi Country Inn & Suites.

    De asemenea, chinezii deţin şi o participaţie majoritară în Radisson Hospitality AB, operatorul înregistrat în Bruxelles care gestionează hotelurile din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, cu o valoare de piaţă de circa 540 de milioane de dolari.

     

     

  • Timişoara a intrat pe radarul marilor lanţuri internaţionale de hoteluri

    Astfel, compania Hotel Development a semnat cu lanţul hotelier Orbis, care administrează hotelurile ibis, un contract de management pentru o perioadă iniţială de 15 ani, pentru primul hotel ibis din Timişoara.
     
    Hotelul este programat să se deschidă în trimestrul patru din 2020.
     
    Piaţa din Timişoara devine din ce în ce mai atractivă pentru dezvoltarea de hoteluri, în condiţiile în care în prezent singurul hotel de brand internaţional din oraşul de pe Bega este NH. Restul hotelurilor au branduri locale.
     
    De asemenea, în acelaşi an urmează să fie deschis şi primul hotel Radisson Blu din Timişoara şi al treilea sub acest brand din România, după cel de pe Calea Victoriei din Bucureşti şi cel din Braşov, ce urmează a fi inaugurat anul viitor, conform celor mai recente date.
     

  • UN NOU TIP DE CONCEDIU: cum au dus hotelurile luxul la un alt nivel. Aţi fi dispuşi să petreceţi un concediu aşa? – GALERIE FOTO – VIDEO

    În prezent, există hoteluri răspândite în toată lumea care oferă turiştilor paturi de lux – în aer liber, după cum reiese dintr-un articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    Iată câteva exemple:

    Tinyeleti Treehouse, Parcul Naţional Kruger, Africa de Sud


    Construit la înălţimea copacilor răspândiţi în această regiune, patul în aer liber din acest complex turistic oferă o privelişte asupra râului Sabie şi vieţii sălbatice din parcul naţional Tinyeleti
    Preţul cazării se situează în jurul a 250 de euro pe noapte.

    Jantara Wilderness Camp, Parcul Naţional Pench, India

    Patul în aer liber de aici ste inspirat de stilul tradiţional al fermierilor din regiune care obişnuiau să doarmă afară, astfel încât să îşi supravegheze recoltele.
    Înainte de culcare, poţi să vezi aici – dacă îţi doreşti –  tigri, leoparzi, câini sălbatici.
    Preţul cazării variază, dar încep de la 300 de euro pentru o experienţă all inclusive, care să includă patul aflat sub stele.

    L’Albereta, Bergamo, Italia


    Potrivit Daily Mail, L’Albereta Cabriolet Suite este alegerea potrivită pentru cei care îşi doresc serviciile unui hotel cochet, dar şi experienţa somnului sub stele. Dormitorul din camerele de hotel de aici sunt prevăzute cu tavanuri retractabile.
    Preţul cazării pentru două persoane este de 300 de euro.

    Amangiri, Utah, Statele Unite


    Aflat la câteva ore de condus de Marele Canion, acest hotel are camere prevăzute cu două paturi: unul la interior, iar altul în aer liber.
    Camerele au şi o terasă privată prevăzută cu şemineu, piscină, duşuri şi un bar. Preţurile pornesc de la 4.315 euro pentru o noapte de cazare.

     

  • Omul care a construit un imperiu în industria ospitalităţii după ce a avut o idee genială. Acum are 148 de proprietăţi în 80 de oraşe

    După 20 de ani, Frasers Hospitality, businessul pe care îl conduce, a devenit unul dintre cei mai furnizori globali de apartamente high-end de închiriat, cu servicii precum cele furnizate de hoteluri. Afacerea are în portofoliu 148 de proprietăţi răspândite în capitalele a 80 de oraşe, precum şi în hub-uri financiare din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa. 
     
    La momentul în care Choe a fost numit să lanseze şi să conducă acastă companie, Asia se afla în boom economic, cu economii tigru precum Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan şi Singapore. Pe măsură ce Frasers se pregătea să deschidă primele două unităţi în Singapore, în 1997, criza financiară asiatică a lovit, iar oamenii au început să îşi piardă brusc locurile de muncă şi să înceteze să mai călătorească. 
     
    Choe îşi aminteşte că îşi întreba angajaţii dacă voiau într-adevăr să lucreze în continuare în firma lui, în contextul în care exista riscul să nu fie plătiţi. „Mi-au spus că vor să deschidem, chiar dacă îi pot plăti sau nu”. Pentru a supravieţui, Choe i-a convins pe reprezentanţii consiliului director al firmei, grupul de proprietăţi Frasers Centrepoint, să deschidă apartamente cu servicii incluse în loc de hoteluri – parţial fiindcă obţinerea permisiunii de funcţionare astfel în Singapore era mai uşor. Simţea de asemenea că aceasta era o nişă neexploatată.
     
     
    Cele 412 apartamente deţinute atunci de companie au devenit foarte rapid solicitate, iar gradul de ocupare a ajuns la 70%, apoi la 90%. Choe explică popularitatea apartamentelor cu servicii: „Dacă oamenii stau undeva pentru doar câteva zile, stau fericiţi în hoteluri, dar dacă vor sta undeva între o lună şi opt luni, vor începe să simtă că pereţii camerei de hotel ”se vor închide peste tine”.” Acum, Choe are alt tip de provocări, printre care preferinţelor celor din generaţia millennials şi popularitatea din ce în ce mai mare a platformei Airbnb. ”Nu voi subestima niciodată Airbnb”, spune el. 
     
    El a observat că acesta nu a avut deocamdată un impact semnificativ al businessului – corporaţiile preferă în continuare să îşi cazeze angajaţii în apartamente de acest tip fiindcă pot garanta astfel siguranţa lor. Dar este posibil ca acest lucru să se schimbe, recunoaşte Chloe în interviul acordat BBC. 
     
    ”Am două fiice care folosesc Airbnb; când am fost într-o vacanţă de familie la Florenţa, am plătit 330 de euro pe camera în care eram cazaţi, iar fiica mea plătise 80 de euro pentru o cameră aflată în apropiere, luată prin Airbnb.”
     
    În 2015, grupul a cumpărat Malmaison Hotel du Vin, un grup hotelier britanic, specializat în dezvoltarea proprietăţilor încărcate istoric în hoteluri boutique. 
     
    În prezent, Choe spune că în continuare trage învăţăminte din experienţele lui din tinereţe: a studiat printr-o bursă furnizată de hotelul Shangri pentru a studia la Universitatea Cornwell din Statele Unite ale Americii – s-a întors apoi în Asia pentru a învăţa despre industria ospitalităţii. ”Sunt recunoscător pentru aceste experienţe. Atunci când intrii într-un hotel, imediat după aceea îţi dai seama ce funcţionează şi ce nu.”
     

  • Cea mai nouă strategie a hotelierilor să profite de turiştii pe care îi loveşte nostalgia vacanţelor trecute: Scot la vânzare obiecte care să-ţi amintească de hotel

    Nu puţini sunt clienţii care vor să ia cu ei ceva care să le amintească de şederea într-un hotel anume, fapt pentru care diverse hoteluri au la vânzare articole pe care le folosesc, cum ar fi saltele, perne şi aşternuturi, ori cristaluri de Murano şi veioze sau anumite piese de mobilier. 

    Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.

  • Ia-ţi hotelul la pachet

    Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.

  • Veşti bune pentru turiştii care vor să îşi petreacă vacanţa în Turcia. De astăzi au zbor direct spre oraşul-staţiune Alanya

    Aflat pe coasta Mediteranei, în sudul Turciei, Alanya are multe de oferit, fie că vrei să petreci un sejur liniştit la plajă, cu familia, pe plaja Kleopatra, clasată de TripAdvisor în topul celor mai bune plaje din lume, sau vrei să te distrezi alături de prieteni.

    Astfel, pe lângă  facilităţile oferite de hoteluri, precum saună, masaj sau petreceri tematice, poţi beneficia de excursii opţionale, cum ar fi safari cu jeep-urile în munţii Taurus sau croaziere pe Mediterană, care îmbină deopotrivă distracţia şi adrenalina. O astfel de excursie costă 40 de euro, cu prânz inclus. De asemenea, poţi să mergi pe urmele vechilor civilizaţii, într-o vizită la cetatea şi castelul din Alanya, sau să petreci o zi la shopping, la tarabele unde totul este negociabil.

    Alanya este cu siguranţă o destinaţie ideală pentru un concediu în familie, iar preţurile din Turcia sunt mai mult decât accesibile. Dacă nu ştii ce să alegi între all inclusive şi ultra all inclusive, patronii hotelurilor spun că diferenţa este dată de calitatea băuturilor: în timp ce la all inclusive sunt servite băuturi locale, serviciul ultra all inclusive oferă băuturi de import. Iar cât priveşte valuta folosită, este preferabil să ai la tine dolari, deoarece în multe locuri turcii pun semnul egal între dolar şi euro, şi îţi vor cere aceeaşi sumă indiferent de moneda pe care o foloseşti.

     

     

     

  • Unu din cinci români apţi de muncă, plecat. Ce folos să ai câmpurile pline de roade şi oamenii tăi să pribegească, să spele vase în hotelurile de pe Coasta de Azur?

    Românii sunt cei mai plecaţi de acasă. De nevoie am devenit cei mai mobili din Europa, iar dacă acest procent de 20% ar fi peste noapte la nivelul tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, s-au atinge pragul necesar de mobilitate profesională pentru ca în sfârşit Uniunea Europeană să fie echivalentă din acest punct de vedere cu Statele Unite.
     
    Pragmatic vorbind, din punctul de vedere al alocării eficiente a resurselor, cu cât este mai mare mobilitatea capitalului a bunurilor, serviciilor şi a forţei de lucru, cu atât eficienţa utilizării acestora este mai bună. Şi cu cât spaţiul geografic unde se exercită această alocare este mai amplu, cu atât economia sa devine mai puternică.
     
    Însă, dacă te întorci acolo unde s-a destrămat ţesutul social şi este afectată însăşi structura familială şi socială a societăţii, în micile oraşe şi comune ale României, de unde au plecat majoritatea celor care trăiesc astăzi în vestul Europei, ajungi imediat la sursa dezechilibrului.
     
    Oamenii pleacă pentru că în jur, pe o rază de un kilometru, zece kilometri sau 100 de kilometri, nu au unde să lucreze. Cu toate că astăzi se clamează lipsa forţei de muncă, realitatea este că preţurile sunt echivalente cu cele din vest, iar salariile sunt de cinci ori mai mici şi de aceea oamenii pleacă.
     
    Acest efect de evicţiune, de absorbţie de către alte spaţii a forţei de muncă locale în condiţiile unor diferenţe de nesuportat la nivelul de trai, este practic natural. Este ca în fizică. Gazul comprimat într-un spaţiu trece imediat în alt spaţiu gol.
     
    Nu trebuie să întrebi prea departe ca să descrii această realitate. „Georgiana, sunt plecaţi oameni din comuna ta?” „Da”, răspunde o colegă din redacţie care vine dintr-o comună din Dâmboviţa. „Sunt plecaţi pentru că nu găsesc de lucru. Înainte lucrau, spre exemplu, la o brutărie, care astăzi nu mai există în comună.” Într-o ţară în top trei la producţia de grâu în Europa, oamenii mănâncă pâine la pungă sau congelată, inclusiv în mediul rural.
     
    Înapoi în timp cu patru săptămâni. Un hotel în Constanţa pe malul mării. La micul dejun, cel mai prost croissant mâncat vreodată, mai precis lăsat nemâncat de către un junior de 12 ani fan al croissantelor. Fin cunoscător, dă verdictul: este croissant vărsat de la mega-discounteri.
     

  • Peste 1.600 de noi locuri de cazare au fost puse în ultimul an pe harta hotelieră de pe litoral în urma unor investiţii de zeci de milioane de euro

    Capacitatea de cazare din hotelurile de la mare a ajuns anul trecut la 65.000 de locuri, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), cu 1.650 de locuri mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul de turişti a atins un nivel record pentru ultimii zece ani, de 1,2 milioane de persoane.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?

    România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.

    Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.

    Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.

    Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.

    În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

    O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.

    ”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.

    Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“

    El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.

    Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.

    Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.

    Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.

    Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.

    ”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.

    Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.

    ”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.

    Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.

    ”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.

    La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.

    Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“

    ”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.