Tag: gunoi

  • Aproape jumătate dintre români aruncă mâncarea la gunoi

    Compania lansează rezultatele după doi ani ale Planului Unilever pentru un Stil de Viaţă Durabil, împreună cu rezultatele unui studiu local despre ce fac românii pentru a avea un stil de viaţă sustenabil.

    Unilever îşi continuă obiectivul major ca până în 2020 să-şi dubleze cifra de afaceri, în timp ce îşi va înjumătăţi impactul asupra mediului. Compania a obţinut rezultate foarte bune pe toţi cei trei piloni ai Planului pentru un Stil de Viaţă Durabil: îmbunătăţirea sănătăţii şi a bunăstării a peste un miliard de oameni, procurarea în proporţie de 100% de materii prime sustenabile şi înjumătăţirea impactului asupra mediului a produselor noastre, de-a lungul întregului lanţ valoric.

    Îmbunătăţirea sănătăţii şi a bunăstării. Unilever a ajuns la peste 224 de milioane de oameni prin campanii de încurajare a spălatului pe mâini cu săpun, prin furnizare de apă potabilă, promovarea igienei orale şi creşterea stimei de sine a consumatorilor prin Campania Dove ”Descoperă Frumuseţea”.

    În România, Domestos, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a continuat proiectul educaţional ”Igiena acasă şi la şcoală”. Proiectul a început în 2010 şi a fost implementat în peste 630 de şcoli, ajungând la 100.000 de copii, 2.000 de profesori şi peste 70.000 de părinţi. Totodată, Unilever s-a alăturat şi anul acesta programului “şi Eu Trăiesc Sănătos”, dedicat combaterii obezităţii infantile, implicând, din 2010, 79.500 de copii, 3000 de educatori şi peste 160.000 de părinţi.

    Prezent pe piaţa din România din 2007, Becel a lansat în 2013 o nouă variantă cu un profil nutriţional mai bun, cantitatea de grăsimi saturate din produs fiind redusă cu până la 25% faţă de reţeta anterioară. Astfel, produsul contribuie şi mai mult la menţinerea sănătăţii inimii şi a unui nivel normal al colesterolului. De asemenea, nivelul sării din sortimentele Delikat condimente universale a fost redus cu 10%, iar Knorr Legume in Bucate are un conţinut scăzut de sare (28%).

    Procurarea de materii prime sustenabile. Procentul de materii prime sustenabile a crescut considerabil la nivel global, de la 14% în 2010 la 36% în 2012. Totodată, Unilever a instruit 450.000 de cultivatori de ceai privind practicile sustenabile, dintre care 300.000 au primit certificare Rainforest Alliance.

    Înjumătăţirea impactului asupra mediului. Fabricile Unilever din întreaga lume derulează în continuare programe de reducere a cantităţii de energie, apă, materiale şi deşeuri existente, aducând din 2008 şi până în prezent economii de 300 de milioane de euro. Acestea au redus cu o treime emisiile gazelor cu efect de seră şi au înjumătăţit cantitatea de deşeuri din procesele de producţie.

    Fabricile din Ploieşti au înregistrat, de asemenea, rezultate importante. în ceea ce priveşte fabricarea produselor de îngrijire personală şi a locuinţei, faţă de 2008 s-a redus cantitatea de CO2 cu 44%, iar cea de energie cu 17%. în fabrica de produse alimentare, cantitatea de CO2 s-a redus cu 55%, iar  cantitatea de apă utilizată cu 16%.

    Consumul sustenabil – una dintre provocările Planului Unilever pentru un Stil de Viaţă Durabil

    Una dintre marile provocări rămâne aceea de a încuraja consumatorii să utilizeze produsele într-un mod sustenabil acasă. Cea mai mare parte a amprentei asupra mediului a produselor Unilever – 68% – vine din modul în care consumatorii gătesc, spală şi curăţă cu produsele companiei.

    Cât timp petrec românii la duş?

    Peste o cincime din persoane declară că alocă mai mult de 15 minute unui duş, potrivit unui sondaj realizat de Unilever South Central Europe in luna mai, 2013. Pentru cei mai mulţi respondenţi (44%) durata medie a unui duş este de 10 -15 min.

    O mare parte din respondenţi (42%) nu iau în calcul reducerea timpului alocat unui duş, deoarece aceştia consideră că, deşi petrec chiar mai mult de 15 minute la un duş, nu consumă la fel de multă apă ca în cazul în care ar alege să facă o baie.

    Studiile Unilever UK privind timpul petrecut la duş (Unilever „Sustainable Showering Study”, lansat în noiembrie 2011) arată că un duş de 8 minute utilizează la fel de multă apă ca o cadă de baie, iar un duş de 8 minute în care apa curge continuu consumă de două ori cantitatea de energie şi apă a unei căzi de baie.

    Cât de des aruncă românii mâncarea la gunoi?

    Aproximativ 42% dintre respondenţi aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă, în timp ce doar 10% au declarat că nu aruncă niciodată mâncarea.

    Majoritatea românilor nu acordă importanţă ambalajului prietenos cu mediul

    56% dintre respondenţi au declarat că nu acordă importanţă dacă ambalajul este prietenos cu mediul, atunci când achiziţionează un produs de larg consum.

    Decizia de cumpărare  a consumatorilor este influenţată de misiunea socială a brandului

    Majoritatea respondenţilor – 68% – declară ca sunt influenţaţi în decizia de cumpărare dacă brandul are şi o misiune socială, în condiţiile în care preţul şi calitatea nu diferă de cele ale produselor similare.

    Referitor la rezultatele Planului Unilever pentru un Stil de Viaţă Durabil şi cele ale studiului local, Jarek Malinowski, CEO Unilever South Central Europe declară: „înregistrăm progrese considerabile în ceea ce priveşte reducerea impactului asupra mediului în fabricile noastre şi procurarea de materii prime sustenabile. însă ne confruntăm în continuare cu provocarea de a schimba obiceiurile consumatorilor privind sănătatea şi igiena şi în a-I încuraja să utilizeze mai puţină apă şi energie acasă, atunci când spală şi curăţă cu produsele noastre. Adoptarea de către consumatori a unui stil de viaţă sustenabil este esenţial pentru atingerea obiectivelor noastre”.

    Sondajul ”Ce fac consumatorii români pentru un stil de viaţă sustenabil?” s-a desfăşurat online în perioada 13  – 17 aprilie 2013 pe un eşantion de 6.308 respondenţi cu vârsta peste 18 ani.

    Unilever, unul dintre cei mai puternici jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum din România, este cunoscut pentru portofoliul său de mărci în care sunt incluse Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Dove, Radox, Rexona, Axe, Clear, Signal, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr, Hellmann’s, Algida, Lipton. Unilever este prezent în România din anul 1995. De atunci a investit aproape 125 milioane euro, fiind unul dintre cei mai importanţi investitori din România.

    Unilever este reprezentat pe piaţa românească de către două companii: Unilever South Central Europe – care coordonează din Bucureşti operaţiunile de marketing şi vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo – şi Unilever România, compania care gestionează operaţiunile de producţie desfăşurate pe platforma industrială de la Ploieşti.

  • Aproape jumătate din alimentele produse la nivel mondial ajung anual la gunoi

    Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi  lipsa spaţiilor de depozitare.
     
     
  • Suedia a ajuns sa importe gunoi. Ce face cu el?

    Cea mai mare parte a deseurilor provine de la vecinii
    norvegieni, potrivit cotidianului The Local. Importurile de gunoi
    sunt necesare mai multor centrale termice, care folosesc deseurile
    drept combustibil. De vreme ce in ultimii ani s-au deschis mai
    multe centrale, a crescut si necesarul gunoi cu care acestea sunt
    alimentate.

    Cotidianul the Local relata in octombrie 2009 ca mii de iepuri
    morti gasiti in parcurile din imprejurimile Stockholmului au fost
    folositi pentru a alimenta o centrala din centrul capitalei
    suedeze. La fel se intampla in fiecare an cu toate cadavrele de
    animale pe care le gasesc cei responsabili de aceasta sarcina.

    Dupa cum era de asteptat, initiativa a incins spiritele
    organizatiilor pentru protectia animalelor, care sustin ca
    animelele sunt ucise intentionat si ca, mai mult decat atat,
    aceasta practica a devenit o adevarata industrie.

  • Bill Gates “arunca la gunoi” actiuni Microsoft

    Presedintele Microsoft, Bill Gates, vinde in continuare actiuni
    ale companiei la o rata destul de alarmanta. Documente oficiale au
    aratat ca pe 2 si 3 februarie 2011 Gates a vandut in total 10
    milioane de actiuni.

    Aceste actiuni vin in urma anului 2010 in care Bill Gates a
    vandut 90 de milioane de actiuni, reducandu-si cu 13% partea sa din
    companie si daca adaugam si anul 2009, cota vanduta ajunge la 22%
    din totalul detinut.

    Gates detine acum aproximativ 591 de milioane de actiuni
    MIcrosoft, sau aproximativ 7% din cele 8,4 miliarde de actiuni
    totale, ramanand in continuare cel mai mare actionar la gigantul
    producator de software.

    In timp ce unii critici arata cu degetul catre Windows Vista sau
    catre esecul in vanzari a telefonului mobil KIN, sustinand ca acolo
    “unde investesti gunoi, iese tot gunoi”, Gates pare sa fie din ce
    in ce mai interesat de gunoaie, la modul propriu.

    Recent, acesta a achizitionat actiuni la companii cum ar fi cea
    care asigura salubrizarea in Las Vegas, intitulata Republic
    Services Inc.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Goana dupa masa de sarbatori. Cata mancare arunca un roman

    Dintr-un cos de hipermarket, oamenii arunca 5% din mancare la o
    achizitie, estimeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
    Sindicatelor din Industria Alimentara. “Daca greseste si cumpara
    mai mult decat trebuie, saptamana urmatoare e mai atent si cumpara
    cat consuma”, crede Frumosu. Din datele sale, pe alimente se duce
    cea mai mare parte a veniturilor, respectiv 60%.

    Desi castiga mai putin decat ceilalti cetateni ai UE, aproape
    jumatate din gunoiul aruncat de conationali este din deseuri
    alimentare. Astfel, un locuitor al Capitalei arunca zilnic aproape
    jumatate de kilogram de mancare.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Colectarea selectiva, un vis?

    Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat
    ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul
    in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are
    loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la
    inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa
    separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer.”
    Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.


    Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc
    uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept
    acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte,
    spune ea, in timp ce pocneste din degete. “Cert e ca acum, cand te
    trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata
    strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine
    fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai
    aruncat gresit.”


    Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care
    ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o
    fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat
    ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un
    barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de
    gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in
    fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata
    portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute
    de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra
    colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se
    intreaba, probabil, “Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la
    gramada?”.


    “Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
    sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
    celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
    platesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
    Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
    privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
    deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
    romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
    ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
    lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
    de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
    de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
    tinde sa aiba si o urma de suspiciune.

    Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
    cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
    nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
    conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
    nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
    iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
    “Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
    suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
    si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
    dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
    marturiseste seful Eco-Rom.

    De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
    cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
    deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
    colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
    populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
    separat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
    capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
    colectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
    cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
    lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.

  • Cinci sau zece ani? Cand va functiona reciclarea la romani

    “Cand ne referim la colectarea selectiva a gunoiului, nu putem
    vorbi mereu cu <trebuie sa>. E ca in Germania. Cand ti se
    spune ca trebuie sa te distrezi, parca nu mai ai niciun chef de
    petrecere.” Gluma profesorului Michael Braungart, doctor in chimie,
    urmareste sa schimbe perspectiva asupra intregului fenomen al
    reciclarii, respectiv trecerea de la eficienta la eficacitate.
    Acestea au fost coordonatele celei de-a cincea editii a Congresului
    International PRO Europe, organizat in prima saptamana a lui
    octombrie la Bruxelles.

    “La douazeci de ani de la implementarea primelor principii de
    responsabilitate pentru deseurile de ambalaje in Europa, ne
    indreptam acum catre o economie verde”, a declarat, in cadrul
    evenimentului, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik. 400
    de milioane de europeni au acces la colectarea selectiva, ceea ce e
    de fapt punctul de start de unde incepe procesul reciclarii. PRO
    Europe, organizatia care se ocupa cu gestionarea reciclarii
    deseurilor de ambalaje, grupeaza 33 de tari, din care face parte si
    Romania. Comisarul sustine ca esenta acestui succes consta in aceea
    ca sistemele de extindere a responsabilitatii producatorilor de
    ambalaje sunt sub controlul industriei, lucreaza pentru industrie,
    functionand pe un principiu non-profit. “Doar astfel de organizatii
    se pot asigura ca la nivel operational, colectarea, sortarea si
    reciclarea se fac in cel mai eficient mod, atat economic, cat si
    din punctul de vedere al mediului.”

    In Romania functioneaza cinci astfel de organisme: Eco-Rom
    Ambalaje, Eco-X, Environ, Intersemat si Sota Grup. Sunt de fapt
    organizatii care trebuie sa se asigure ca duc la indeplinire
    obiectivele legale de valorificare si reciclare a deseurilor de
    ambalaje pentru toate companiile afiliate. Ele preiau din
    atributiile producatorilor de ambalaje si actioneaza ca o interfata
    intre acestea, pe de-o parte, si colectori si reciclatori, de
    cealalta parte.

    Daca in zona companiilor, ratele de reciclare se mentin la nivelul
    indeplinirii obiectivelor pentru 2007, in ce priveste populatia,
    care produce mai bine de 60% din cantitatea de deseuri, un procent
    nesemnificativ este revalorificat. Iar progresele se vad putin spre
    deloc. Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Henri Meirsonne,
    presedintele PRO Europe, spune ca unul dintre avantajele Belgiei e
    ca a inceput cu 20 de ani inaintea noastra. In plus, “in Occident,
    initiativa a venit din partea mediului privat, evident cu sprijinul
    autoritatilor, care au stabilit cadrul legal. Am discutat cu
    ministrul mediului din Romania si sprijin exista, dar problema
    apare in comunicarea cu autoritatile locale”, explica Meirsonne.
    Seful organizatiei sustine ca intre-ruperile apar intre
    transpunerea etapelor de la centru catre teritoriu. Mai exact,
    trebuie stabilite procente de acoperire a localitatilor din tara de
    la an la an. “In Romania, doar o mica parte din tara are colectare
    selectiva. Sper ca Europa sa fie suficient de intelegatoare in ce
    priveste eventualele sanctiuni impuse in cazul nerespectarii
    obligatiilor, dar, in acelasi timp trebuie sa se asigure si ca tine
    sub control problema coruptiei”.

    O alta problema pe care o identifica Meirsonne e aceea ca exista
    cinci organizatii care preiau sarcinile producatorilor de ambalaje,
    fata de Belgia, unde exista una singura. Aceasta face colectarea
    mult mai fezabila si mai usor de supravegheat. “Ideea de a crea
    competitie este gresita. Mai ales ca vorbim de organizatii
    non-guvernamentale si non-profit. Concurenta trebuie sa existe in
    zona colectorilor si reciclatorilor si atat”, adauga seful PRO
    Europe.

    Aceeasi viziune o impartaseste si William Vermeir, managing
    director al Fost Plus, compania belgiana de care vorbea mai sus
    Meirsonne. “Cand faci afaceri, e nevoie de competitie. Dar
    extinderea responsabilitatii producatorilor e mai mult de atat, e o
    economie verde. E nevoie de concurenta, dar la nivel de prelucrare
    a deseurilor, nu in intermedierea dintre producatori si
    reciclatori.” Sisteme de acest fel functioneaza deja in Belgia,
    Franta, Spania, Portugalia si Austria, iar Romania va avea unul
    functional in zece ani, spune Vermeir.

    Am discutat despre ipoteza celor doi oficiali cu Ionut Georgescu,
    directorul Directiei Gestiune Deseuri si Substante Periculoase din
    cadrul Ministerului Mediului si Padurilor. Fara sa fie definitiva,
    viziunea sa nu e foarte diferita. “In acest moment, piata
    romaneasca este concurentiala la nivelul preluarii de
    responsabilitate din partea producatorilor.

    Cea mai parte dintre ei sunt intr-o anumita schema, iar in
    majoritatea tarilor europene exista mai multe organizatii”,
    constata Georgescu, adaugand ca e destul de dificil sa obligi
    producatorul sa aleaga una singura. “Avem totusi obligatii de
    indeplinit pe partea de deseuri, iar in acest sector luam in calcul
    varianta belgiana, aceea de a avea numai doua organizatii, una
    pentru cetateni si una pentru companii.” Cei din minister nu sunt
    insa hotarati in acest moment, dat fiind ca asteapta rezultatele
    unui studiu care sa analizeze toate avantajele si dezavantajele
    unui asemenea sistem.

    “Personal, consider cele mai bune sistemele belgian si austriac,
    insa nu trebuie sa luam totul mot-a-mot”, spune oficialul.
    Planurile sunt ca pana la finele anului sa se incheie analiza, iar
    pana la finele lui 2011 sa se schimbe legislatia. Potrivit
    acordului cu Bruxellesul, la finalul anului 2015, Romania trebuie
    sa aiba infrastructura de colectare selectiva la nivel national.
    Trebuie sa vedem cine o va face, spune Georgescu, “mai ales ca
    primariile se confrunta cu lipsa de fonduri, iar operatorii de
    salubritate nu apar in legislatia europeana”. Costurile nu pot fi
    totusi repartizate in totalitate pe seama cetateanului, cat timp,
    “daca adopti colectarea selectiva, trebuie sa platesti mai
    putin”.

    2015 pare totusi departe, insa, potrivit sefului de la Deseuri, in
    acest moment, circa trei milioane de cetateni au acces la
    infrastructura de colectare selectiva in stare incipienta. Numarul
    pare insa exagerat specialistilor din industrie

  • Cum se fac bani din gunoi (VIDEO)

    Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani”, marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim. La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: “Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie”.


    Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. “Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum”, isi aminteste ea cu nostalgie.In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.

    “Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau”, precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.

     

    Buzaul” despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor ’90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.


    “Cineva tot trebuie sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor”, isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.

    Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. “Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile”, explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.

    Strategia a dat roade si daca in 2003 Greentech colecta anual circa 150 de tone si avea o singura instalatie de reciclat, in prezent cantitatea colectata este de 200 de ori mai mare, iar grupul detine patru instalatii de reciclare, doua la Buzau si doua la Iasi, unde din 2006, grupul a trecut la nivelul urmator de integrare si a infiintat o firma care transforma fulgii de PET-uri reciclate in fibre poliesterice, folosite, de exemplu, pentru covorasele masinilor sau umplerea pernelor.

  • Cum se fac bani din gunoi (VIDEO)

    Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani”, marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim. La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: “Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie”.


    Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. “Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum”, isi aminteste ea cu nostalgie.In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.

    “Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau”, precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.

     

    Buzaul” despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor ’90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.


    “Cineva tot trebuie sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor”, isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.

    Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. “Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile”, explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.

    Strategia a dat roade si daca in 2003 Greentech colecta anual circa 150 de tone si avea o singura instalatie de reciclat, in prezent cantitatea colectata este de 200 de ori mai mare, iar grupul detine patru instalatii de reciclare, doua la Buzau si doua la Iasi, unde din 2006, grupul a trecut la nivelul urmator de integrare si a infiintat o firma care transforma fulgii de PET-uri reciclate in fibre poliesterice, folosite, de exemplu, pentru covorasele masinilor sau umplerea pernelor.

  • Mic tratat de reciclare

    Nu e nici Lamborghini, nici Ferarri, ci un camion care aduna
    gunoiul colectat selectiv. N-ar trebui sa ne surprinda pentru ca,
    in momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat
    atingerea graduala a tintelor de reciclare si valorificare pana la
    60%, la nivelul lui 2013. Un tel greu de atins, daca ne gandim ca
    la nivelul anului 2009, cantitatile de gunoi colectate selectiv de
    la bucuresteni nu depasesc cateva sute de tone din totalul de circa
    zece milioane la nivel national.

    “La inceputul sistemului, gunoaiele se ridicau impreuna, desi
    erau colectate pe compartimente. Cantitatile nesemnificative de
    deseuri faceau afacerea neprofitabila”, sustine Dan Ceausescu,
    directorul companiei de salubritate Urban din Bucuresti, care
    adauga ca, odata ajunse la sediu, acestea erau totusi triate in
    vederea reciclarii de catre angajatii firmei, fara ca populatia sa
    aiba cunostinta de aceasta. Volumul a crescut intre timp, iar acum
    cantitatea de gunoi justifica din punct de vedere economic
    existenta unor fluxuri separate.

    Alaturi de Primaria Sectorului 6 si Eco-Rom Ambalaje (ONG care are
    ca obiectiv protejarea mediului inconjurator prin respectarea
    obiectivelor de valorificare si reciclare a deseurilor de
    ambalaje), Urban a lansat saptamana trecuta un model de buna
    practica in colectarea selectiva a deseurilor. Astfel, operatorul
    va colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
    populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
    separat. Directorul general al Eco-Rom Ambalaje, Sorin Popescu,
    spune ca operatiunea se va extinde in 80 de localitati. “Este
    importanta schimbarea mentalitatilor conform carora deseurile se
    colecteaza amestecat sau la gramada”, adauga Popescu.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.