BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Ce este fenomenul „Sunt prea tânără ca să călătoresc aproape”

    Îmi aduc aminte foarte bine o discuţie pe care am avut-o cu cineva cunoscut, pasionat de călătorii la fel ca mine. Îmi spunea că a întâlnit acum multă vreme un cuplu trecut bine de prima tinereţe (o pereche de pensionari europeni). S-au intersectat în America de Sud, în Peru, dacă nu mă înşeală memoria. Au început să depene amintiri şi au stat ceva vreme la poveşti, istorisind despre călătorii care mai de care mai speciale. Şi aşa au ajuns la Europa, cea atât de diversă şi atât de bătrână (a se citi cu istorie), deosebit de frumoasă şi cu o vastă cultură şi o delicioasă gastronomie, şi cu multe alte calităţi pe care nu mai are niciun sens să le enumăr aici pentru că deja le ştim cu toţii. Nu mică i-a fost mirarea amicei mele când cei doi călători pensionari au afirmat sus şi tare că ei nu văzuseră unele dintre perlele coroanei europene, Roma sau Paris. De ce? Pentru că sunt prea tineri să călătorească aproape! Destinaţiile de proximitate le lăsau pentru bătrâneţe.

    Fără să îmi dau seama şi fără să îi cunosc, şi eu am avut o bună perioadă de timp o abordare similară. Am ocolit anumite destinaţii, mai exact am amânat călătoriile pentru că erau prea accesibile, prea la îndemână, uşor de a fi întreprinse „la bătrâneţe”, fără a avea un orizont de timp exact sau un termen bine definit pentru acest concept.

    Am refuzat cu încăpăţânare multă vreme să merg la Paris ori la Roma, convinsă că pe mine nu aveau să mă cucerească aceste metropole care îi convinseseră pe marii scriitori ca Hemingway sau Fitzgerald, pe artiştii luminaţi ca van Gogh sau Cezanne ori pe muzicenii talentaţi să le pună în versuri, pe pânză ori pe note. M-am înşelat.

    Cam la fel a fost şi cu Grecia. Am refuzat iniţial să merg dintr-o încăpăţânare copilărească, pentru că prea toată lumea mergea în Grecia. Am cedat tentaţiei acum cinci ani, când am călătorit în Santorini şi Mykonos. Am mers direct la ţintă, la pomul lăudat, în acele insule pe care nu puţini le pun pe lista destinaţiilor de văzut într-o viaţă. Nu degeaba sunt însă unele locuri pe astfel de liste, ci pentru că sunt într-adevăr frumoase. Păcat doar că mulţimile şi aglomeraţia le ştirbesc din farmec, dar nu prea mult totuşi.

    Nu ştiu dacă a fost pentru că în Mikonos am mâncat extrem de bine ori pentru că erau plajele foarte pustii şi m-am îmbăiat în linişte (era la început de iunie). Sau pentru că în Santorini arhitectura specifică insulelor Ciclade nu are cum să nu te cucerească, iar mare mai albastră ca acolo nu văzusem, un albastru regal pe care nicăieri în lume nu l-am mai regăsit nici apoi. Cert e că vacanţa aceea mi-a deschis apetitul pentru Grecia – ţara sutelor de insule, a miilor de mănăstiri ce sfidează graviaţia şi orice alte reguli, a caselor mai albe ca zăpada şi a mării mai albastre ca cerul senin. De atunci am mers an de an în Grecia, fie pe continent, fie pe o insulă uitată de lume. De fapt, la câteva luni după prima incursiune am ajuns şi în Thassos. Cert e că niciun loc nu seamănă cu altul. Apa nu are 50 de nuanţe de albastru. Are poate 5.000. Iar ca să vezi Grecia cu totul nu îţi ajunge, clar, o viaţă.

    În 2020, într-un an ca niciun altul, Grecia a părut chiar mai fermecătoare. Iar proximitatea care până nu demult era un defect, a devenit rapid o calitate. Pandemia a transformat – temporar sper eu – călătoriile. Pe unele le-a făcut de-a dreptul imposibile. Pe altele le-a schimbat în adevărate aventuri. Iar în toată această nebunie, Grecia a rămas o oază de normalitate. Am simţit-o ca o călătorie în timp, în vremurile bune, acelea fără Covid-19.

    Am ajuns la început de septembrie, cam la spartul târgului. Pandemia nu a făcut ravagii la prima vedere, dar numărul turiştilor a scăzut dramatic, motiv pentru care multe businessuri s-au închis devreme. Iar până să plec eu spre casă, o lună mai târziu, plajele erau deja pustii, iar restaurantele îşi mai aşteptau ultimii oaspeţi. Ca vizitator e o senzaţie ciudată. Pe de-o parte te bucuri de locuri unde în mod normal aşteptai la coadă pentru o fotografie reuşită. Pe de altă parte însă, tocmai această exclusivitate sinonimă în alt context cu luxul îţi aminteşte de pandemie. Dar nu pentru mult timp.

    O bună parte a incursiunii mele în Grecia am petrecut-o în insulele Sporade – Skiathos, Skopelos şi Alonissos. Nu sunt ordonate în ordinea popularităţii, deşi clasamentul ar arăta la fel (nu al meu, ci al turiştilor în general), ci mai degrabă în funcţie de apropierea de continent.

    Dacă ar fi să le descriu pe toate într-un cuvânt, ar fi verzi. Am ajuns aici după alte două săptămâni în Ciclade, unde insulele sunt aride şi galben-maronii tot timpul anului. Iar odată ce am păşit în Skiathos mi s-a părut că e verde pretutindeni. Ba chiar copacii – de multe ori pini, dar nu numai – ajung până pe plajă, până în buza mării.

    Skiathos, deşi cea mai mică dintre toate trei, e cea mai populară insulă dintre Sporade. Motivele – cred eu – sunt două: are aeroport şi e apropiată de continent, la două ore şi jumătate cu feribotul. Nu îi lipseşte însă nici frumuseţea naturală, plajele cu nisip fin – alb-gălbui – fiind la tot pasul. E nevoie de un drum de doar zece minute cu maşina pentru a vedea 3-4 plaje, iar în final dificultatea constă în a alege una pe care să îţi petreci câteva ore, fie în apa de un albastru-verzui, fie pe un şezlong sub umbrela de paie. Insula o poţi traversa de la un capăt la altul în maximum 30 de minute cu maşina. Există şi transport în comun, dar are opriri multe şi dese, aşa că timpul se scurge altfel în autobuz. Opririle sunt justificate pentru că pe o insulă de 12 kilometri lungime şi circa şase lăţime, există 60 de plaje. Şi cele mai multe sunt deservite de o staţie de autobuz. Există însă şi unele locuri unde nu se poate ajunge pe şosea. Un astfel de exemplu este plaja Lalaria, inclusă nu de puţine ori în clasamentul celor mai frumoase din lume. Apa este de un turcoaz demn de Caraibe, iar nisipul este alb imaculat, ca laptele. Faptul că zona de nord-est a insulei este în continuare sălbatică a ajutat ca această plajă să nu fie invadată de turiştii aflaţi în căutarea fotografiei perfecte pentru Instagram. Îmi imaginez că pe timpul verii cererea e mare, iar numărul bărcilor care pleacă în direcţia Lalaria e pe măsură. Dar, aşa cum natura are grijă să le echilibreze pe toate, în această zonă curenţii sunt puternici, iar valurile sunt mari, aşa că nu de puţine ori bărcile nu pot acosta. A fost şi cazul nostru. Am prins ultima barcă din sezonul 2020 care pleca în această direcţie. În port era soare şi senin. Vântul abia adia ca să mai aline din arsura soarelui. Cu cât ne apropiam de plajă, barca dansa mai abitir pe ritmul de vals. Nu am putut să rămânem mai mult de cinci minute, suficient pentru a admira frumuseţea locului, dar insuficient pentru a ne bucura pe deplin de el. Când barca a cotit către oraşul principal – Skiathos Town – vântul turbat a devenit parcă o amintire. Pentru mine cel puţin, pentru că alţii au mai avut de suferit câteva ore până când răul de mare a fost stins cu un pahar de vin, uzo sau tsipuro.

    Discutam cu cineva despre insule Sporade şi îmi spunea că Skiathos i s-a părut cea mai complexă dintre ele, cu un oraş viu şi gata oricând de petrecere, cu o salbă de plaje pentru toate gusturile, cu o mănăstire în vârf de deal de unde poţi vedea cum lumea ţi se aşterne la picioare. Nu ştiu dacă e adevărat, cert e că mie Skopelos, nu Skiathos, mi s-a lipit de suflet. Am ajuns în prag de furtună. Vântul sufla cu năduf, gata-gata să mă ia pe sus. Valurile se spărgeau furioase la mal şi spălau toate maşinile parcate în apropiere. Ne-au făcut şi nouă, trecătorilor şi călătorilor, un duş rapid, nu prea rece, dar nici cald, cam ca apa de la robinet din Bucureşti în zilele bune. Am oprit în port la un bar recomandat de biblia oricărui călător, ghidul Lonely Planet. Am băut o cafea, un suc din fructe proaspete şi am ascultat concertul valurilor. Câteva ore mai târziu a ieşit soarele. Oraşul principal de pe insulă este ca o poezie. Îmbrăcat în alb şi accesorizat pe alocuri cu diferite tonuri de albastru, urbea te invită la plimbare şi la visare. Te poţi pierde liniştit timp de câteva ore pe aleile întortocheate mai ceva ca un labirint. Iar apoi, te poţi opri în port la una dintre cafenele pentru ceva de băut şi o tradiţională plăcintă cu brânză feta.

    Spre deosebire de Skiathos, Skopelos mai are un al doilea oraş (dacă e să fim generoşi, pentru că de fapt e un sat, nici el prea mare). Iar pe drumul dintre ele se găsesc unele dintre cele mai frumoase locuri de pe insulă. Plajele din Skopelos sunt demne de o vedere şi ce e mai important e că nu au nevoie de Photoshop. Nu degeaba creatorii filmului Mamma mia! au ales să filmeze parţial aici pelicula. De altfel, o parte din popularitatea insulei i se datorează filmului cu Meryl Streep şi Pierce Brosnan. Dar, doar o parte.

    Mulţi dintre vizitatori ajung aici într-o excursie de o zi din Skiathos pentru a „bifa” cele mai importante obiective – biserica din vârf de stâncă ce apare în filmul Mamma Mia (aici are loc nunta de la final), una-două plaje şi oraşul.

    În opinia mea, insula merită măcar câteva zile pentru a fi descoperită în tihnă. E păcat de tavernele amplasate strategic direct pe plajă să nu le încerci în număr cât mai mare. E greu să greşeşti în Grecia când vine vorba de mâncare.

    După ce am mâncat pe săturate şi m-am îmbăiat după pofta sufletului am plecat în Alonissos. Nu e cu siguranţă prima insulă care îţi vine în minte când zici Grecia. Poate nici a doua ori a treia. E defavorizată de faptul că e cea mai îndepărtată de continent şi n-are nici aeroport. Dar din Skopelos nu ai nevoie decât de 30 de minute cu feribotul şi ai ajuns.

    Nici eu nu ştiam prea multe despre ea. Cum ar fi că are cel mai important Parc Naţional Marin din Europa. Aici se găsesc circa 300 dintre cele 500 de foci (monk seals) din lume. Plus delfini, diferite specii de peşti ori păsări.

    Focile e greu să le vezi, ţine mult de noroc, dat fiind că sunt animale sfioase, care îşi găsesc de regulă locul pe stânci ferite de mulţime. Din păcate, n-am avut noroc eu. O fi un semn că trebuie să mai încerc.

    Cert e că Alonnisos era pustie când am ajuns. Am avut plaje doar pentru mine. Iar dacă e ceva ce mi-a plăcut aici e că nicio plajă nu seamănă cu alta. Culoarea mării se schimbă şi ea chiar pe o distanţă de doar câteva sute de metri. Poate pentru că nu au venit (încă) masele de turişti, Alonnisos îţi dă aşa un sentiment de Grecia grecilor. Auzi multă greacă pe stradă sau în restaurante, faţă de engleză în Skiathos sau franceză în Ciclade. Aşa îmi imaginez că arăta orice insulă acum 20 de ani, până şi Santorini unde în mod normal pe străduţe se aud toate limbile lumii. Acolo eu am ajuns 15 ani prea târziu, dar în Alonnisos pandemia m-a ajutat să păşesc fix când a trebuit.

    Acum, mai sunt multe alte insule din Grecia unde vreau să ajung, şi probabil că oricâte voi vizita, tot vor mai apărea altele. De ce? Pentru că niciuna nu e la fel cu cealaltă. Şi pentru că de frumos nu te saturi. Nu degeaba zeii s-au îndrăgostit de Grecia!

  • Decizie surpriză: Microsoft alege Grecia pentru construcţia unui nou centru de date. Atena estimează beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro

    Gigantul Microsoft a decis să construiască un nou centru de date în Grecia, în contextul în care compania investeşte masiv în infrastructura de servicii cloud din teritoriul elen, în ceea ce se conturează drept o gură de oxigen pentru o economie lovită de o criză ce a durat un deceniu, potrivit Reuters.

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, a declarat în cadrul unui eveniment virtual organizat luni în Atena că noul centru de date va servi atât businessurile, cât şi consumatorii şi băncile. Dimensiunea investiţiei nu a fost menţionată.

    „Investim astăzi în cercetare şi tehnologie în Grecia. Vor exista multe beneficii pentru Grecia dacă ţinem cont de angajamentul nostru de a oferi educaţie şi pregătire pentru mii de oameni”, a spus Brad Smith.

    Într-o declaraţie separată, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că noul centru de date va genera beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro pentru Grecia.

    „Grecia va deveni hub-ul lumii pentru cloud”, a spus Mitsotakis, care a reamintit că acest centru va îmbunătăţi imaginea Greciei ca destinaţie pentru investiţii.

    El a mai spus că proiectul Microsoft cuprinde un program de pregătire care va înzestra cu abilităţi digitale circa 100.000 de oameni.

  • Oraşele europene cu plaje întinse şi pline de obiective istorice, pe care mulţi nu le ştiu şi foarte puţini le vizitează – FOTO

    Deşi pandemia de coronavirus a schimbat radical planurile de concediu ale oamenilor din toată lumea iar în contextul actual călătoriile nu sunt recomandate, asta nu ne opreşte totuşi să visăm la următoarele plecări, ba chiar să facem cercetări amănunţite cu privire la următoarele destinaţii pe care le vom explora când condiţiile vor fi mai sigure. Jurnaliştii de la publicaţia internaţională Forbes au făcut un top în care au inclus cinci destinaţii europene, subestimate în comparaţie cu alte oraşe vecine, dar care au foarte multe de oferit, atât ca staţiuni de litoral, cât şi ca gazde ale unor vestigii istorice importante.

    Varna, Bulgaria

    Cunoscută în antichitate sub numele de Odessos, oraşul bulgăresc plin de viaţă este o destinaţie de vacanţă ideală pentru pasionaţii de istorie – oraşul găzduieşte o serie de ruine antice, biserici vechi şi un muzeu de arheologie, care adăposteşte mii de artefacte colectate din regiune. Pentru cei care preferă distracţia, Varna este cel mai popular resort bulgăresc din rândul oraşelor-staţiuni, dispunând de plaje cu nisip, cocktail baruri şi hoteluri luxoase.

    Haga, Olanda


    Deşi este adesea pusă în umbră de mai celebrul Amsterdam, Haga, gazda Curţii Internaţionale de Justiţie, este o destinaţie ideală pentru a lua contact cu ceea ce oferă cultura olandeză, fără a fi nevoiţi să staţi la rând după cozile uriaşe de turişti.  În timp ce zonele din centrul oraşului, precum Grote Markt şi Het Plein, sunt pline de baruri şi restaurante, nicio vizită la Haga nu este completă fără o excursie la Scheveningen, un district al capitalei, aşezat pe litoralul olandez. Această fâşie de plajă găzduieşte oportunităţi nelimitate – vizitatorii pot servi o porţie de fructe de mare proaspete, pot admira pinguinii şi alte vietăţi marine la acvariul Sea Life şi pot face chiar şi bungee jumping de pe digul De Pier.

    Durrës, Albania

    Situat chiar la vest de capitala Albaniei, oraşul de coastă Durrës este renumit pentru climatul său mediteranean plăcut şi arhitectura istorică. Oraşul a fost fondat cândva în jurul anului 650 î.Hr. de către coloniştii greci, deşi una dintre cele mai prestigioase atracţii ale sale a fost construită la cererea Imperiului Roman – Amfiteatrul din Durrës găzduia cândva 20.000 de oameni, dar o serie de cutremure de-a lungul secolelor au avut au transformat acest obiect în ruine. În timp ce oraşul este o destinaţie ideală pentru pasionaţii de arheologie, asiguraţi-vă că vă rezervaţi ceva timp şi pentru relaxare pe plajă – partea de vest a Durrës găzduieşte plaje de nisip superbe, cu o mulţime de locuri de luat masa şi baruri amplasate de-a lungul ţărmului.

    Heraklion, Grecia

    Cei care sunt familiarizaţi cu mitologia greacă ar putea recunoaşte numele Heraklion – acest oraş este capitala Cretei, cea mai mare insulă din Grecia şi casa legendarului Minotaur, o creatură pe jumătate om, pe jumătate taur, ucisă de viteazul Tezeu. Din fericire, în Heraklion nu se găsesc astăzi fiare periculoase, ci doar biserici istorice, muzee şi o multitudine de ruine antice care datează din epoca civilizaţiei minoice. O atracţie deosebit de interesantă este Palatul Knossos.

    Trieste, Italia

    Un oraş-port proeminent de la marginea de nord-est a Italiei, Trieste este adesea trecut cu vederea în favoarea celorlalte oraşe de coastă ale Italiei. O zonă deosebit de frumoasă din oraş este Piazza Unità d’Italia – o piaţă pietonală opulentă construită pe vremea Imperiului Austro-Ungar, despre care se spune adesea că este cea mai mare piaţă publică de pe litoral din toată Europa. Oraşul găzduieşte, de asemenea, o mare colecţie de ruine romane, variind de la amfiteatre şi arcade, până la băi.
     

  • Blue Air a anunţat că va zbura spre patru noi destinaţii de vacanţă. Unde veţi putea ajunge cu preţuri care pornesc de la 49 de euro pentru un zbor

    Blue Air a introdus zboruri directe din Bucureşti către HERAKLION (Grecia), ZAKYNTHOS (Grecia), RHODOS (Grecia) şi OLBIA (Italia) în programul de vară 2021. Zborurile sunt deja disponibile pentru rezervare pe site-ul companiei, cu preţuri care pornesc de la 49 euro / segment, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Blue Air introduce astfel în Orarul de Vara 2021 noi destinaţii de vacanţă, incluzând în programul de zbor patru dintre cele mai populare insule mediteraneene: Creta, Zakynthos, Rodos şi Sardinia. Blue Air va opera două frecvenţe pe săptămână pe aceste rute în perioada 15 mai – 12 octombrie 2021.

    „Sperăm că, prin introducerea acestor zboruri, am reuşit să le facem o bucurie tuturor pasagerilor noştri care iubesc vacanţele pe litoral şi care visează să exploreze aceste adevărate paradisuri estivale. Experienţa petrecerii unui sejur pe o insula mediteraneeană este una cu totul specială, iar echipa Blue Air îşi propune să ofere românilor prilejul de a-şi îndeplini visul descoperirii unor destinaţii inedite şi de a-şi relua planurile de vacanţă pe care au fost nevoiţi să le amâne anul acesta.” spune Oana Petrescu, CEO Blue Air.

  • Incă o ţară reimpune restricţii, după o creştere semnificativă a cazurilor de Covid

    Restricţiile au fost înăsprite în Atena de către autorităţile elene, pe măsură ce infecţiile cu Covid continuă să crească. De luni până pe 4 octombrie, maximum nouă persoane se vor putea aduna împreună în aer liber, în timp ce până la 20 de persoane pot participa la înmormântări, nunţi şi botezuri.

    Concertele în interior şi în aer liber au fost suspendate, iar persoanelor cu vârstă mai mare de 68 de ani li s-a cerut să-şi reducă deplasările şi să evite transportul public.

    Creşterea numărului de infecţii din ultimele luni a forţat autorităţile să reintroducă treptat interdicţiile, inclusiv impunerea utilizarii obligatorie a măştilor în toate spaţiile publice şi private închise.

    Autorităţile elene au raportat 339 de noi infecţii vineri, după 359 înregistrate joi, cu jumătate din cazuri în zona metropolitană a Atenei, Attica, unde locuieşte aproximativ o treime din populaţia ţării.

    „Vedem tendinţe crescătoare, iar epicentrul este Atena. Creşterea infecţiilor coincide cu întoarcerea din vacanţă”, a declarat prof. Gikas Magiorkinis, expert în boli infecţioase.

    Numărul total de cazuri al Greciei de la începutul pandemiei este acum de 14.738, iar 327 de persoane au murit.

  • Turcia avertizează Grecia privind extinderea apelor teritoriale

    „Nu o pot extinde până la 12 mile. Decizia luată de Adunarea noastră cu ani în urmă este valabilă. Acest lucru ar putea cauza război”, a declarat Mevlut Cavusoglu pentru canalul de ştiri A Haber.

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că guvernul intenţionează să depună un proiect de lege pentru extinderea apelor teritoriale ale Greciei în Marea Ionică, a anunţat cotidianul grec Ekathimerini.

    În viitor, Grecia ar putea extinde şi apele teritoriale în alte zone maritime, a adăugat el.

    Referindu-se la sprijinul Franţei pentru Grecia în estul Mediteranei, Cavusoglu a spus că Franţa joacă pentru conducerea Europei. „Franţa vrea să creeze o forţă de securitate a UE împotriva NATO. NATO este unul dintre obiectivele actualei escaladări”.

    Grecia a încheiat anterior acorduri cu Egiptul, Israelul şi Ciprul grec. Acestea sunt mişcări politice împotriva Turciei, dar nu sunt fezabile, a menţionat Cavusoglu despre recentul acord maritim dintre Grecia şi Egipt.

    „Acesta este platoul nostru continental, iar aprobarea ambelor state nu ar schimba prea mult pentru noi”, a adăugat el.

    Grecia a contestat explorarea energetică actuală a Turciei în estul Mediteranei.

    Turcia – ţara cu cea mai lungă coastă de pe Marea Mediterană – a trimis nave de foraj pentru explorarea energiei pe platforma continentală, spunând că Turcia şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) au drepturi în regiune.

    Dialogul pentru partajarea echitabilă a acestor resurse va fi un câştig pentru toate părţile, spun oficialii turci.

    De asemenea, Turcia a criticat Atena pentru că a solicitat sprijinul UE pentru blocarea explorării energetice legitime a Ankarei.

  • Turismul elen se zbate sub povara pandemiei, dar nu se dă învins

    Pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu oprirea călătoriilor la nivel mondial, s-a dovedit devastatoare pentru o ţară precum Grecia, unde turismul reprezintă 30% din producţia economică şi comandă până la unul din cinci locuri de muncă. Anul trecut, Grecia a avut un număr record de 33 de milioane de vizitatori, astfel că nu este de mirare că pentru multe dintre insule turismul este principala sursă de angajare în sectorul privat. Conform estimărilor Ministerului Turismului din Grecia, în cel mai optimist scenariu sectorul turistic elen va putea să se menţină la o valoare de doar 8 miliarde de euro anul acesta, comparativ cu 18,2 miliarde de euro anul trecut.
    Anul acesta, Grecia munceşte din greu pentru a-şi adapta oferta turistică la vremurile dominate de pandemia de COVID-19. La prima vedere, Grecia arată ca o ţară în care pandemia nu a pus piciorul niciodată. Republica Elenă a avut doar 110 cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19 pe 2 august (înainte de publicarea acestui material – n.red.) şi 4.662 de cazuri în total, de la începutul pandemiei globale.
    Grecia este şi una dintre destinaţiile turistice preferate de români. Astfel, circa 1,4 milioane de turişti români au vizitat această ţară anul trecut, conform reprezentanţilor Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia.
    Anul acesta, turiştii români au început din nou să meargă în Grecia cu avionul începând cu 1 iulie, odată cu redeschiderea aeroporturilor pentru zborurilor internaţionale. Primele zboruri charter au plecat chiar pe 1 iulie, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, spre insulele Rodos şi Creta. Alin Burcea, CEO-ul agenţiei de turism Paralela 45, crede că dorinţa românilor de a călători este mai mare decât frica de testare sau de complicaţiile care ar putea să apară în călătorie. „Din fericire, turiştii mai sunt tentaţi să plece în vacanţe în străinătate. Dorinţa aceasta de a călători şi de a merge în vacanţe este atât de mare încât oamenii nu au neapărat probleme cu testarea. Este foarte bine că ei se testează şi sunt foarte atenţi pentru ca Grecia să fie destinaţie turistică sigură”, spunea Alin Burcea. Vacanţele în Grecia sunt la fel de accesibile precum în anii trecuţi, tarifele nu au crescut din cauza măsurilor de precauţie pe care hotelierii trebuie să le ia acum, afirmă CEO-ul Paralela 45. „Grecii nu îşi permiteau să crească tarifele. Având în vedere că ei aveau costuri mai mari din cauza acestor măsuri, este un lucru pozitiv că nu au crescut tarifele. Nu am primit până în acest moment oferte speciale pentru că hotelierii sunt realmente speriaţi de costuri şi nu îşi permit să ofere tarife speciale. Tarifele şi preţurile sunt la fel ca în anii trecuţi, nu au crescut preţurile la niciun hotel, din câte ştiu eu”, explică Burcea. Pentru Grecia, Paralela 45 are curse spre Creta, Rhodos, Corfu, Zakynthos şi Mykonos. 
    Pentru turismul elen, anul 2020 se anunţă a fi o luptă pentru supravieţuire. Cea mai mare insulă din Grecia, a cincea cea mai mare din Marea Mediterană, locul de origine al zeilor olimpici, cât şi al civilizaţiei europene moderne, Creta, este o bijuterie mediteraneană – una care aduce încasări de circa 3 miliarde de de euro anual.
    „Avem circa 4 milioane de turişti aici în fiecare an, 50 de milioane de şederi pe noapte anual ce aduc capital de circa 3 miliarde de euro. Anul acesta ne aşteptăm să realizăm o treime din aceste cifre. Nu ştim cum vor fi anii 2020 şi 2021, sperăm să depăşim această perioadă. Este posibil să avem nevoie de doi sau trei ani pentru a ne reveni. Trebuie să fim optimişti în ceea ce priveşte anul viitor, însă nu ştim cu siguranţă ce se va întâmpla”, spune Kotsoglou Kyriakos, comisar pentru turism şi e-guvernare al regiunii Creta.
    Anul acesta ar putea fi dezastruos pentru Creta, având în considerare că 50% din veniturile insulei vin din turism, însă grecii nu se dau bătuţi şi spun că turismul îşi va reveni până la finalul anului.
    „Cu toate acestea, vom primi şi anul acesta turiştii la fel de bine precum am făcut-o şi în ceilalţi ani. Trebuie să ne simţim bine, să avem o vară frumoasă şi să tragem linie şi să facem socoteala la sfârşitul anului. Ne vom petrece vara ca în fiecare an. Dacă vom vedea că numărul cazurilor va creşte, vom lua măsuri. Trebuie să rămânem calmi şi să respectăm măsurile de prevenţie. Veţi găsi Grecia însorită, cu preţuri mici, mai bună decât în oricare alt an”, adaugă Kotsoglou Kyriakos.
    Stavros Arnaoutakis, guvernatorul insulei Creta, afirmă că anul trecut au fost 33.000 de turişti români pe insulă, iar anul acesta aşteaptă un număr similar, în ciuda pandemiei de COVID-19. De la începutul lunii iulie, când au fost deschise zborurile, 15.000 de turişti din toată lumea au venit în regiune.
    „Suntem optimişti şi sperăm să avem un an bun în turism. Sperăm ca totul să iasă bine pentru această insulă şi aşteptăm turişti din toată lumea, chiar şi din ţări care au avut cazuri de COVID-19, pentru a-şi petrece vacanţa aici, chiar şi din România, de unde aşteptăm chiar mai mulţi turişti decât anul trecut, când s-au aflat pe locul 17 în topul turiştilor din Creta. Este o bună poziţie comparativ cu alte pieţe est-europene şi est- mediteraneene. Anul trecut au fost 33.000 de turişti români în Creta doar la sosirile pe aeroporturi, fără cei care ajung aici cu feribotul”,
    afirmă Stavros Arnaoutakis.

    Peste 80.000 de angajaţi din turism şi din sectoarele adiacente au urmat cursuri de prevenţie pentru a se comporta adecvat în timpul pandemiei de COVID-19, o măsură pe care guvernatorul grec o consideră esenţială, având în vedere că turismul reprezintă circa 50% din PIB-ul Cretei.
    „Este esenţial să urmăm sfaturile specialiştilor în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea şi făcând asta sperăm ca totul să fie bine în viitor. Turismul generează jumătate din veniturile de pe insula Creta. Mai mult de 80.000 de oameni au fost instruiţi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie, de la angajaţii hotelurilor, ai aeroporturilor, restaurante, taximetrişti, şi toţi au obţinut certificarea privind această instruire, şi din datele pe care le avem acum majoritatea hotelurilor din estul insulei sunt deja deschise”, explică Arnaoutakis.
    Hotelierii şi proprietarii de baruri şi cafenele sunt conştienţi de efectele pandemiei asupra businessurilor lor şi fac tot posibilul pentru ca oaspeţii lor să se simtă în siguranţă. Recepţiile au fost ascunse în spatele unor paravane despărţitoare, personalul poartă măşti şi, acolo unde este cazul, mănuşi.
    În hoteluri, dezinfectantul este peste tot – la recepţie, în cameră, pe terasele hotelurilor şi chiar şi în  baie, lângă gelul de duş şi şamponul din partea casei. Telecomenzile sunt învelite în plastic, învelitoare care se schimbă odată cu fiecare client.
    Restaurantele iau şi ele măsuri de precauţie. Mesele sunt şterse cu dezinfectant după fiecare client, iar sticlele de dezinfectant pentru mâini stau ocazional lângă sare şi piper. De asemenea, personalul este, în mare parte, echipat cu măşti sau cu o mini vizieră din plastic.
    Manolis Angelakis, preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia, Creta, spune şi el că perioada pandemiei este una dificilă pentru Grecia şi pentru întreaga Europă. Sitia nu are niciun caz de COVID-19, însă cetăţenii, turiştii şi proprietarii de locari iau  toate măsurile de prevenţie recomandate de autorităţi.
    „Pentru noi, această perioadă a fost una dificilă pentru că în luna martie a trebuit să închidem toate restaurantele, toate cafenelele, totul. A fost foarte dificil pentru economie. Suntem foarte fericiţi că după lockdown am reuşit să păstrăm toate localurile deschise. În Sitia sunt 127 de restaurante, cafenele şi baruri, cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Anul acesta sperăm să păstrăm un procent de 70% de activitate comparativ cu anul precedent. Este o activitate dificilă pentru că suntem un comitet restrâns, însă încercăm să facem tot ce putem astfel încât să fie bine pentru zona noastră”,
    spune Manolis Angelakis.

    Angelakis spune că industria HoReCa din Sitia s-a trezit la viaţă imediat după perioada de lockdown, chiar dinainte ca turiştii străini să revină. „Noi, grecii, ţinem la tradiţii. Este în cultura noastră să ieşim, să ne întâlnim cu prietenii, aşa că industria cafenelelor şi a restaurantelor s-a trezit la viaţă. Într-adevăr, este dificil. Anul trecut aveam zboruri directe din Danemarca, Suedia şi alte ţări, acum nu mai este de muncă precum în anii precedenţi, dar reuşim să avem acum circa 60% – 70% din volumul de muncă pe care îl aveam anul trecut”, explică el.
    Preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia nu ştie exact câţi români vin anual în oraşul lui, însă anul acesta vrea să afle câţi români aleg Sitia, unde stau, ce le place şi cum poate să îi facă să se întoarcă şi în anii următori.
    „Nu am o statistică referitoare la câţi români vin anual în Sitia, însă eu deţin şi o microberărie şi anul trecut cred că veneau acolo circa 30-40 de români pe săptămână. Din păcate, nu veneau să stea aici, în Sitia, mergeau spre Heraklion sau alte oraşe şi rămâneau o zi sau două în Sitia sau veneau doar în trecere, aflau de pe Airbnb că avem microberării şi se opreau aici pentru bere sau pentru specialităţi din cafea. Sperăm ca în anii viitori să deschidem piaţa de noi destinaţii, precum România, Spania, Israel”, adaugă Manolis Angelakis.
    Stelios Bagkeris, general manager al Theartemis Palace Hotel, un hotel de patru stele din oraşul Rethymno din Creta, afirmă că rata de ocupare a hotelului este foarte scăzută în acest moment, de 25%, însă se aşteaptă ca lunile următoare să fie mai bune din acest punct de vedere.
    „Sunt multe motive pentru
    care se întâmplă acest lucru, unul dintre ele este că marile pieţe sunt încă închise, de exemplu Rusia, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie nu operează zboruri în Grecia. Până la sfârşitul lunii ne aşteptăm să se deschidă toate pieţele, iar lunile august, septembrie şi octombrie să fie mai bune”,
    spune Stelios Bagkeris.
    Preţurile sunt mai mici decât anul trecut, spune el, şi este o ocazie bună pentru toată lumea să vină în vacanţă în Grecia acum. „Cred că toate hotelurile au promoţii, într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest moment, sunt preţuri bune, este un moment bun de venit aici. Ne simţim în siguranţă, angajaţii sunt instruiţi bine, vrem să rămânem în siguranţă, însă, în acelaşi timp, vrem să fim ospitalieri şi vrem să le oferim turiştilor vacanţe plăcute, precum se aşteaptă de la noi. Cred că guvernul, hotelierii şi toate afacerile serioase au luat toate măsurile necesare pentru a depista cazurile de COVID-19 de la început, aceasta a fost cheia succesului în Grecia, nu am lăsat oamenii să umble fără să ştim despre ei”, explică reprezentantul Theartemis Palace Hotel.
    Manolis Vlachakis, reservations and sales manager în cadrul Elia Hotels Group din Chania, Creta, un grup cu 16 hoteluri şi 10 apartamente, afirmă că hotelierii se află acum în o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, iar turiştii sunt mai puţini decât în anul precedent.
    „Ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă din cauza coronavirusului, care este un fenomen global, însă ne-am luat toate măsurile necesare şi suntem pregătiţi să primim pe toată lumea. Avem mai puţini turişti decât anul trecut şi este normal pentru că oamenilor le este frică, însă Grecia a fost printre puţinele ţări din lume cu cazuri puţine, ţara a luat toate măsurile potrivite, sunt foarte puţine cazuri în Creta”, a spus Manolis Vlachakis.
    Preţurile pentru un sejur la hotelurile Elia sunt şi ele mai mici decât cele de anul trecut. „Preţurile noastre sunt mai mici decât anul trecut pentru că a fost carantină în toate ţările din lume, deci mulţi oameni au rămas fără un loc de muncă. De aceea am redus preţurile pentru a arăta respect faţă de oaspeţii noştri şi pentru a le oferi oportunitatea să ne viziteze anul acesta”, adaugă Vlachakis.

    SURSA foto / jason blackeye / unsplash

  • Antreprenoarea care face alături de sora ei designul unora dintre cele mai luxoase locuinţe de pe piaţa locală

    Lemon Interior Design, studioul de amenajări interioare înfiinţat de Cristina Căpitanu şi sora ei, Elena Oancea, s-a extins anul trecut şi în zona amenajărilor spaţiilor de lucru prin deschiderea diviziei Office. Finalizarea primului proiect, One North Gate, şi odată cu acesta redefinirea abordării de business a companiei, cât şi recunoaşterile internaţionale ale firmei se numără printre cele mai recente reuşite ale celor două surori. În continuare, şi-au propus să se concentreze pe creşteri, pe resursa umană, dar şi pe expansiunea Lemon în străinătate, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel office. Cât priveşte managementul feminin, Elena Oancea observă că în continuare există o mentalitate bine înrădăcinată că bărbatul primează prin aptitudinile şi capacităţile lui. „În businessul pe care l-am pornit împreună cu Cristina vrem să credem altfel şi să demonstrăm că lucrurile relative nu pot fi explicate, ci doar contrazise. Aşadar, este vorba doar de percepţia personală. Noi din momentul asumării acestui business am ales să privim lucrurile dintr-o optică diferită şi să înţelegem că aptitudinile sunt cele care definesc un om, nu faptul că este bărbat sau femeie.” Meseria pe care cele două surori o au, aceea de designer de interior, presupune foarte mult lucru pe proiectare, implicare multă şi coordonare a echipelor de pe şantier, mers pe şantier, lucruri care nu se văd atunci când spunem „design”: „Este partea mai puţin poleită a meseriei, dar care îi dă totodată esenţa. Eu personal nu am simţit un dezavantaj în faptul că sunt femeie, dar am învăţat că în anumite situaţii este nevoie să fii ceva mai fermă”.

    Profilul Elenei Oancea a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Record de cazuri noi de infectare în Grecia: 202 noi persoane confirmate, în cea mai neagră zi de la începutul pandemiei

    Duminică au fost confirmate 202 noi cazuri şi un deces, în Grecia. Este cel mai mare număr înregistrat de la începutul pandemiei. Până acum, 212 oameni au murit din cauza COVID-19 în statul elen.

    Efectele deschiderii graniţelor încep să se vadă în Grecia.

    Ţara a înregistrat duminică cel mai mare număr de infectări de la începutul pandemiei, 202.

    Începând de luni, cetăţenii greci sunt obligaţi să poarte mască în toate magazinele, mijloacele de transport, dar şi în biserici.

  • Premierul Greciei ameninţă cu noi restricţii antiepidemice dacă nu sunt respectate actualele reguli

    Grecia ar putea impune noi restricţii antiepidemice dacă numărul cazurilor de coronavirus va continua să crească, a declarat, miercuri, premierul Kyriakos Mitsotakis, cerând resprectarea strictă a actualelor măsuri.

    Grecia a raportat 121 noi cazuri de coronavirus marţi, cel mai mare număr începând din 22 aprilie până în prezent. Infecţiile sunt în principal interne.

    “Orice formă de mulţumire cu actuala situaţie este nejustificată. Încă nu ştim câte luni vom fi nevoiţi să trăim cu acest virus”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, citat de agenţia de presă Reuters.

    “Respectarea strictă a regulilor este necesară mai mult ca niciodată în această perioadă crucială, pentru a evita creşterea semnificativă a cazurilor în august şi posibila aplicare a unor noi măsuri restrictive, care vor afecta economia şi societatea”, a subliniat Kyriakos Mitsotakis.

    Turismul este un domeniu central în Grecia. Economia ţării ar putea scădea cu 10% anul acesta din cauza crizei coronavirusului. În total, în Grecia s-au înregistrat până acum 4.855 de cazuri de coronavirus.