BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Gigantul Microsoft se numără printre victimele atacului cibernetic SolarWinds, în care mai multe agenţii guvernamentale din SUA au fost afectate

    Gigantul Microsoft a descoperit că a fost una dintre victimele atacului cibernetic masiv care a afectat mai multe agenţii guvernamentale din SUA şi care a fost scos la iveală de oficialii americani săptămâna aceasta, potrivit Reuters.

    Compania utilizează soluţii de gestionare a reţelelor Orion, software dezvoltat de SolarWinds, care a fost utilizat în ceea ce se suspectează a fi un atac cibernetic rusesc asupra unor agenţii americane vitale, precum şi a altor entităţi.

    Mai multe surse au declarat pentru agenţia de presă că şi o serie de produse Microsoft au fost utilizate în cadrul atacului cibernetic de către hackeri.

    Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a emis un avertisment rar de securitate cibernetică, joi, în care a detaliat faptul că anumite servicii din cloud-ul Microsoft Azure au fost compromise de hackeri.

    „Ca şi alţi clienţi SolarWinds, am căutat în mod activ urme ale acestui actor şi putem confirma că am descoperit astfel de urme în mediul nostru, pe care le-am izolat şi le-am eliminat”, a transmis un purtător de cuvânt al Microsoft, adăugând că angajaţii companiei nu au descoperit „niciun indiciu că sistemele companiei au fost utilizate pentru a-i ataca pe alţii”.

    Cu toate acestea, o altă sursă a declarat pentru Reuters că Departamentul de Securitate Naţională (DHS) nu crede că sistemele Microsoft au fost calea prin care au pătruns atacatorii.

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • Cine este românul care vrea să investească aproape 3 miliarde de euro într-un proiect gigant din Bucureşti

    Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

    De atunci, investiţiile Iulius, dezvoltatorul imobiliar creat de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu, au continuat, s-au diversificat, au crescut, au depăşit graniţele oraşului de origine, ajungând, cu proiectele deja dezvoltate şi cele ce urmează să fie lansate, la o valoare totală de peste 1 miliard de euro. Planurile dezvoltatorului ieşean nu se opresc însă aici şi urmează să culmineze cu o investiţie gigant – de data aceasta în Capitală – ce se anunţă a fi cel mai mare proiect imobiliar al României.

    Viziunea Iulius nu s-a schimbat în toţi aceşti ani de la inaugurarea primului mall, ci a fost mereu în consens cu reperele de dezvoltare internaţionale la care ne raportăm, realizând proiecte complexe de regenerare urbană, în adevăratul sens al cuvântului. Activitatea Iulius este definită prin construirea unor proiecte relevante pentru comunitate, în care oamenii să se regăsească, să îşi petreacă timpul, să evolueze profesional şi să-şi atingă potenţialul”, descriu reprezentanţii grupului Iulius reperele după care s-au ghidat în activitatea companiei.

    Cunoscut drept unul dintre cele mai discrete personaje din businessul românesc, povestea de succes a lui Iulian Dascălu este scrisă de proiectele Iulius dezvoltate în cele două decenii de existenţă ale grupului.

    Istoria Iulius a început cu proiectul Iulius Mall Iaşi, care, la vremea deschiderii, în anul 2000, a fost primul mall din afara Bucureştiului şi al doilea din ţară. În prezent, compania este cel mai mare dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, cu un portofoliu operaţional care cuprinde peste 300.000 mp de spaţii de retail şi 146.200 mp de spaţii office clasa A.

    De-a lungul timpului, grupul Iulius a revoluţionat piaţa autohtonă de real estate şi a implementat concepte în premieră în România: după Iulius Mall, a urmat primul ansamblu urbanistic multifuncţional, Palas Iaşi. Treptat, compania a transformat conceptul de centru comercial într-o reţea formată din patru shopping mall-uri regionale (în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava), Palas Iaşi – primul proiect mixt din România, Iulius Town Timişoara – primul proiect mixt din vestul ţării.

    În 2008, grupul Iulius a început expansiunea şi pe segmentul office, unde s-a extins la nivel naţional cu brandul United Business Center. În prezent, Iulius se află în topul naţional al companiilor care dezvoltă şi operează clădiri de birouri clasa A, cu un portofoliu care cuprinde 12 clădiri operaţionale (6 clădiri la Iaşi, 3 la Cluj-Napoca, 3 la Timişoara), cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 146.200 mp.

    Oraşele din oraş, repere în real estate-ul românesc

    Cu un trafic anual de peste 68 milioane de vizitatori, proiectele companiei sunt lidere de piaţă la nivel regional. „Palas Iaşi şi, mai recent, Iulius Town Timişoara au confirmat aşteptările noastre, în sensul că aceste mari dezvoltări au reconfigurat oraşele, au devenit noi poli urbani şi au oferit infrastructura necesară dezvoltării întregii regiuni, pentru că oamenii găsesc aici tot ceea ce au nevoie şi se identifică cu un stil de viaţă facil, modern şi actual”, spun reprezentanţii companiei.

    Ansamblul Palas este primul proiect mixed-use din România şi cea mai mare investiţie din regiune. Acesta este un proiect regional, fiind principala destinaţie de petrecere a timpului liber pentru locuitorii Iaşiului, ai judeţelor învecinate, dar şi al celor din Republica Moldova. În 2019, traficul înregistrat a fost de aproximativ 19 milioane de persoane.

    „Palas Iaşi a urmărit revitalizarea socială, economică, urbanistică şi turistică a Iaşiului, precum şi reabilitarea centrului istoric, prin punerea în valoare a vestigiilor descoperite în urma lucrărilor de construcţie, dar şi a Palatului Culturii, clădirea simbol a Iaşului”, spun reprezentanţii companiei. Acolo se regăseşte şi cea mai frumoasă grădină cu caracter public din Iaşi, în urma unei investiţii în valoare de peste 2,5 milioane de euro. Conceput de peisagişti români şi italieni, întregul spaţiu verde de la Palas – de 50.000 mp – este de inspiraţie renascentistă, după modelul celebrelor grădini de la Versailles şi Schönbrunn.

    Un alt proiect regional este Iulius Town din Timişoara – acesta se adresează Timişoarei, clienţilor din judeţele limitrofe şi celor din ţările din proximitate, Serbia şi Ungaria. Pe segmentul office, Iulius Town integrează trei clădiri de birouri clasa A operaţionale, cu o suprafaţă însumată la 50.000 mp. În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea aproximativ 30 de companii, cu peste 5.000 de angajaţi. Potrivit reprezentanţilor grupului Iulius, Iulius Town a presupus investiţii semnificative în infrastructură, în valoare totală de 13 milioane de euro. Străzile din proximitatea proiectului au fost lărgite şi modernizate, un tunel auto cu două benzi pe sens, care traversează ansamblul, contribuie la fluidizarea traficului din zonă, iar toate aceste investiţii au fost donate municipalităţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Jane Fraser, prima femeie CEO din istoria marilor giganţi bancari din Statele Unite, şi-a anunţat priorităţile: Ne gândim la mediul virtual şi, bineînţeles, la agenda socială şi de mediu

    În septembrie, Jane Fraser a fost numită în funcţia de CEO a gigantului american Citigroup, una dintre cele mai puternice bănci din lume, devenind astfel prima femeie care ocupă o astfel de poziţie.

    Născută în Scoţia, Fraser – în vârstă de 53 de ani – are un curriculum vitae de invidiat: diplome oferite de universităţile Cambridge şi Harvard şi funcţii importante la Goldman Sachs şi McKinsey, companii la care a lucrat înainte să se angajeze în cadrul Citigroup în 2004, potrivit Bloomberg.

    De-a lungul ultimilor 16 ani, Jane Fraser a lucrat sub trei directori executivi pe măsură ce banca s-a confruntat cu pierderi, planuri de bailout şi strategii de repoziţionare în timpul ultimei crize financiare.

    În această perioadă, compania a eliminat zeci de mii de locuri de muncă şi a vândut active pe bancă rulantă, însă următorul CEO spune că experienţa pe care a acumulat-o până acum o va ajuta să gestioneze provocările ulterioare: „Trăim timpuri interesante deoarece coronavirusul a schimbat câteva lucruri, printre care se găseşte clar accelerarea proceselor de digitalizare, industria (de banking) evoluând astfel mai repede decât ne-am fi putut imagina (…) Aşa că ne gândim la mediul virtual şi, bineînţeles, la agenda socială şi de mediu”, a declarat Fraser.

    Pe măsură ce se pregăteşte să fie numită în funcţie în luna februarie, Fraser plănuieşte să investească în unele dintre cele mai mari business-uri ale băncii, incluzând aici divizia de administrare a averilor şi serviciile de custodie, care au înregistrat pierderi constante în ultimii ani.

     

  • Încă o investiţie gigant care ocoleşte regiunea: Panasonic, furnizorul Tesla, face o fabrică de baterii pentru maşini electrice în Norvegia

    Gigantul Panasonic a anunţat că va accelera planurile pentru o fabrică de baterii în Europa şi a ales Norvegia ca destinaţie finală, în contextul în care grupul japonez încearcă să păstreze momentumul din SUA, unde furnizează pentru Tesla, şi să încheie parteneriate şi cu mai mulţi producători auto din Europa, potrivit FT.

    Grupul japonez are în plan un parteneriat cu Equinor, gigantul de petrol şi gaz controlat de statul norvegian, dar şi cu Norsk Hydro, un producător de aluminiu. Compania derulează un studiu de fezabilitate care va fi finalizat în următoarele şase luni.

    Panasonic are cea mai mare fabrică de baterii din lume în Nevada, SUA, împreună cu Tesla, dar în Europa compania are o prezenţă redusă. Mai mulţi jucători construiesc astfel de fabrici astăzi în Europa, printre care norvegienii de la Northvolt şi chiar Tesla pe cont propriu.

    Cererea pentru baterii va creşte rapid pe măsură ce vânzările de maşini eletrice accelerează, în contextul în care acestea ar putea ajunge la o cotă de piaţă de 15% în Europa în 2021, conform datelor citate de publicaţia americană.

    „Europa este o piaţă destul de prematură. Este încă în creştere şi sunt multe care se pot întâmpla acolo. Ar putea fi o oportunitate imensă”, a declarat Allan Swan, responsabil cu producţia din fabrică pentru piaţa din SUA, în cadrul Panasonic.

  • Tranzacţie gigant în telecomul românesc. Telekom România, preluată de Orange pentru 268 mil. euro

    Hellenic Telecommunications Organization S.A. (“OTE S.A.” sau “Compania”) anunţă încheierea unui acord de vânzare a cotei sale de 54% din acţiunile Telekom Romania Communications S.A. (“TKR”) către Orange România.

    La valoarea agreată de 497 milioane euro pentru întregul pachet de acţiuni (100%), valoarea acţiunilor deţinute de OTE este de 268 milioane euro, valoarea putând fi supusă unor ajustări, la încheierea tranzacţiei, pentru a balansa modificările anumitor elemente, precum datoria netă sau capitalul circulant.

    OTE îşi păstrează statutul de acţionar majoritar al Telekom Romania Mobile Communications S.A. (“TKRM”).

    În prezent, TKR are o reţea fixă de telecomunicaţii la nivel naţional, care deserveşte aproximativ 930.000 de clienţi de Internet de mare viteză, şi 1,2 milioane de abonaţi la serviciile TV. În 2019, TKR a înregistrat venituri de 622 milioane euro.

    Tranzacţia nu este estimată a avea un impact major asupra fluxurilor de numerar sau contului de datorii ale OTE.

    Achiziţia Telekom Romania Communications S.A. de către Orange România va determina o creştere a competitivităţii în piaţă, securizând totodată viitorul companiei prin investiţii pe termen lung, prin sprijinirea transformării digitale a economiei şi societăţii româneşti, oferind astfel perspective stabile şi pozitive pentru angajaţii săi.

    Tranzacţia face obiectul aprobărilor instituţiilor cu rol de reglementare şi altor condiţii, finalizarea acesteia fiind estimată în a doua jumătate a anului 2021. La finalizarea acesteia, valoarea netă rezultată în urma tranzacţiei va fi distribuită acţionarilor.

    Dl. Michael Tsamaz, Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General al OTE, a precizat că: „Vânzarea participaţiilor deţinute în Telekom Romania Communications este o decizie strategică luată în contextul redefinirii priorităţilor şi planurilor de creştere ale Grupului OTE, pentru a sprijini dezvoltarea Grupului şi a genera valoare pentru toate părţile implicate. OTE a investit semnificativ de-a lungul anilor pentru a sprijini performanţa Telekom Romania şi rămâne pe piaţă prin Telekom Romania Mobile Communications. Doresc să mulţumesc echipei de management şi angajaţilor Telekom Romania pentru realizările de până acum. Sunt convins că vor continua să ofere tot ce au mai bun nu doar în perioada următoare, până la finalizarea tranzacţiei, ci şi ulterior. Achiziţia TKR de către Orange România va asigura creştere pe viitor. Aceasta setează premisele consolidării competitivităţii pe piaţă în beneficiul clienţilor şi pe cele ale transformării digitale ale economiei şi societăţii româneşti.”

    Barclays Bank PLC este consultantul financiar al OTE, iar Dechert, Eversheds şi Freshfields sunt consultanţii juridici şi de reglementare.

    Tot în această zi, mandatul Directorului General al Telekom Romania Communications S.A. şi al Telekom Romania Mobile Communications S.A., Dl. Miroslav Majoroš, se încheie cu succes.  Vladan Pekovic este numit în funcţia de Director General al celor două companii, având misiunea de a asigura o tranziţie lină până la finalizarea tranzacţiei şi de a continua dezvoltarea operaţiunilor mobile.

    „Doresc să îi mulţumesc domnului Majoroš pentru contribuţia sa valoroasă din ultimii cinci ani. Concentrat pe digitalizare, convergenţă şi mentalitate de creştere, acesta a adus o îmbunătăţire solidă a rezultatelor de business. Prin efortul constant şi dedicarea întregii echipe, Telekom Romania s-a transformat radical şi a devenit o organizaţie mai performantă”, a spus dl. Michael Tsamaz.

     

  • Proiect de cucerire totală a Europei, pus în mişcare de o companie din China. Cum se foloseşte aceasta de 100.000 de influenceri pentru a face acest lucru

    Alibaba, compania părinte al platformei de achiziţii online AliExpress dedicată exclusiv cumpărătorilor din afara Chinei, este cel mai mare retailer din lume, dar acest lucru se datorează mai ales imensei pieţe chineze. Însă ambiţia fondatorului  Jack Ma este ca până în 2025 gigantul său să ajungă să-şi obţină jumătate din venituri din străinătate.

    Cam greu, s-ar putea spune, având în vedere că ponderea era până la începerea pandemiei de doar 7%. Însă Alibaba apasă puternic pe pedala de acceleraţie şi se îndreaptă rapid spre Europa: va deschide un centru european de distribuţie, deşi are deja depozite în mai multe state europene cum ar fi Polonia, Cehia, Spania, Franţa şi Germania, a deschis un magazin fizic pentru AliExpress în Spania şi, mai nou, recrutează o armată de influenceri – circa 100.000 de creatori de conţinut pentru dezvoltarea comerţului global. Cu unii dintre aceştia a discutat ziarul nipon Nikkei.

    Valentina Avalon a vorbit timp de o oră într-o transmisie video despre hainele ei. „a fost foarte greu de găsit haine cu această culoare”, le explică vlogerriţa spectatorilor săi stând lângă un dulap la ea acasă, în Harkov, Ucraina, şi ţinând în mână o pereche de pantaloni de culoarea lavandei.

    „Această culoare este la modă şi este de altfel foarte frumoasă. După cum puteţi vedea, îmi place foarte mult.” Nu este o discuţie online nevinovată între prieteni. Avalon lucrează din greu la o acţiune de vânzări pentru un comerciant de haine de pe AliExpress. În timpul transmisiunii live de 90 de minute, mii de cumpărători de limbă rusă s-au adunat pe canalul ei, discutând cu ea şi vizionând o serie de produse. A fost prima dintre cele 25 de astfel de difuzări în direct în doar câteva zile. Campania însoţeşte gala de vânzări de mijloc de an a AliExpress. „Voi fi probabil prea ocupată ca să dorm”, se destăinuie Avalon reporterului de la Nikkei Asian Review.

    Femeia în vârstă de 37 de ani face parte din campania Alibaba de a recruta o vastă armată multinaţională de influenceri de vânzări – o forţă armată de 1 milion de oameni până în 2023 – pentru a-şi promova ambiţiile globale. Grupul a captivat consumatorii chinezi cu un amestec de vânzare cu amănuntul online şi implicare socială – dar acum trebuie să înveţe cum să adapteze această reţetă şi să-şi reproducă succesul care i-a adus în China miliarde de dolari într-un şir de pieţe din străinătate care ridică dintre cele mai diverse provocări.

    „Este o extindere naturală a strategiei interne a Alibaba”, a explicat Jeffrey Towson, fost profesor de investiţii specializate în tehnologie chineză la Universitatea din Beijing. Pentru piaţa online chineză, care nu are o putere naturală de atracţie pentru cumpărătorii din străinătate, spune Towson, modul inovator de a face cumpărături oferit de Alibaba dă grupului avantajul celui care face prima mutare (ca la jocul de şah – n.r.), iar acest lucru poate ajuta la crearea unei deschideri spre pieţele internaţionale.

    Până acum, vânzările pe segmentul comerţului internaţional ale Alibaba reprezintă doar o cotă modestă din veniturile totale – 7%. Analiştii atribuie evoluţia slabă lipsei de conştientizare a mărcii Alibaba, precum şi neîncrederea consumatorilor în calitatea produselor chinezeşti. Alibaba crede că influenceri precum Avalon pot ajuta la depăşirea acestor bariere folosind doar un microfon şi o camera video.

    „Comerţul electronic bazat pe livestreaming ajută la creşterea încrederii”, explică Yuan Yuan, şef de operaţiuni la AliExpress. „Când urmăriţi un livestreaming, puteţi interacţiona direct cu vânzătorul şi puteţi căpăta o mai bună înţelegere a produsului”, a spus ea. Între timp, mariajul dintre streaming şi comerţul electronic ajută, de  asemenea, la atragerea cumpărătorilor mai tineri din Generaţia Z, care sunt mai predispuşi să-şi petreacă timpul navigând prin aplicaţii de streaming.

    Vânzările prin livestreaming sunt în fază incipientă în Occident, dar un astfel de concept este practicat demult cu succes în China. Anul trecut, produse de aproximativ 433,8 miliarde de yuani (61,3 miliarde de dolari) au fost vândute prin
    live streaming în China, potrivit firmei de consultanţă iiMedia Research din Guangzhou.

    Pentru mulţi consumatori din China, influencerii sunt prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată. În timp ce îşi împărtăşesc viaţa de zi cu zi pe reţelele de socializare, vedetele online formează legături emoţionale cu publicul lor. Încrederea câştigată astfel le permite influencerilor să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la procesul de luare a deciziilor consumatorilor chinezi, îndrumându-i ce să cumpere sau unde să călătorească.
    Şi alte companii chineze, cum ar fi JD.com şi Pinduoduo, au adoptat transmisiunile în direct pentru a-şi creşte vânzările – dar până acum doar Alibaba a încercat această tehnică pe pieţele internaţionale. Între timp, firmele tehnologice internaţionale iau notiţe. Reţeaua socială Facebook a adăugat magazine online pe platforma sa. Gigantul de comerţ electronic Amazon a anunţat recent un parteneriat cu reality show-ul de modă „Project Runway”, permiţând utilizatorilor să se bucure de emisiune pe site-ul său de vânzare cu amănuntul în timp ce plasează o comandă. Însă Alibaba crede că are avantajul în răspândirea practicii la scară globală.
    „Stăm pe umerii sectorului chinez de internet“, a spus Yuan. Întrucât aproape toate industriile din China au adoptat live streamingul, experienţa extinsă şi expertiza dobândită pe piaţa internă ar putea indica drumul pentru influencerii din străinătate.

    Compania îşi propune să convertească în acest an 100.000 de influenceri în ambasadori de vânzări, urmând să-şi crească armata la 1 milion până în 2023. Pentru ca acest lucru să se întâmple, a lansat recent o platformă care-i conectează pe comercianţii săi cu influencerii din social media, dintre care unii pot fi urmăriţi pe YouTube sau Instagram. AliExpress face, de asemenea, echipă cu agenţiile locale de marketing şi s-a angajat să le împărtăşească secretul realizării unei vânzări prin streaming live.

    Barbara Soltysinska, cofondatoare a agenţiei de marketing indaHash din Varşovia, se numără printre cei care au testat apele. Impresionată de oportunităţile din industria de streaming din China, agenţia Soltysinska  colaborează cu AliExpress pentru a găzdui sute de emisiuni live care au ca ţintă cumpărătorii europeni. Gigantul chinez de comerţ electronic oferă instruire gratuită pentru a-i ajuta pe influenceri să se hotărască să urce la bord. Cel puţin o dată pe lună, directorii AliExpress organizează ateliere online cu echipa Soltysinska, examinând clipuri live şi oferind feedback cu privire la modul în care jocul de scenă poate fi îmbunătăţit. Acest lucru, la rândul său, oferă retailerului chinez mai mulţi clienţi. În timpul unui festival de vânzări de două zile din noiembrie, influencerii au ajutat la atragerea a peste 2.000 de cumpărători noi.
    Însă rămâne de văzut dacă o astfel de poveste de succes este un caz izolat sau începutul unei tendinţe emergente. Observatorii pieţei spun că, spre deosebire de China, unde 1,4 miliarde de oameni vorbesc aceeaşi limbă şi împărtăşesc comportamente similare de utilizator, Europa – o prioritate pentru AliExpress – este o piaţă mult mai fragmentată, cu mai multe limbi şi culturi, ceea ce face dificilă cucerirea acesteia. „Piaţa europeană nu este educată să cumpere prin live stream­ing”, spune Fabian Ouwehand, cofondator al Uplab, care lucrează cu influencerii pentru a derula campanii de marketing în Olanda. „Oamenii de aici urmăresc emisiunea în direct doar pentru distracţie. Dacă vrei să-i implici pe spectatori în vânzările online, îţi va fi foarte greu.“
    În timp ce clienţii chinezi atenţi la costuri vor urmări cu plăcere un streaming de 30 de minute pentru a găsi chilipiruri, mai puţini europeni ar acorda prioritate produselor ieftine în detrimentul timpului lor, explică Ouwehand.
    Preferinţele consumatorilor pot fi o barieră deoarece „consumatorii chinezi şi consumatorii coreeni sunt înnebuniţi după emisiuni interactive în direct … dar sunt şi pieţe cărora nu le plac astfel de lucruri”, a spus Towson, fostul profesor de la Universitatea din Beijing.
    În plus, „nimeni nu-şi petrece atât de mult timp pe telefon precum consumatorii chinezi şi asiatici, iar alte ţări sunt mai puţin entuziasmate de adoptarea unor lucruri noi”, a precizat el. „Deci, absorbţia ar fi mult mai lentă.“
    Yuan de la AliExpress a recunoscut că ar fi nevoie de „cel puţin doi ani” pentru a educa cumpărătorii din străinătate. Dar este încrezătoare că practica va prinde la public în cele din urmă.
    „Comerţul electronic prin live stream­ing este similar cu emisiunile de teleshopping”, a spus ea, referindu-se la un mijloc popular de publicitate cu o istorie de zeci de ani în Europa. De fapt, livetreamingul, crede Yuan, pare să fie mai potrivit pentru consumatorii care au crescut într-un peisaj media fragmentat şi care cer o experienţă de cumpărături mai interactivă.
    În Rusia, una dintre pieţele ţintite de AliExpress, Anna Akimova, studentă în marketing în vârstă de 20 de ani, spune că nu a cumpărat niciodată prin live streaming, dar este dispusă să facă o încercare.
    „Streamingul ar oferi mai multă încredere unui astfel de conţinut”, apreciază ea. „Dacă testezi un produs în timpul unei emisiuni live şi acesta se strică, nu mai poţi îndrepta nimic. Toate defectele sunt expuse şi acest lucru îi inspiră consumatorului sinceritate.“
    Avalon, clientul transformat în influencer pentru AliExpress din Ucraina, este de acord. De fapt, ea crede că posibilitatea de a expune calitatea produsului în faţa camerei face comerţul prin livestreaming atractiv.
    Odată, întrebată de tespectatori despre rezistenţa la apă a unei boxe bluetooth, ea a testat-o ​​pe loc aruncând gadgetul într-o găleată cu apă. Cu altă ocazie, Avalon a folosit un cablu de încărcare pentru a trage un vehicul, demonstrând afirmaţia producătorului că produsul este suficient de puternic pentru a suporta tensiunea produsă de atârnarea a 100 kg. (Cablul a trecut testul de 100 kg, dar nu a reuşit să mişte o maşină de 1.000 kg.)
    Aceste momente distractive, precum şi interacţiunea în timp real, au ajutat-o pe Avalon să atragă spectatorii, jumătate de milion de oameni urmărind spectacolul ei în cea mai bună zi. Unele segmente de public au rămas chiar să urmărească din nou şi din nou streamingul aceluiaşi produs.
    „Oamenii vin la streaming nu pentru că adoră cumpărăturile, ci pentru că adoră interacţiunea”, a spus ucraineanca. „Cred că livestreamingurile devin cu siguranţă un mod modern de a face cumpărături.”

  • Cine este românul care vrea să investească aproape 3 miliarde de euro într-un proiect gigant din Bucureşti

    Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

    De atunci, investiţiile Iulius, dezvoltatorul imobiliar creat de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu, au continuat, s-au diversificat, au crescut, au depăşit graniţele oraşului de origine, ajungând, cu proiectele deja dezvoltate şi cele ce urmează să fie lansate, la o valoare totală de peste 1 miliard de euro. Planurile dezvoltatorului ieşean nu se opresc însă aici şi urmează să culmineze cu o investiţie gigant – de data aceasta în Capitală – ce se anunţă a fi cel mai mare proiect imobiliar al României.

    Viziunea Iulius nu s-a schimbat în toţi aceşti ani de la inaugurarea primului mall, ci a fost mereu în consens cu reperele de dezvoltare internaţionale la care ne raportăm, realizând proiecte complexe de regenerare urbană, în adevăratul sens al cuvântului. Activitatea Iulius este definită prin construirea unor proiecte relevante pentru comunitate, în care oamenii să se regăsească, să îşi petreacă timpul, să evolueze profesional şi să-şi atingă potenţialul”, descriu reprezentanţii grupului Iulius reperele după care s-au ghidat în activitatea companiei.

    Cunoscut drept unul dintre cele mai discrete personaje din businessul românesc, povestea de succes a lui Iulian Dascălu este scrisă de proiectele Iulius dezvoltate în cele două decenii de existenţă ale grupului.

    Istoria Iulius a început cu proiectul Iulius Mall Iaşi, care, la vremea deschiderii, în anul 2000, a fost primul mall din afara Bucureştiului şi al doilea din ţară. În prezent, compania este cel mai mare dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, cu un portofoliu operaţional care cuprinde peste 300.000 mp de spaţii de retail şi 146.200 mp de spaţii office clasa A.

    De-a lungul timpului, grupul Iulius a revoluţionat piaţa autohtonă de real estate şi a implementat concepte în premieră în România: după Iulius Mall, a urmat primul ansamblu urbanistic multifuncţional, Palas Iaşi. Treptat, compania a transformat conceptul de centru comercial într-o reţea formată din patru shopping mall-uri regionale (în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava), Palas Iaşi – primul proiect mixt din România, Iulius Town Timişoara – primul proiect mixt din vestul ţării.

    În 2008, grupul Iulius a început expansiunea şi pe segmentul office, unde s-a extins la nivel naţional cu brandul United Business Center. În prezent, Iulius se află în topul naţional al companiilor care dezvoltă şi operează clădiri de birouri clasa A, cu un portofoliu care cuprinde 12 clădiri operaţionale (6 clădiri la Iaşi, 3 la Cluj-Napoca, 3 la Timişoara), cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 146.200 mp.

    Oraşele din oraş, repere în real estate-ul românesc

    Cu un trafic anual de peste 68 milioane de vizitatori, proiectele companiei sunt lidere de piaţă la nivel regional. „Palas Iaşi şi, mai recent, Iulius Town Timişoara au confirmat aşteptările noastre, în sensul că aceste mari dezvoltări au reconfigurat oraşele, au devenit noi poli urbani şi au oferit infrastructura necesară dezvoltării întregii regiuni, pentru că oamenii găsesc aici tot ceea ce au nevoie şi se identifică cu un stil de viaţă facil, modern şi actual”, spun reprezentanţii companiei.

    Ansamblul Palas este primul proiect mixed-use din România şi cea mai mare investiţie din regiune. Acesta este un proiect regional, fiind principala destinaţie de petrecere a timpului liber pentru locuitorii Iaşiului, ai judeţelor învecinate, dar şi al celor din Republica Moldova. În 2019, traficul înregistrat a fost de aproximativ 19 milioane de persoane.

    „Palas Iaşi a urmărit revitalizarea socială, economică, urbanistică şi turistică a Iaşiului, precum şi reabilitarea centrului istoric, prin punerea în valoare a vestigiilor descoperite în urma lucrărilor de construcţie, dar şi a Palatului Culturii, clădirea simbol a Iaşului”, spun reprezentanţii companiei. Acolo se regăseşte şi cea mai frumoasă grădină cu caracter public din Iaşi, în urma unei investiţii în valoare de peste 2,5 milioane de euro. Conceput de peisagişti români şi italieni, întregul spaţiu verde de la Palas – de 50.000 mp – este de inspiraţie renascentistă, după modelul celebrelor grădini de la Versailles şi Schönbrunn.

    Un alt proiect regional este Iulius Town din Timişoara – acesta se adresează Timişoarei, clienţilor din judeţele limitrofe şi celor din ţările din proximitate, Serbia şi Ungaria. Pe segmentul office, Iulius Town integrează trei clădiri de birouri clasa A operaţionale, cu o suprafaţă însumată la 50.000 mp. În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea aproximativ 30 de companii, cu peste 5.000 de angajaţi. Potrivit reprezentanţilor grupului Iulius, Iulius Town a presupus investiţii semnificative în infrastructură, în valoare totală de 13 milioane de euro. Străzile din proximitatea proiectului au fost lărgite şi modernizate, un tunel auto cu două benzi pe sens, care traversează ansamblul, contribuie la fluidizarea traficului din zonă, iar toate aceste investiţii au fost donate municipalităţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Gigantul Amazon se confruntă cu greve masive la depozitele din Germania

    Sindicatul german Verdi a declanşat o grevă marţi la şapte depozite Amazon din Germania, astfel încât mutarea coincide la nivel global cu „Prime Day”, unul dintre cele mai importante evenimente comerciale desfăşurate de gigantul american, potrivit Reuters.

    Sindicatul Verdi a anunţat că organizează o grevă de două zile, care face parte din bătălia îndelungată pe care o duc angajaţii cu Amazon pentru salarii mai bune şi condiţii mai bune de muncă în Germania.

    Reprezentanţii muncitorilor au explicat că bonusurile pentru muncă în vremea coronavirusului care au fost introduse în martie au fost eliminate ulterior în luna mai.

    Un purtător de cuvânt al Amazon a explicat că majoritatea angajaţilor continuă să lucreze în mod normal, în ciuda grevei şi a susţinut că gigantul oferă „salarii excelente”, cu beneficii şi condiţii de lucru comparabile cu alţi angajatori importanţi.

    Verdi organizează greve şi proteste la Amazon în Germania încă din 2013, iar cel mai recent protest, din luna iunie, a fost declanşat după ce mai mulţi angajaţi din centrele de logistică au fost infectaţi cu noul coronavirus.

    Germania este a doua cea mai mare piaţă pentru Amazon, după Statele Unite.

    Prime Day, un eveniment ce are loc în mod obşinuit în luna iulie pentru a spori vânzările, a devenit în 2020 un început timpuriu pentru sezonul de cumpărături asociat sărbătorilor de iarnă. Reducerile aplicate doar membrilor Amazon Prime, cu livrare rapidă şi oferte pentru utilizatori, reprezintă esenţa Prime Day.

  • Gigantul sud-african Naspers ar fi angajat Goldman Sachs pentru pentru o posibilă vânzare a eMag. Reacţia eMAG: În momentul de fata nu există niciun proces de vânzare în desfăşurare

    UPDATE: Reacţia eMAG România pentru ZF: ”Este o speculaţie. În momentul de fata nu există niciun proces de vânzare în desfăşurare.”

    Gigantul sud-african Naspers a angajat banca americană de investiţii Goldman Sachs pentru a fi consultant pentru o posibilă vânzare a eMag, conform unor surse citate de Merger Market. 

    Vânzarea ar trebui să se desfăşoare anul viitor. Sursele citate de Merger Markets spun că este mai probabilă o vânzare decât o listare la bursă printr-o ofertă publică de acţiuni. 

    Naspers se gândea să realizeze această vânzare a eMagului în acest an, dar au amânat procesul pentru a beneficia de rezultatele în creştere ale eMag, obţinute ca urmare a COVID-19, când multă lume şi-a îndreptat achiziţiile spre platformele digitale. 

    Grupul eMag a avut afaceri consolidate de 5,6 miliarde lei, adică 1,17 mld. euro în 2019. 

    Merger Market spune că eMag ar putea să atragă atenţia fondurilor de investiţii care au cumpărat acum câţiva ani platforma Allegro din Polonia. 

    În 2016, Naspers a vândut această platformă, care tocmai s-a listat la bursa de la Varşovia, către fondurile de investiţii Cinven, Permira şi MidEuropa, pentru 3,25 mld. dolari. 

    eMag este deţinut de Naspers şi de Iulian Stanciu, antreprenorul care a pus bazele retailerului online.