BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Care este tara care va deveni cel mai mare exportator de maşini al planetei depăşind în acest an Japonia

    . Companiile sunt nevoite să se adapteze din cauza scăderii cererii interne. „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”

    China va ajunge în acest an cel mai mare exportator de maşini al planetei, depăşind Japonia, scrie Financial Times. Momentul va marca sfârşitul deceniilor de dominaţie ale companiilor europene, americane, japoneze şi sud-coreene.

    Fabricile chineze au produs mai multe maşini decât poate economia autohtonă să absoarbă, din cauza declinului rapid al motoarelor pe combustie, explozia în popularitate a maşinilor electrice şi scăderea nevoii de a deţine un vehicul personal în rândul populaţiei tot mai urbanizate.

    „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”, a declarat Bill Russo, fost şef al Chrysler China.

    Anii de beneficii fiscale şi economice acordate au sporit competitivitatea Chinei în sectorul automobilelor. Producătorii interni precum BYD vând acum mai mult decât nume sonore ale industriei occidentale şi explorează oportunităţi internaţionale.

    Volumul exporturilor chineze sunt pe cale să depăşească Japonia, după ce au depăşit anterior Coreea de Sud în 2021 şi Germania în 2022, potrivit datelor Moody’s.

    Până la sfârşitul lunii iulie, 2,8 milioane de vehicule au fost exportate din China în acest an, inclusiv 1,8 milioane de vehicule pe benzină, în creştere cu 74% faţă de anul precedent, deoarece mai mulţi consumatori optează pentru vehicule electrice şi maşini second-hand.

    Povestea Hyundai este emblematică pentru situaţia grupurilor auto clasice prezente în China. Compania deţine 4 fabrici în ţară, 2 fiind folosite pentru export, iar celelalte pentru piaţa internă.

    „Unde ar putea să vândă maşinile fabricate în China? Hyundai are deja fabrici în India, Vietnam, Indonezia şi Brazilia”, a declarat Lee Hang-koo, consilier la Korea Automotive Technology Institute.

    „Majoritatea maşinilor produse acolo sunt pe benzină şi va fi greu să faci bani din exporturi”, a continuat acesta.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate. Economia Germaniei este pe cale să se contracte din nou şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Germania, noul „om bolnav al Europei”, nu se mai face bine: Producţia industrială a ţării a scăzut pentru a treia lună consecutiv, accelerând îngrijorările privind perspectivele economice ale naţiunii

    Producţia industrială germană a scăzut din nou în luna iulie, ceea ce a afectat şi mai mult cea mai mare economie a Europei şi a adus cu sine un val de pesimism asupra începutului celui de-al treilea trimestru, scrie Bloomberg.

    Producţia a scăzut cu 0,8% faţă de iunie, în special în ceea ce priveşte bunurile de capital şi de consum, potrivit biroului de statistică din Wiesbaden. Economiştii prognozau o scădere de 0,4%, însă indicele care urmăreşte evoluţia producţiei a depăşit cifrele anticipate de aceştia şi a marcat cel mai scăzut nivel din decembrie şi până în prezent.

    Fabricile germane se confruntă cu un declin prelungit pe fondul cererii scăzute din China, al lipsei de forţă de muncă, al creşterii ratelor dobânzilor şi al consecinţelor persistente ale crizei energetice de anul trecut.

    Acest lucru afectează economia în ansamblu, care se anticipează că va suferi singura contracţie din G-7. Analiştii de la Institutul Kiel au prezis miercuri că producţia se va prăbuşi din nou în acest trimestru, după ce abia a ieşit din recesiunea de iarnă cu o stagnare în cele trei luni până în iunie.

    Scăderea producţiei Germaniei vine la o zi după ce datele din iulie au arătat că comenzile fabricilor au scăzut cel mai mult de la apogeul pandemiei din 2020.

  • Germania şi Italia evidenţiază divergenţele în creştere din Europa cu privire la energia nucleară

    Statutul Germaniei de lider al lobby-ului antinuclear al Europei a fost întărit după ce cancelarul Olaf Scholz şi-a reiterat poziţia potrivit căreia energia nucleară nu-şi are locul în mixul energetic al ţării, în timp ce Italia s-a angajat să-şi accelereze integrarea energiei nucleare ca parte a eforturilor de reducere a costurilor şi susţinere a economiei, relatează Euractiv.

     

  • O veste bună şi una proastă: Salariile germane au urcat într-un ritm record în al doilea trimestru, dar creşterea pune gaz pe focul inflaţiei care încă ameninţă stabilitatea economică

    Salariile germane au crescut cu un ritm anual record de 6,6% în al doilea trimestru, stimulând puterea de cumpărare a consumatorilor, dar alimentând îngrijorările legate de inflaţia care este împinsă în sus de creşterea costurilor forţei de muncă, conform Financial Times.

    Creşterea, care a fost comparată cu o creştere a salariilor de 5,6% în trimestrul precedent, a fost cea mai mare de când a început colectarea datelor în 2008.

    Aceasta a dus creşterea anuală a salariilor din Germania peste rata inflaţiei preţurilor de consum din ţară, 6,5% în această perioadă, pentru prima dată din 2021.

    “Salariile reale au scăzut timp de trei ani. Acum sunt cel puţin stagnante”, a declarat Enzo Weber, şef de cercetare la Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forţei de Muncă din Nürnberg.

    Cifrele ridică speranţa că o revenire a cheltuielilor de consum din Germania ar putea susţine economia ţării, care s-a contractat sau a stagnat în ultimele trei trimestre, pe măsură ce veniturile gospodăriilor încep să recupereze decalajul faţă de costul vieţii.

    “Pentru economie este o veste bună, deoarece avem nevoie de un anumit grad de recuperare în ceea ce priveşte creşterea salariilor pentru a susţine redresarea consumului”, a declarat Oliver Rakau, economist la consultantul Oxford Economics. “În timp ce salariile reale devin în sfârşit pozitive, ele rămân cu mult sub tendinţele de dinaintea pandemiei.”

    Salariile lucrătorilor germani din trimestrul al doilea au fost stimulate de creşterile salariului minim şi de bonusurile unice acordate de multe companii pentru a atenua impactul inflaţiei mai mari, potrivit biroului federal de statistică.

    Cea mai slab plătită cincime din forţa de muncă s-a bucurat de cele mai mari creşteri salariale, deoarece salariul lor a crescut cu 11,8% ca urmare a majorării salariului minim la 12 euro pe oră în octombrie anul trecut.

    Cea mai rapidă creştere a salariilor a fost în sectoarele cele mai afectate de pandemie, cu o creştere de 12,6% pentru lucrătorii din industria ospitalităţii, 11,9% în sectoarele de artă, divertisment şi recreere şi 10% în transport şi depozitare.

    Cifrele ar putea spori îngrijorarea factorilor de decizie politică din cadrul Băncii Centrale Europene cu privire la riscul unei spirale salariu-preţ, în care inflaţia ridicată împinge în sus costurile forţei de muncă şi astfel alimentează şi mai multe presiuni asupra preţurilor. Acest lucru ar putea înclina balanţa în favoarea celei de-a zecea creşteri consecutive a ratei dobânzii la următoarea şedinţă a consiliului guvernatorilor BCE, care va avea loc pe 14 septembrie, spun analiştii.

    Melanie Debono, economist la firma de consultanţă Pantheon Macroeconomics, a declarat că creşterea salariilor din Germania “va împinge cu siguranţă BCE spre o majorare a dobânzii în septembrie”.

    Cu toate acestea, mulţi dintre factorii care au stat la baza creşterii salariilor germane au fost ” evenimente excepţionale”, cum ar fi creşterea salariului minim şi a bonusurilor, a spus Weber, adăugând: “Acest lucru nu este suficient pentru o spirală salariu-preţ”.

    Grupul de cercetare de piaţă GfK a anunţat marţi că indicele său de încredere a consumatorilor germani a scăzut de la minus 24,6 la minus 25,5 în această lună, deoarece aşteptările oamenilor privind veniturile au scăzut. În ciuda revenirii de la minimele record înregistrate în timpul crizei energetice din toamna anului trecut, indicele rămâne mult sub nivelurile constant pozitive de dinaintea pandemiei.

    BCE a prezis că firmele vor absorbi costul salariilor mai mari prin reducerea marjelor de profit. Dirk Schumacher, economist la banca franceză Natixis, a declarat că acest lucru pare probabil, adăugând: “Consumul slab va implica, de fapt, că marjele corporatiste vor absorbi o parte din acest lucru.”

     

  • Preţurile locuinţelor scad în 14 oraşe intr-una dintre cele mai bogate tari europene

    Preţurile locuinţelor din Germania se află în creştere puternică de câţiva ani, potrivit The Local.

    Şi totuşi, o nouă analiză realizată de website-ul imobiliar Immowelt arată că acum este probabil momentul potrivit pentru cei care vor să facă achiziţii.

    Preţurile de achiziţie se află în scădere în ultima vreme în 14 oraşe germane.

     

  • Ţara europeană care era cunoscută ca motorul economic al Europei a ajuns acum să tragă în jos toată economia zonei euro

    Economia Germană s-a confruntat cu o stagnare în cel de al doilea trimestru din 2023, care afectează toată zona euro, scrie Bloomberg.

    Cauzele stagnării sunt creşterea economică global slabă – care a lovit direct în exporturile germane – industria prelucrătoare care a încetinit brusc, dar şi consumul zguduit de inflaţia galopantă şi de creşterile agresive ale dobânzilor realizate pentru a o readuce la pragul de 2%.

    Este puţin probabil ca acest raport să calmeze îngrijorările legate de faptul că cea mai mare economie a Europei – cândva motorul de creştere al regiunii – se confruntă cu o perioadă îndelungată de slăbiciune. Germania este singura economie importantă despre care se preconizează că va scădea în acest an, iar perspectivele sunt sumbre.

    „Continuăm să considerăm că economia germană este blocată în zona crepusculară dintre stagnare şi recesiune”, a declarat Carsten Brzeski, şeful departamentului macro al ING.

    Industria a avut în iunie cea mai proastă lună din ultima jumătate de an, iar comenzile din fabrică – un indicator al activităţii viitoare – abia dacă au crescut în al doilea trimestru.

    Săptămâna aceasta a adus mai multe semne de slăbiciune, deoarece indicele directorilor de achiziţii al S&P Global pentru luna august a scăzut la 44,7 – cel mai scăzut nivel din ultimii peste trei ani, iar serviciile s-au contractat pentru prima dată în ultimele opt luni.

    Un sondaj separat realizat de S&P a relevat dificultăţi similare pentru zona euro, formată din 20 de ţări, ceea ce i-a determinat pe investitori să parieze că Banca Centrală Europeană va întrerupe luna viitoare campania fără precedent de majorare a ratelor de dobândă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV că, în condiţiile în care inflaţia este încă peste 5%, este „mult prea devreme” să ne gândim la o pauză. În acelaşi timp, el a respins afirmaţiile potrivit cărora Germania se transformă din nou în „omul bolnav al Europei”.

    Cu toate acestea, firmele din Germania trag un semnal de alarmă.

    Hamburger Hafen a înregistrat o scădere abruptă a volumelor de transport maritim în al doilea trimestru şi a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă la o „scădere semnificativă” a veniturilor la subgrupul său de logistică portuară. Războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice, inflaţia şi creşterea ratelor dobânzilor pun presiune asupra cererii industriale şi de consum, împiedicând redresarea economică globală.

    Între timp, veniturile Siemens AG au fost sub estimările analiştilor, deoarece compania s-a confruntat cu o scădere a cererii pentru unitatea sa de industrii digitale din China. Şi Salzgitter, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Europa, a raportat, de asemenea, rezultate mai slabe decât se aştepta şi a sugerat că producţia va fi mai slabă în a doua jumătate a anului decât în prima.

    La începutul acestei săptămâni, Bundesbank a declarat că economia va stagna probabil şi în acest trimestru, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor şi cererea globală slabă vor afecta producţia. În acelaşi timp, o piaţă a forţei de muncă robustă, creşteri salariale puternice şi o inflaţie moderată vor susţine o revigorare a cheltuielilor de consum.

    În perioada aprilie-iunie, consumul privat a fost stabil, după ce a scăzut în cele două trimestre precedente. Investiţiile brute au crescut cu 2,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,1%.

  • Germania, care a ajuns Bolnavul Europei, a stagnat în trimestrul doi şi a tras după ea toată economia Europei

    Economia Germană s-a confruntat cu o stagnare în cel de al doilea trimestru din 2023, care afectează toată zona euro, scrie Bloomberg.

    Cauzele stagnării sunt creşterea economică global slabă – care a lovit direct în exporturile germane – industria prelucrătoare care a încetinit brusc, dar şi consumul zguduit de inflaţia galopantă şi de creşterile agresive ale dobânzilor realizate pentru a o readuce la pragul de 2%.

    Este puţin probabil ca acest raport să calmeze îngrijorările legate de faptul că cea mai mare economie a Europei – cândva motorul de creştere al regiunii – se confruntă cu o perioadă îndelungată de slăbiciune. Germania este singura economie importantă despre care se preconizează că va scădea în acest an, iar perspectivele sunt sumbre.

    „Continuăm să considerăm că economia germană este blocată în zona crepusculară dintre stagnare şi recesiune”, a declarat Carsten Brzeski, şeful departamentului macro al ING.

    Industria a avut în iunie cea mai proastă lună din ultima jumătate de an, iar comenzile din fabrică – un indicator al activităţii viitoare – abia dacă au crescut în al doilea trimestru.

    Săptămâna aceasta a adus mai multe semne de slăbiciune, deoarece indicele directorilor de achiziţii al S&P Global pentru luna august a scăzut la 44,7 – cel mai scăzut nivel din ultimii peste trei ani, iar serviciile s-au contractat pentru prima dată în ultimele opt luni.

    Un sondaj separat realizat de S&P a relevat dificultăţi similare pentru zona euro, formată din 20 de ţări, ceea ce i-a determinat pe investitori să parieze că Banca Centrală Europeană va întrerupe luna viitoare campania fără precedent de majorare a ratelor de dobândă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV că, în condiţiile în care inflaţia este încă peste 5%, este „mult prea devreme” să ne gândim la o pauză. În acelaşi timp, el a respins afirmaţiile potrivit cărora Germania se transformă din nou în „omul bolnav al Europei”.

    Cu toate acestea, firmele din Germania trag un semnal de alarmă.

    Hamburger Hafen a înregistrat o scădere abruptă a volumelor de transport maritim în al doilea trimestru şi a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă la o „scădere semnificativă” a veniturilor la subgrupul său de logistică portuară. Războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice, inflaţia şi creşterea ratelor dobânzilor pun presiune asupra cererii industriale şi de consum, împiedicând redresarea economică globală.

    Între timp, veniturile Siemens AG au fost sub estimările analiştilor, deoarece compania s-a confruntat cu o scădere a cererii pentru unitatea sa de industrii digitale din China. Şi Salzgitter, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Europa, a raportat, de asemenea, rezultate mai slabe decât se aştepta şi a sugerat că producţia va fi mai slabă în a doua jumătate a anului decât în prima.

    La începutul acestei săptămâni, Bundesbank a declarat că economia va stagna probabil şi în acest trimestru, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor şi cererea globală slabă vor afecta producţia. În acelaşi timp, o piaţă a forţei de muncă robustă, creşteri salariale puternice şi o inflaţie moderată vor susţine o revigorare a cheltuielilor de consum.

    În perioada aprilie-iunie, consumul privat a fost stabil, după ce a scăzut în cele două trimestre precedente. Investiţiile brute au crescut cu 2,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,1%.

  • Un deputat german cere Berlinului să oprească planurile unor ţări de a livra avioane F-16 Ucrainei

    Deciziile Olandei şi Danemarcei de a furniza Ucrainei, cu acordul SUA, avioane de vânătoare F-16 reprezintă “depăşirea unei noi linii roşii”, afirmă deputatul Sören Pellmann, membru al Partidului Stângii (Die Linke, opoziţie).

    “Guvernul Germaniei trebuie să facă tot posibilul pentru a opri aceste livrări prin presiuni politice. Nu este posibil ca anumite state NATO să ia astfel de hotărâri, care generează escaladarea conflictului pentru toate celelalte. Cerem ca Germania să se opună clar acestei decizii. Majoritatea cetăţenilor noştri se opun deciziei. Guvernul Germaniei trebuie să acţioneze în cadrul NATO în sensul evitării escaladării crizei, oprind orice livări de către state membre”, a insistat Sören Pellmann, citat de site-ul Tagesschau.de.

    Olanda şi Danemarca au semnalat intenţiile de a furniza Ucrainei avioane de vânătoare F-16, cu aprobarea Statelor Unite. Guvernul de la Copenhaga a precizat că şase avioane de vânătoare F-16 vor fi transferate Ucrainei până la sfârşitul acestui an, opt aparate în 2024 şi alte cinci în 2025.

    Rusia a avertizat Occidentul că furnizarea de avioane F-16 Ucrainei va contribui la escaladarea conflictului militar. “Sub pretextul că Ucraina trebuie să stabilească ea însăşi condiţiile de pace, Danemarca încearcă, prin acţiuni şi prin vorbe, să nu lase Ucrainei altă opţiune decât continuarea confruntării militare cu Rusia. Decizia Danemarcei va împinge Ucraina spre prăpastie şi condamnă populaţia ucraineană la noi victime”, a declarat Vladimir Barbin, ambasadorul Rusiei la Copenhaga.