BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Bombă atomică pusă de Trump la temelia Europei. Franţa şi Germania discută despre un nou „scut” dincolo de NATO

    Franţa este singura ţară europeană care are un arsenal nuclear.

    Interesul Berlinului de a activa o „umbrelă atomică europeană” contrastează cu doctrina defensivă a Franţei.

    Nu se ştie însă dacă ar fi suficient împotriva unui atac nuclear rusesc şi ce rol al juca Londra, o altă putere nucleară.
    Dacă Europa nu mai poate conta pe NATO, după ameninţările recente al lui Donald Trump, în condiţiile în care există riscul revenirii la situaţia pre-Biden – când Angela Merkel a spus celebra frază „trebuie să înţelegem că nu mai putem conta pe prietenul nostru american ca înainte” – poate UE să-şi construiască singură propria descurajare nucleară?
    Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, avertizează că Rusia ar putea ataca în 5-8 ani. Desfăşurarea trupelor ruse la graniţele ţărilor baltice s-a dublat. Iar dacă Trump îl invită pe Putin „să ia orice dracu’ vrea în Europa”, atunci este evident că până şi tabuul „bombei atomice europene” se dărâmă. Cel puţin în Germania şi Franţa.
    Liderul (Spitzenkandidatin) al SPD la alegerile europene, Katarina Barley, a fost cea care a argumentat într-un interviu acordat Tagesspiegel că bombele atomice ale UE ar putea deveni „o problemă”. Barley, puţin cunoscută în afara Germaniei, este alegerea cancelarului pentru Bruxelles.

    Dar oponentul SPD, Manfred Weber, şeful Partidului Popular European, a declarat în Bild. „Cea mai mare promisiune a Europei este că trăim împreună în pace. Trebuie să reînnoim această promisiune în aceste vremuri de cotitură istorică.” Europa, a adăugat el, inclusiv puterile nucleare Franţa şi Regatul Unit, care nu este membru UE, trebuie să devină „atât de puternică din punct de vedere militar încât nimeni să nu vrea să concureze cu noi”.

    Prin urmare, argumentează Weber, UE are nevoie de un mijloc de descurajare care să includă arme nucleare.
    Discursul lui Emmanuel Macron la Stockholm din 31 ianuarie a redeschis dezbaterea asupra naturii descurajării nucleare franceze: un arsenal chemat să protejeze doar Franţa sau întreaga Uniune Europeană? Marine Le Pen l-a acuzat pe Macron că vrea să „europeneze forţa noastră nucleară, ceea ce este o nebunie”, iar Bastien Lachaud (stânga radicală) a vorbit despre o „ruptură totală cu doctrina nucleară franceză”.
    La baza acestor reacţii alarmate stă neînţelegerea a ceea ce a spus exact Macron, care – spre deosebire de ceea ce s-a raportat iniţial – nu a anunţat că vrea să pună toată Europa sub umbrela nucleară franceză şi cu atât mai puţin să fie gata să predea codurile rachetelor focoase nucleare către Bruxelles. În condiţiile în care Franţa este una dintre ţările care nu pune la dispozţia NATO 2% din PIB.
    Doctrina nucleară franceză
    Odată cu Brexit, Franţa este acum singura ţară din UE dotată cu arme nucleare.
    Doctrina nucleară franceză, însă, pentru moment, rămâne neschimbată, după cum se poate citi în documentul specific făcut public de Ministerul Apărării, care enumeră caracteristicile acesteia:
    1) doar defensiv, pentru a apăra „interesele vitale” ale Franţei;
    2) permanent şi credibil, sub 300 focoase;
    3) doar strategic şi nu tactic (adică bomba atomică nu este o armă ca toate celelalte de pe câmpul de luptă, ci serveşte ca element de descurajare);
    4) suverană şi independentă, dar concepută în cadrul NATO şi constituie „o contribuţie puternică şi esenţială la securitatea Europei”.
    Punctele 1) şi 4) privesc direct problema europeană. Arsenalul nuclear este chemat să apere nu teritoriul francez, ci „interesele vitale” ale Franţei: ceea ce sugerează că Parisul ar putea considera o ameninţare directă la adresa Berlinului sau Bucureştiului drept o ameninţare la adresa unuia dintre „interesele sale vitale”. În cele din urmă, este recunoscut rolul energiei nucleare franceze pentru „securitatea Europei”.
    Ar putea armele nucleare ale Franţei să descurajeze o putere nucleară superioară precum Rusia? Mulţi experţi germani au îndoieli. Potrivit Lydiei Wachs, intervievată de Süddeutsche Zeitung, Parisul are doar un arsenal relativ mic şi cu greu ar putea măsura potenţialele daune, deoarece are în principal arme nucleare strategice cu rază lungă.
    „Să presupunem că Rusia atacă Marea Baltică cu arme convenţionale. Dacă ar avea loc o escaladare, Parisul ar avea mai ales posibilitatea, din punct de vedere nuclear, de a ataca oraşele ruseşti cu o rachetă intercontinentală mare – spune Wachs – Acest lucru nu este nici proporţional, nici credibil”.
    Ce se întâmplă cu Regatul Unit? „Marea Britanie – spune întotdeauna analistul Liviu Horovitz pentru Süddeutsche Zeitung – are mai puţine opţiuni decât Franţa pentru a controla o spirală de escaladare nucleară: are doar arme nucleare strategice pe submarine”.
    Cu cât votul american se apropie, cu atât problema devine mai presantă. Un expert al politicii germane de securitate, Wolfgang Ischinger, scrie pe X că „Berlinul ar trebui să ia în sfârşit mâna întinsă de Franţa”. Potrivit acestuia, nu este vorba de înlocuirea scutului de protecţie al Statelor Unite şi al NATO, „ci de posibila consolidare a acestuia prin rolul puterii nucleare europene a Franţei”.
     

  • Marile economii din Europa încep să respire uşurate

    Inflaţia din Franţa a încetinit mai mult decât se aştepta în ianuarie, ajungând la cel mai scăzut nivel de dinainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – cel mai recent semn că eforturile zonei euro de a controla creşterea preţurilor se apropie de sfârşit, raportează Bloomberg.

    Indicele pentru a doua cea mai mare economie a blocului monetar a fost de 3,4% faţă de anul trecut, încetinind de la 4,1% în decembrie. Această valoare se plasează sub estimarea mediană de 3,6% dintr-un sondaj Bloomberg şi mult sub vârful de 7,3% înregistrat în februarie 2023.

    Moderarea inflaţiei la un minim al ultimilor doi ani a fost determinată de încetinirea costurilor energiei, alimentelor şi produselor fabricate, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Se aşteaptă ca datele germane să arate o tendinţă similară, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg şi primelor cifre regionale din cele 11 landuri.

    O confirmare a Eurostat privitoare la atenuarea creşterii preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, ar putea impulsiona pariurile investitorilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe să reducă ratele dobânzilor în aprilie.

    Chiar şi aşa, obligaţiunile germane au redus câştigurile după publicarea cifrelor regionale, randamentul pe 10 ani scăzând cu şase puncte de bază, la 2,21%. Acesta scăzuse cu până la opt puncte de bază după ce Franţa a afişat un nivel al inflaţiei mai slab decât se aştepta.

    Factorii de decizie politică au fost, în general, mai prudenţi decât pieţele în ceea ce priveşte relaxarea – preşedintele Christine Lagarde a semnalat din nou marţi că scăderea ratelor ar putea fi demarată în vară. Totuşi, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat în weekend că oficialii vor continua să se ghideze după datele primite şi că nu este exclusă nicio dată pentru o primă reducere.

  • Inima economică a zonei euro a încetat să mai bată, iar revenirea economiilor est-europene care depind cel mai mult de Germania şi Franţa este în pericol

    Zona euro, de care depinde comer­ţul şi de unde vin investiţiile străi­ne din Europa de Est, a evitat la limită recesiunea anul trecut, dar nu mulţumită celor mai mari economii, ci statelor turistice supraîndatorate considerate periferice.

    Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu -0,3% în ultimul trimestru al anului trecut, tras în jos de crize multiple, de inflaţie, de lipsa investiţiilor şi de cererea redusă pentru expor­turi. Dată fiind stagnarea din trimestrele II şi III, economia este la limita recesiunii. Pesimiş­tii o văd chiar în recesiune. Iar economiştii spun că perpectivele pentru 2024 nu sunt mai bune. Cea mai mare economie europeană îşi păstrea­ză astfel reputaţia de bolnavul Europei.

    Nici Franţa, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, nu s-a descurcat mai bine. Stagnează de două trimestre, aflându-se şi ea undeva la limita recesiunii. Rezultatul din trimestrul patru reflectă scăderea consumului gospodăriilor şi reducerea in­vesti­ţiilor companiilor.

    Însă cu economiile Spaniei şi Italiei în creştere cu 0,6% respectiv 0,2% în ritm trimestrial, zona euro a reuşit să revină pe linia de plutire după scăderea de -0,1% din trimes­trul III, arată datele Eurostat. Spania şi Italia au fost ajutate de comerţul extern şi de cererea internă. Deloc de neglijat este efectul pozitiv al turismului. Spania, cel puţin, a primit anul trecut un număr record de turişti.

    Din evoluţia economiei zonei euro de anul trecut analiştii au tras mai multe concluzii. Una este că modelul economic al Germaniei este depăşit. Alta este că a­cest lucru întunecă per­spectivele de creştere ale statelor din Europa Centrală şi de Est, depen­dente comercial de Ger­ma­nia. Apoi, Europa rămâ­ne şi mai mult în urma SUA. Iar de forţa economică depinde influen­ţa comercială, investiţională, tehnologică şi politică la nivel internaţional.

    Starea bolnăvicioasă a economiei germane este următoarea mare provocare pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, dependente de exporturi, care încă sunt în faza de recuperare din şocurile provocate de inflaţia record. Legă­turile comerciale strânse cu Germania şi cu industria auto germană, cândva puternică, au fost ani de zile un avantaj pentru economiile din regiune, ajutându-le să creeze locuri de muncă şi să crească după prăbuşirea comunis­mului. Dar acum aceste legături riscă să devină o frână mai ales pentru economiile Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, scrie Reuters.

    Deja, unele companii locale care se bazea­ză pe legăturile cu Germania încearcă să pă­trundă pe alte pieţe, chiar şi de peste mări, şi să se ramifice în industrii precum apărarea pentru a compensa pentru slăbiciunea marelui lor vecin din vest. Astfel de eforturi vin într-un moment de incertitudini geopolitice majore, cu război în Ucraina, conflicte în Orientul Mijlociu şi protecţionism în creştere. În ciuda impulsului în sectorul apărării, toţi aceşti factori ar putea împiedica eforturile companiilor central şi est-europene.

    Companiile germane au avut o cifră de afaceri anuală de aproximativ 369 de miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est în 2021, angajând direct aproximativ 1,447 milioane de oameni şi mulţi alţii prin furnizori, potrivit Bundesbank.

    Cehia şi Ungaria se bazează pe Germania pentru o treime şi, respectiv, un sfert din expor­turile lor, Slovacia trimiţând acolo o cincime din exporturile sale, arată un calcul al S&P Global. Polonia este văzută ca mai puţin expu­să din cauza economiei sale mai diversificate, exporturile fiind mai puţin dependente de pro­ducţia de maşini. Pentru o comparaţie, compa­nii­le germane aveau în 2021 circa 340.000 de angajaţi în Cehia (la o cifră de afaceri de 83,5 miliarde euro) şi 213.000 în Ungaria (la o cifră de afaceri de 53,4 miliarde euro). Numărul de angajaţi din Polonia din aceeaşi perioadă a fost de 445.000 (la o cifră de afaceri de 98,6 mili­arde euro), iar în România de 231.000 (la o cifră de afaceri de 37,5 miliarde euro).

    Cel mai bun scenariu pentru majoritatea companiilor intervievate de Reuters ar fi stagnarea cifrei de afaceri din acest an, deşi unele nu au exclus o scădere totală a veniturilor şi posibile reduceri de locuri de muncă.

    Bazându-se pe feedback-ul clienţilor, DGA Gepgyarto es Automatizalasi din Ungaria, care produce structuri de oţel, componente sudate şi utilaje fabricate la comandă, avea în plan o extindere a capacităţii de producţie cu 50% pentru a satisface creşterea cererii pe care o aşteaptă pentru perioada 2023-2025. „Această cerere mai mare s-a evaporat“, a declarat Tamas Tornai, directorul executiv al holdingului care controlează DGA. Chiar şi aşa, DGA îşi continuă extinderea pentru a servi industria de apărare în plină expansiune.

    Otto Danek, vicepreşedintele Asociaţiei Exportatorilor Cehi, a declarat că exporturile au cunoscut o răcire bruscă din a doua jumătate a anului trecut din cauza slăbiciunii din Germania.

    „O scădere relativ mică a cererii acolo are un impact semnificativ asupra întregului segment de export“, a spus Danek, care deţine Atas Elektromotory Nachod, o companie care produce motoare electrice mici.

    „Căutăm noi pieţe, cu atât mai mult în Europa, dar un astfel de deficit nu poate fi înlocuit într-o jumătate de an“.

    Agenţiile de rating apreciază că slăbiciunile ar putea complica eforturile de a reduce deficitele bugetare, despre care S&P Global spune că vor rămâne „excepţional de mari“ în termeni istorici pentru regiune în acest an. Însă nu toţi analiştii sunt pesimişti. Spre exemplu, Institutul pentru Studii Economice din Viena apreciază că economiile regiunii se vor întări anul viitor, mulţumită printre altele fondurilor europene, şi îşi vor continua drumul spre convergenţa cu Europa de Vest.

  • Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al patrulea. Creşterile din Spania şi Italia au compensat scăderea producţiei germane şi blocajul înregistrat de economia franceză

    Economia zonei euro a stagnat în ultimele trei luni ale anului trecut, fiind stopată de scăderea producţiei germane şi de o stagnare a economiei franceze, care au compensat o revenire mai puternică decât se aştepta în Spania şi Italia, scrie Financial Times.

    Performanţa celor 20 de economii care folosesc moneda euro a depăşit contracţia de 0,1% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. Aceasta a urmat unui declin de 0,1% în trimestrul precedent, marcând o creştere de 0,5% a zonei euro în 2023, a anunţat marţi biroul de statistică al UE.

    Acest lucru a lăsat blocul în urma SUA, care a fost numită săptâmâna trecută drept economia avansată cu cea mai rapidă creştere din lume în 2023, cu o creştere anuală de 3,1%. Guvernul Chinei a estimat recent că economia sa a crescut cu 5,2% anul trecut.

    „Europa încă se recuperează în urma unui şoc energetic persistent, mai ales în condiţiile în care nu avut parte de acelaşi grad de stimulare fiscală ca economia americană, mai rezistentă, în ultimii ani”, a declarat Nicola Mai, analist de credite suverane la investitorul Pimco.

    Principalul obstacol aş creşterii din zona euro a fost economia germană, care s-a contractat cu 0,3% în această perioadă, a anunţat marţi agenţia de statistică a ţării, confirmând o estimare iniţială de la începutul lunii.

    Economia Italiei, în schimb, a oferit un impuls, după ce a crescut cu 0,2% în această perioadă, datorită unei producţii mai mari în industrie şi servicii care a compensat cererea internă mai slabă. Această creştere a fost mai mare decât cea de 0,1% din trimestrul precedent, depăşind stagnarea prognozată într-un sondaj Reuters.

    De asemenea, economia spaniolă a înregistrat o evoluţie care a depăşit aşteptările economiştilor, cu o creştere trimestrială de 0,6%, cea mai puternică expansiune din acest an, datorită creşterii cererii interne.

    Biroul de statistică al Spaniei a mai spus că preţurile mai mari la electricitate, care reflectă eliminarea treptată a scutirilor de taxe, au provocat o creştere neaşteptată a inflaţiei în ianuarie, de la 3,3% în decembrie la 3,5%. Economiştii se aşteptau la o încetinire la 3,1%.

    Investitorii vor urmări să vadă dacă inflaţia la nivelul blocului comunitar va scădea, aşa cum se aşteaptă, la 2,8% în ianuarie, de la 2,9% în urmă cu o lună. Cifrele vor fi un indicator cheie pentru a determina cât de aproape este Banca Centrală Europeană de a reduce ratele dobânzilor.

    Cifrele publicate marţi au arătat că economia Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, în timp ce Franţa a crescut cu 0,9%, iar Italia cu 0,7%. Cu toate acestea, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% pe parcursul anului.

  • Schimbări de conducere la Scania Black Sea Unit: Directorul din România pleacă în Franţa, iar la Bucureşti vine directorul responsabil de zona adriatică

    Scania Black Sea Unit anunţă numirea lui Karol Sokol în poziţia de Managing Director pentru operaţiunile din România şi Bulgaria, începând din data de1 aprilie 2024. Înainte de acest rol, Sokol a fost director general al Regiunii Adriatice de Est a Scania, care include Slovenia, Serbia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru. Succesiunea sa vine în contextul în care Benoît Tanguy se mută în funcţia de CEO la Scania Franţa. Scania România a rulat în 2022 afaceri de 88 mil. euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi a obţinut un profit net de aproape 8 mil. euro, dublu faţă de cel din 2021.

    Karol Sokol a început să lucreze pentru Scania acum 22 de ani şi a contribuit la creşterea companiei în Europa Centrală şi vrea să aducă o viziune axată pe inovaţie şi servicii îmbunătăţite pentru reţeaua Scania Black Sea Unit. Preocupările sale includ dezvoltarea serviciilor, concentrarea pe nevoile clientului şi susţinerea sustenabilităţii.

    Benoît Tanguy va folosi experienţa sa managerială şi cunoaşterea pieţei pentru a se asigura că Scania Franţa va continua să se dezvolte într-un mod care răspunde cerinţelor clienţilor şi a sectorului în schimbare.

    Structura actuală a Scania Black Sea Unit include o reţea de service-uri cu 6 unităţi în Bulgaria şi 8 în România şi 350 de angajaţi.

     

     

  • Franţa poartă discuţii cu Polonia privitoare la domeniul energiei nucleare

    Relaţiile polono-franceze din sectorul energiei nucleare au reprezentat unul dintre subiectele de discuţie dintre oficialii polonezi şi cei francezi în cadrul unei reuniuni recente, notează Warsaw Voice.

    Partea franceză şi-a confirmat interesul de a participa la proiectul de construire a unei a doua centrale nucleare în Polonia.

     

  • Adrian Sârbu: Unirea de la 1859 a făcut-o elita economică a Moldovei şi Ţării Româneşti care l-a angajat pe Cuza în funcţia domnitor

    Nemo: Unirea Principatelor a fost sărbătorită astăzi separat de cele două partide de guvernare. Ciucă a mers încă de ieri la Iaşi unde s-a lăudat cu finalizarea noului terminal al aeroportului internaţional. Şeful PNL a ţinut să sublinieze că proiectul este o victorie liberală pentru că aeroportul a devenit astfel al doilea cel mai mare din ţară şi este în subordinea Consiliului Judeţean condus de penelişti. Marele absent a fost Marcel Ciolacu, care a preferat să rămână la Bucureşti şi să participe la ceremonia de la monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.

    Adrian Sârbu: Cine a făcut unirea în 1859?

    Nemo: Unirea naţiunea a făcut-o. Eu aşa ştiu.

    Adrian Sârbu: A;a ai auzit. Şi Cuza. Domnul Hofi, cine a făcut-o?

    Hofi: Românii.

    Adrian Sârbu: Marcela, cine a făcut unirea din 1859?

    Marcela Feraru: Napoleon al III-lea.

    Adrian Sârbu: A spus vreunul dintre voi Cuza? Nu. Noi am învăţat la şcoală despre Cuza că a făcut unirea. Nu a făcut nimic. Cuza era un militar pe care, cei care au făcut unirea, l-au angajat în funcţia de domnitor în Moldova şi după aceea în Ţara Românească. De ce? Era un angajat. Unirea Ţării Româneşti cu Moldova a făcut-o o minoritate de oameni bogaţi, care, printr-o împrejurare istorică s-a întâmplat să fie educaţi în Occident. Parte la Paris, parte în Germania, în principal, parte la Viena. Cine erau ăştia? O elită a României. A făcut unirea din 1859 şi l-a numit pe Cuza. „Ia stai tu acolo, că eşti militar, dai bine, ştii să stai drepţi, şi oricum trebuie să ne formăm armată”. Una din temele lui Cuza a fost să facă armată naţională. Şi e bine. „Şi tu o să fii şi domnitor al Moldovei, şi domnitor al Ţării Româneşti”. Şi într-adevăr, împotriva puterilor din zonă, a făcut asta.

    Şi cum spune Marcela am avut atunci un sponsor, cum avem şi acum un sponsor, nu-l luăm în seamă. Noi nu-i luăm în seamă pe americani. Şi parţial ne-a rămas şi Franţa sponsor. Ne-a fost, istoric, de atunci. Napoleon al III-lea. Ştie vreun român cine e Napoleon al III-lea? Ştie că datorită acestui cetăţean, care e nepot indirect al lui Napoleon, noi am reuşit să ne adunăm din nişte regiuni, teritorii? Am făcut întâi din nişte provincii naţiuni în Moldova şi Ţara Românească sau Muntenia şi după aceea, tot prin contribuţia unor lideri, am făcut unirea din 1918 (…)

    Atenţie, faptul că unii profită de unirea din 1859, de care nu ştie nimeni absolut nimic şi crede că a făcut-o Cuza, ca să mai impună prin Parlament ne duce la întrebarea:  de ce trebuie să mai avem sărbători naţionale în care oamenii nu lucrează? Nu putem sărbători frumos gândindu-ne şi respectându-i şi venind şi generând valoare pentru ţara asta? Că munca, oricare ar fi ea, generează o valoare, materială, economică, GDP, care ne va ajuta la un moment dat să ne distingem de alţii şi să ne apărăm de duşmani.

     

     

  • Autoritatea de protecţie a datelor din Franţa amendează cu 32 mil. euro Amazon pentru sistemul de monitorizare „excesiv de intruziv” al angajaţilor din depozite

    Autoritatea franceză de supraveghere a confidenţialităţii datelor, CNIL, a amendat filiala de logistică a Amazon cu 32 de milioane de euro pentru că gigantul american ar fi implementat un “sistem de supraveghere” care este “excesiv de intruziv”, scriu Reuters şi portalul Techcrunch.

    În special, CNIL s-a concentrat în acest caz pe cititorul de coduri de bare folosit de angajaţii din depozit şi pe practicile de colectare a datelor de către Amazon legate de dispozitivul conectat. Atunci când o comandă este procesată, un operator Amazon preia un produs, îl scanează cu scanerul conectat şi îl pune într-o cutie, astfel încât să poată fi expediat către client. În mod similar, angajaţii folosesc scanerul pentru a stoca articole noi în depozit.
    “Au fost instituiţi indicatori care urmăresc timpul de inactivitate al scanerelor angajaţilor. CNIL a decis că este ilegal să se instituie un sistem care măsoară întreruperile de lucru cu o asemenea precizie, ceea ce ar putea impune angajaţilor să justifice fiecare pauză sau întrerupere”, a scris autoritatea franceză de reglementare.
    Atât “timpul de inactivitate”, care indică o perioadă de inactivitate a scanerului de zece minute sau mai mult, cât şi “timpul de latenţă sub zece minute”, care urmăreşte întreruperile scanerului între unu şi zece minute, sunt considerate ilegale de către CNIL în ceea ce priveşte prelucrarea datelor. CNIL foloseşte GDPR ca temei juridic al cazului.

    Din nou, merită subliniat faptul că CNIL enumeră unele abateri în materie de prelucrare a datelor. Acesta nu este un dosar bazat pe legislaţia muncii, ci un dosar construit pe baza a ceea ce CNIL consideră a fi încălcări ale legislaţiei de prelucrare a datelor prin monitorizarea nelegitimă şi excesivă a lucrătorilor din depozit.

    “Prelucrarea acestor doi indicatori înseamnă că angajatul este potenţial obligat să justifice în orice moment că îşi întrerupe scanerul, chiar şi pentru o perioadă foarte scurtă de timp”, au spus oficialii CNIL. “Aşa cum a fost pusă în aplicare, prelucrarea este considerată excesiv de intruzivă.”

    Potrivit autorităţii de reglementare franceze, Amazon utilizează aceste date de performanţă pentru a evalua săptămânal performanţa generală a lucrătorilor săi din depozite.

    “CNIL a considerat excesivă păstrarea tuturor datelor colectate de sistem, precum şi a indicatorilor statistici rezultaţi, pentru toţi angajaţii şi lucrătorii temporari, pentru o perioadă de 31 de zile”, a scris autoritatea franceză de reglementare.
    Compania a publicat o lungă declaraţie în urma amenzii aplicate de CNIL. “Nu suntem deloc de acord cu concluziile CNIL, care sunt incorecte din punct de vedere faptic, şi am putea face apel la decizie”, a scris Amazon.

    Primul argument al companiei este că Amazon nu este singura companie din industria logistică care foloseşte un sistem conectat de gestionare a depozitelor. În special, compania spune că acesta ajută atunci când vine vorba de echilibrarea încărcăturii între mai multe depozite şi mai multe echipe.

    “Dacă ne confruntăm cu un vârf de comenzi, sistemele noastre ne vor ajuta să adaptăm volumul de muncă între echipe, astfel încât să putem continua să procesăm comenzile într-un mod sigur şi eficient”, a scris Amazon.
    În ceea ce priveşte indicatorul “timp de inactivitate”, Amazon va extinde limita: compania va declanşa acest indicator după 30 de minute în loc de 10 minute.

  • Ţara europeană unde autorităţile au anunţat cod violet, care este cel mai înalt nivel de alertă meteorologică

    Meteorologii francezi au emis o avertizare cod violet privind trecerea ciclonului Belal în Insula Réunion din Oceanul Indian, teritoriu francez de peste mări, până în dimineaţa zilei de marţi. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis luni o atenţionare de călătorie în această zonă.

    MAE îi informează cetăţenii românii care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Insula Réunion – Franţa, că Meteo France a publicat o avertizare meteorologică de cod roşu privind trecerea ciclonului „Belal” în Insula Réunion din Oceanul Indian, teritoriu francez de peste mări, până în dimineaţa zilei de marţi, 16 ianuarie 2024.

    Potrivit MAE, luni, la ora locală 6:00, a fost prevăzută o avertizare meteorologică de cod violet de ciclon (cel mai înalt nivel de alertă).

    Prefectul departamentului face apel la întreaga populaţie să se pregătească pentru izolare şi să respecte măsurile şi instrucţiunile comunicate de autorităţi.

    Cetăţenii români se pot informa despre evoluţia situaţiei din zonă şi despre măsurile care se impun în astfel de situaţii pe site-ul Prefecturii insulei Réunion: https://www.reunion.gouv.fr/Actualites/Urgences/Cyclone-Belal-declenchement-de-l-alerte-rouge-confinement-integral.

    MAE informează că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 şi +33147052755.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie următoarele telefoane de urgenţă, în funcţie de circumscripţia consulară de reşedinţă, astfel: Consulatul General al României la Paris: +33680713729; Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164; Consulatul General al României la Lyon: +33643627736; Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: http://paris.mae.ro, https://cgparis.mae.ro/, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, www.mae.ro, şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • După Franţa, şi Ungaria ia în vizor shrinkflaţia, obligând retailerii să afişeze produsele afectate de acest fenomen. Germania vrea o lege care să interzică practica înşelătoare

    Guvernul Ungariei va cere ma­rilor retaileri alimentari să afişeze începând cu luna martie avertizări de preţ legate de produsele a căror di­mensiune este mai redusă, a anunţat ministerul maghiar al economiei, scrie Reuters.

    Inflaţia din Ungaria a atins un vârf de 25% în primul trimestru al anului trecut, cea mai ridicată din UE, ţara întâmpinând dificultăţi în a-şi revita­liza economia în condiţiile în care puterea de cumpărare este în scădere.

    Date recente arată că vânzările de retail au avansat cu 0,8% în no­iem­brie în termeni lunari, deşi aces­tea au fost cu 8,7% mai mici în ter­meni anuali pe primele 11 luni ale anului pe fondul scăderii consumului.

    Guvernul premierului Viktor Orban încearcă să revigoreze econo­mia, care a înregistrat prima creştere trimestrială dintr-un an în T3, cu alegeri locale şi în cadrul Parlamen­tului European la orizont.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro