Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
CONTEXTUL: Reţeaua de farmacii Dona, dezvoltată de omul de afaceri Eugen Baciu, se află pe locul trei în topul celor mai mari jucători de pe piaţa de retail farma. Cu aproape 300 de farmacii, Dona a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 198 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2014. Totuşi, concurenţa acerbă din domeniu a determinat acţionariatul Dona să schimbe strategia de extindere a grupului.
DECIZIA: Acţionarii grupului Dona au decis ca reţeaua de farmacii să se extindă prin sistem de franciză, fiind invitaţi sub steagul Dona antreprenori din domeniu, cu afaceri de circa 40.000- 50.000 de euro pe lună.
EFECTELE: În urma acestei decizii, reprezentanţii Dona îşi propun să ajungă la o cotă de piaţă de 15% şi un număr de 700 de farmacii până în 2021. Până la finalul anului acţionarii speră ca reţeaua să sporească cu 30 de spaţii în francize, primele patru fiind redeschise oficial săptămâna trecută. Previziunile pentru întregul an compania se referă la o cifră de afaceri de 240 de milioane de euro, după ce în primul semestru vânzările au depăşit 105 milioane de euro.
Reţeaua de farmacii Dona mizează pe extinderea prin francize, o reţetă care înseamnă o creştere mai rapidă, cu costuri şi riscuri mai mici. Pe de altă parte, promite francizaţilor costuri mai mici de achiziţii şi, implicit, câştiguri mai mari. aşa, reţeaua ar urma să crească cu 30 de noi spaţii anul acesta şi să se dubleze în următorii cinci ani, ajungând la 700 de farmacii sub umbrela Dona.
„Am preferat să avem un lanţ de 700-800 de farmacii, decât un lănţişor de 350“, îşi motivează decizia Eugen Banciu, preşedintele companiei Siepcofar, care operează reţeaua Dona; el este şi unul dintre cei trei acţionari. Principalul argument al acestei strategii se leagă strâns de puterea de negociere în achiziţia produselor. Antreprenorul dă explicaţii amănunţite: 300 de farmacii cumpără 300 de aspirine la un preţ, dar la comenzi mai mari, pentru o reţea mai mare, preţul produselor este mai mic; astfel, deopotrivă spaţiile proprii dar şi francizaţii au de câştigat din această ecuaţie.
Decizia de extindere în sistem de franciză a venit în contextul în care reţelele concurente creşteau rapid, adaugă Baciu; tot el povesteşte că pentru dezvoltarea modelului s-a inspirat din afacerile de profil de peste hotare şi „citind serios legea francizării americane, care este foarte bună“. Spre exemplu, dacă în Lituania, după liberalizarea pieţei, existau trei lanţuri de magazine care deţineau 70% din piaţă, iar în Germania antreprenorii din farma pot să aibă maximum trei – patru farmacii, în România nu există o limitare a numărului de farmacii. Astfel acţionarii au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este o cotă de piaţă de cel puţin 15% şi 700-800 de farmacii care să funcţioneze sub marca Dona. „Acest sistem de extindere reprezintă cea mai apropiată formă de ceea ce ne dorim, pentru că implică transparenţă de ambele părţi“, declară Eugen Banciu.
Aşadar, Dona deschide uşa pentru antreprenorii din domeniu care îşi doresc să se asocieze cu un brand evaluat la peste 40 de milioane de lei; în lista de condiţii pe care trebuie să le îndelinească francizaţii se numără şi faptul că antreprenorii ar trebui să se implice în coordonarea unităţilor, să aibă rulaje de cel puţin 40.000-50.000 de euro pe lună. Taxa de intrare în franciză este de 3.000-5.000 de euro. „Un antreprenor decide pe loc. Are cămaşa mai aproape decât haina întotdeauna“, spune Baciu.
Preşedintele Dona adaugă că „e mai avantajos să lucrezi în parteneriat cu nişte antreprenori care au farmaciile, care cunosc problemele, care fac ceea ce promit, decât să ai intermediari. Fiind acţionari, îşi asumă, sunt obişnuiţi să îşi asume anumite lucruri. Ne interesează să lucreze în farmacie sau să aibă mai multe farmacii“. În prezent, Dona are un coordonator la zece farmacii, care „îi ajută, îi verifică şi îi învaţă“ pe farmacişti, iar modelul ar urma să fie replicat şi la la francizaţi, astfel încât acţionarul să se comporte ca un echivalent de coordonator pentru mai multe farmacii. Reprezentanţii Dona se aşteaptă ca după intrarea în reţea a unei farmacii, cifra de afaceri să crească iniţial cu cel puţin 15% în primele şase luni şi să adauge în jur de 2.000- 3.000 de euro pe lună la profitabilitate. „90% din farmaciile independente cu 500.000 euro cifră de afaceri în 2015 au avut pierderi. Profit de 1%, salarii la jumătate faţă de piaţă. Pentru aceste farmacii un venit suplimentar de 2.000-3.000 de euro pe lună contează“, spune Eugen Banciu.
CONTEXTUL: Reţeaua de farmacii Dona, dezvoltată de omul de afaceri Eugen Baciu, se află pe locul trei în topul celor mai mari jucători de pe piaţa de retail farma. Cu aproape 300 de farmacii, Dona a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 198 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2014. Totuşi, concurenţa acerbă din domeniu a determinat acţionariatul Dona să schimbe strategia de extindere a grupului.
DECIZIA: Acţionarii grupului Dona au decis ca reţeaua de farmacii să se extindă prin sistem de franciză, fiind invitaţi sub steagul Dona antreprenori din domeniu, cu afaceri de circa 40.000- 50.000 de euro pe lună.
EFECTELE: În urma acestei decizii, reprezentanţii Dona îşi propun să ajungă la o cotă de piaţă de 15% şi un număr de 700 de farmacii până în 2021. Până la finalul anului acţionarii speră ca reţeaua să sporească cu 30 de spaţii în francize, primele patru fiind redeschise oficial săptămâna trecută. Previziunile pentru întregul an compania se referă la o cifră de afaceri de 240 de milioane de euro, după ce în primul semestru vânzările au depăşit 105 milioane de euro.
Reţeaua de farmacii Dona mizează pe extinderea prin francize, o reţetă care înseamnă o creştere mai rapidă, cu costuri şi riscuri mai mici. Pe de altă parte, promite francizaţilor costuri mai mici de achiziţii şi, implicit, câştiguri mai mari. aşa, reţeaua ar urma să crească cu 30 de noi spaţii anul acesta şi să se dubleze în următorii cinci ani, ajungând la 700 de farmacii sub umbrela Dona.
„Am preferat să avem un lanţ de 700-800 de farmacii, decât un lănţişor de 350“, îşi motivează decizia Eugen Banciu, preşedintele companiei Siepcofar, care operează reţeaua Dona; el este şi unul dintre cei trei acţionari. Principalul argument al acestei strategii se leagă strâns de puterea de negociere în achiziţia produselor. Antreprenorul dă explicaţii amănunţite: 300 de farmacii cumpără 300 de aspirine la un preţ, dar la comenzi mai mari, pentru o reţea mai mare, preţul produselor este mai mic; astfel, deopotrivă spaţiile proprii dar şi francizaţii au de câştigat din această ecuaţie.
Decizia de extindere în sistem de franciză a venit în contextul în care reţelele concurente creşteau rapid, adaugă Baciu; tot el povesteşte că pentru dezvoltarea modelului s-a inspirat din afacerile de profil de peste hotare şi „citind serios legea francizării americane, care este foarte bună“. Spre exemplu, dacă în Lituania, după liberalizarea pieţei, existau trei lanţuri de magazine care deţineau 70% din piaţă, iar în Germania antreprenorii din farma pot să aibă maximum trei – patru farmacii, în România nu există o limitare a numărului de farmacii. Astfel acţionarii au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este o cotă de piaţă de cel puţin 15% şi 700-800 de farmacii care să funcţioneze sub marca Dona. „Acest sistem de extindere reprezintă cea mai apropiată formă de ceea ce ne dorim, pentru că implică transparenţă de ambele părţi“, declară Eugen Banciu.
Aşadar, Dona deschide uşa pentru antreprenorii din domeniu care îşi doresc să se asocieze cu un brand evaluat la peste 40 de milioane de lei; în lista de condiţii pe care trebuie să le îndelinească francizaţii se numără şi faptul că antreprenorii ar trebui să se implice în coordonarea unităţilor, să aibă rulaje de cel puţin 40.000-50.000 de euro pe lună. Taxa de intrare în franciză este de 3.000-5.000 de euro. „Un antreprenor decide pe loc. Are cămaşa mai aproape decât haina întotdeauna“, spune Baciu.
Preşedintele Dona adaugă că „e mai avantajos să lucrezi în parteneriat cu nişte antreprenori care au farmaciile, care cunosc problemele, care fac ceea ce promit, decât să ai intermediari. Fiind acţionari, îşi asumă, sunt obişnuiţi să îşi asume anumite lucruri. Ne interesează să lucreze în farmacie sau să aibă mai multe farmacii“. În prezent, Dona are un coordonator la zece farmacii, care „îi ajută, îi verifică şi îi învaţă“ pe farmacişti, iar modelul ar urma să fie replicat şi la la francizaţi, astfel încât acţionarul să se comporte ca un echivalent de coordonator pentru mai multe farmacii. Reprezentanţii Dona se aşteaptă ca după intrarea în reţea a unei farmacii, cifra de afaceri să crească iniţial cu cel puţin 15% în primele şase luni şi să adauge în jur de 2.000- 3.000 de euro pe lună la profitabilitate. „90% din farmaciile independente cu 500.000 euro cifră de afaceri în 2015 au avut pierderi. Profit de 1%, salarii la jumătate faţă de piaţă. Pentru aceste farmacii un venit suplimentar de 2.000-3.000 de euro pe lună contează“, spune Eugen Banciu.
A jucat în filme de acţiune, în filme de comedie şi în franciza de succes “Fast and Furious” şi se pregăteşte pentru noi roluri în “Baywatch” şi “Jumanji”, reproduceriile filmului şi serialului de succes din anii 90.
Dwayne “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane. San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.
Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.
Însă succesul nu a venit peste noapte.
Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.
Înainte de asta a fost sportiv şi a jucat fotbal american pentru Miami Hurricanes în timpul facultăţii. Şi-ar fi continuat cariera în fotbalul profesionist dacă nu s-ar fi rănit grav la umeri şi la spate. În schimb, a jucat în liga de fotbal a Canadei unde câştiga 250 de dolari pe săptămână până când a fost dat afară. “Visurile mele mi-au fost spulberate. A fost o perioadă neagră din viaţa mea”, a spus The Rock, potrivit Business Insdier.
S-a gândit să încerce wrestling-ul şi a debutat în 1996 într-un serial Tv numit Survivor Series. Numele de scenă a fost Rocky Maivia
The Rock şi-a dovedit abilităţile câştigând titlul de 6 ori şi de 5 ori pe echipe. Popularitatea lui The Rock a atras atenţia Hollywood-ului şi a fost invitat să găzduiască o emisiune a “Saturday Night Live”. Apariţia lui în cadrul emisiunii le-a dovedit oamenilor şi că ştie să joace şi şi-a făcut debutul în cinema în 2001 în filmul “The Mummy Returns”. În 2003 a devenit recunoscut ca fiind un adevărat erou al filmelor de acţiune, iar mai târziu avea să-şi demonstreze talentul şi la comedie jucând în filme de comedie ca “The Game Plan” sau “The Other Guys”. Au urmat şi alte filme de acţiune care au încasat milioane de dolari la box office. Acum a terminat filmările la serialul Baywatch unde joacă alături de Zach Effron şi filmează următorul film din franciza Fast and Furious, Furious 8.
Taxa de francizare pentru farmaciile care aleg să îşi desfăşoare activitatea sub marca DONA este între 3.000 – 5.000 de euro, în funcţie de nivelul de dezvoltare al unităţii farmaceutice, a anunţat preşedintele grupului Eugen Banciu la conferinţa de presă de miercuri, iar investiţia iniţială de 20.000 până la 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea farmaciei şi a nevoilor de implementare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania de videochat Studio 20 a deschis luna trecută cea de-a cincea franciză în Hollywood, Los Angeles.
“Pare cu totul ieşit din comun ca o franciză din România să fie cumpărată de şi implementată tocmai în Statele Unite, dar dacă urmarim rezultatele financiare ale noastre, ale Studio 20 şi ale francizelor, dar şi nivelul şi performanţele fetelor care lucrează pentru studiouri, atunci nu mai e nimic anormal. Practic, noi am reuşit să castigam aproape toate premiile internaţionale ale industriei de videochat in ultimii 2 ani”, declară Robert Vanderty, manager Studio 20.
Franciza Studio 20 este prezentă în România cu 4 studiouri. Două dintre acestea sunt în Bucureşti: studioul pilot deschis in 2014 si cel de-al doilea, deschis în 2015, fiind şi prima franciză a Studio 20 şi cel mai mare studio din Europa (peste 1000 mp). Al treilea studio este cel deschis în Cluj anul trecut, o franciză în care au investit doi softişti peste 100 de mii de euro si care a intrat deja pe profit, iar patrulea studio se află în Timişoara si a fost deschis la începutul acestui an pe o suprafaţă de peste 700 de mp., cu o investitie de circa 200 de mii de euro.
Cifra de afaceri a Studio 20 atinsă în 2015, de 3 milioane de euro, a făcut posibilă deschiderea unui studio în America. „Cifrele prezentate de noi la premiile de profil au fost argumente solide pentru partenerul nostru american, care a investit aproape 400 de mii de dolari într-un studio de 500 mp, amplasat in zona celor mai celebre studiouri si case de productie cinematografica, la cateva blocuri de celebrul Hollywood Walk of Fame”, ne informează Vanderty.
Piaţa mondială în care activează Studio 20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio 20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 100-200 de milioane de euro. Aceasta creşte premanent şi se poate dubla în urmatorii 3 ani.
Filmul de aventuri şi acţiune “X-Men Apocalypse”, distribuit în România de Odeon Cineplex, a avut încasări de 451.304 şi 19.527 de spectatori, potrivit statisticlior din box office-ul românesc de weekend. După succesul obţinut cu “X-Men: Days of Future Past”, regizorul Bryan Singer urcă pe noi culmi franciza, cu “X-Men Apocalypse”, în care protagoniştii X-Men se luptă cu puternicul mutant original, Apocalypse, transmite cinemagia.ro.
În 1983, invincibilul şi nemuritorul Apocalypse este eliberat, după ce a fost îngropat timp de mai multe milenii. Furios că semenii săi nu mai sunt priviţi ca nişte zei, Apocalypse adună o echipă de mutanţi puternici, inclusiv pe descurajatul Magneto, pentru a distruge lumea şi a crea o nouă ordine mondială, peste care să domnească. Pentru a pune capăt drumului către distrugere al lui Apocalypse, Raven (Jennifer Lawrence) şi Profesorul X (James McAvoy) conduc o echipă de tineri X-Men într-o bătălie memorabilă cu un inamic aparent de neoprit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro