Tag: forta de munca

  • Hotelurile din Europa se bat pe forţă de muncă

    Marile lanţuri hoteliere din Europa angajează muncitori fără experienţă sau chiar fără CV în condiţiile în care oficialii din sector admit că anii de salarii mici îşi spun cuvântul, acestea nefiind acum capable să acopere cererea post-pandemică, relatează Reuters.

     

  • De ce lumea nu prea dă năvală pe piaţa muncii: oamenii nu prea mai vor să lucreze pe bani puţini sau la gri, la negru sau sub alte forme, iar aşteptările salariale au crescut la 3.000 de lei net salariul minim în zona rurală şi urbanul mic, 4.000 de lei net în oraşele mijlocii şi 5.000 de lei net în oraşele mari

    Cătălin Mahu, proprietarul lanţului La Mama, spune că ar vrea să se mai extindă, dar nu are oameni. “Lumea vine, consumă, lucrurile merg bine din punct de vedere al vânzărilor, dar cheltuielile din spate sunt mult mai mari – utilităţile au crescut enorm, materia primă la fel, mâncarea la bază s-a scumpit. Există încasări, dar aceste costuri suplimentare se vor vedea în profit. Ne uităm pentru extindere, dar am amânat dezvoltarea pentru că nu găsim forţă de muncă”, a declarat Cătălin Mahu la ZF Live.

    Este unul dintre miile de exemple de antreprenori, de companii mai mari sau mai mici care vor să se extindă, care vor să facă investiţii, care au bani din resurse proprii sau linii de credite deschise, au piaţă, au deja sau pot lua mai multe comenzi, dar nu au oameni, nu au cu cine.

    În aproape toate sectoarele economiei există această problemă. De altfel, toată lumea occidentală se confruntă cu aceeaşi situaţie.

    În SUA, care se îndreaptă cu paşi repezi către o recesiune economică, din cauza exploziei inflaţiei, creşterii dobânzilor, scăderii puterii de cumpărare, războiului din Ucraina, cu toate consecinţele lui, companiile, deşi încep să fie afectate, nu prea dau oameni afară de frică să nu rămână fără ei de tot, aşa cum s-a întâmplat în cei doi ani de Covid.

    Suntem într-o criză economică, scade puterea de cumpărare, dar piaţa forţei de muncă pare să nu fie afectată, cel puţin până acum.

    În România, Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus la ZF Live că oferta de locuri de muncă din partea companiilor – 250.000 – este peste 2021 şi peste 2019, care a fost cel mai bun an din punct de vedere al ofertelor afişate de către firme. Dar la polul opus, cererea din partea candidaţilor este în scădere faţă de 2019, deşi salariile au crescut cu 10% faţă de anul trecut. Chiar şi aşa, ofertele companiilor nu sunt suficient de tentante pentru cei care îşi caută un job, pentru cei care stau acasă şi nu-şi caută un job, dar ar putea lucra.

    De ce se întâmplă acest lucru, care este nivelul salarial care ar fi suficient de tentant pentru ca mai mulţi oameni să intre pe piaţa muncii şi să-şi caute un job?

    Înainte era piaţa externă care atrăgea cu salarii mai mari, dar acum, pe platforma eJobs, ofertele externe, care reprezintă 8% din totalul anunţurilor atrag numai 2% din cerere.

    La această întrebare Bogdan Badea spune că are câteva explicaţii, din analizele eJobs:

    – din ce în ce mai mulţi oameni nu prea mai vor să lucreze la negru, la gri, cu banii la plic sau cu alte forme de angajare, chiar dacă câştigul este sau ar putea fi mult mai mare decât salariul alb;

    – sunt mulţi oameni care nu prea mai vor să lucreze în sectoare stigmatizate, care cad primele la o criză, iar cel mai bun exemplu este HoReCa: lumea începe să caute un fel de stabilitate, vrea să ştie pe ce se poate baza, pentru că vor să-şi ia un credit, vor să-şi cumpere o casă;

    – lipsa de transparenţă a salariilor în ofertele de angajare: retailul este un domeniu care are o percepţie negativă ca şi job, ca şi salariu, deşi nu este adevărat. Dacă retailerii şi-ar publica salariile oferite în anunţuri, care sunt mult mai mari decât ceea ce crede piaţa, ar atrage mult mai mulţi candidaţi;

    – oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult alte aşteptări salariale: în zona rurală şi a urbanului mic salariul minim aşteptat, cerut, se duce spre 3.000 de lei net, faţă de 1.500 de lei, cât este salariul minim pe economie. În oraşele mijlocii salariul minim aşteptat se duce spre 4.000 de lei net, adică 800 de euro. Iar în oraşele mari – Bucureşti, Cluj etc.- , salariul minim se duce spre 5.000 de lei net, adică 1.000 de euro. Acestea sunt aşteptările, care într-un fel sau altul vor deveni o realitate dacă firmele vor dori să aibă angajaţi sau chiar să-i reţină.

    Pe lângă ce a spus Bogdan Badea, eu aş mai adăuga schimbările pe piaţa muncii aduse de firmele de ride-sharing – Uber, Bolt etc. – şi de livratori – Glovo, acum Tazz etc. Spre exemplu, dacă te ţii de treabă la Uber, Bolt sau la livratori, poţi câştiga 6.000-8.000 de lei pe lună net, un câştig care nu se obţine chiar atât de uşor în altă parte, la un program de 8 ore. Pe măsură ce aceste businessuri se extind în ţară, piaţa muncii se schimbă.

    Lumea este acum în concediu şi nu-i stă capul la piaţa muncii, la schimbarea jobului, la căutări de noi oferte.

    Dar va veni toamna, vom vedea că inflaţia este tot acolo şi chiar mai mare, dobânzile la credite cresc, nu prea mai sunt bani puşi deoparte sau de pus deoparte (chiar când băncile cresc dobânzile la depozite), ştirile despre criza economică şi recesiune se înmulţesc, războiul din Ucraina este tot acolo, vine cea mai cumplită iarnă energetică din ultimele decenii şi vom vedea cum va fi piaţa muncii: va rămâne la fel de tensionată, iar firmele vor fi presate din toate părţile să majoreze salariile pentru a-şi ţine angajaţii sau pentru a atrage alţii noi, asta dacă businessul merge, sau vom începe să simţim scăderea economică în modul cel mai clasic, adică firmele stopează angajările, îngheaţă salariile şi încep concedierile?

  • Avertismentul şefului unuia dintre cei mai mari angajatori din piaţa locală: În 2-3 ani o să ne confruntăm cu un deficit mare de forţă de muncă pe poziţiile cu valoare adăugată. Deja ne lipsesc oameni

    Christian von Albrichsfeld, şeful Continental Automotive România, cel mai mare producător de componente auto prezent pe piaţa locală, cu aproape 18.000 de salariaţi, spune că una dintre provocările cu care se confruntă business-ul în momentul de faţă se referă la deficitul forţei de muncă, în special pe segmentul care acoperă poziţiile cu valoare adăugată.

    “Avem nevoie de mulţi oameni pe care să-i folosim în job-uri de valoare adăugată. În 2-3 ani o să fie un deficit mare. Deja ne lipsesc oameni”, a spus Christian von Albrichsfeld pentru ZF .

    El consideră că locuitorii din regiunile slab industrializate ar putea reprezenta un potenţial în acest sens.

    “În primul rând trebuie să vedem unde găsim oameni. Rata şomajului din România este foarte mică, dar nu ştiu unde este forţa de muncă. Din statistici, 22-23% din populaţie lucrează în agricultură. În Europa, în toate ţările, procentul acesta este de 3-4%. Deci există un potenţial şi probabil există un potenţial în regiuni care nu sunt atât de dezvoltate”, a mai spus Christian von Albrichsfeld.

    Continental dezvoltă tehnologii şi servicii inovatoare pentru mobilitatea sustenabilă şi interconectată a oamenilor şi a bunurilor acestora.

    În perioada 1999 – 2021 compania a investit peste 2 miliarde de euro în activităţile din România.

    Continental deţine şase unităţi de producţie şi patru centre de inginerie în Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab şi Iaşi.

    Compania are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. La finalul anului 2021, Continental avea peste 17.500 de angajaţi, din care peste o treime reprezentată de ingineri şi informaticieni.

     

     


     

     

  • Sistemele de pensii din Europa se îndreaptă încet către un punct critic şi nimeni nu pare să găsească remediul

    Cauza principală pentru criza spre care se îndreap­tă sistemele de pensii ale Europei este legată de populaţia în curs de îmbătrânire, cu o cotă în creştere din plăţile pentru pensii către o populaţie din ce în ce mai îmbă­trânită depinzând de o forţă de muncă în diminuare, scrie Politico.

    Dependenţa demografică a per­soanelor vârstnice este de aşteptat să crească până în 2050, depăşind 75% în cazul Italiei, Spaniei şi Greciei şi 50% în majoritatea ţărilor UE.

    Combinată cu o intrare mai târ­zie în forţa de muncă, cariere mai puţin stabile şi un şomaj ridicat în rândul tinerilor în unele dintre cele mai îndatorate ţări, aceasta creează un cocktail exploziv pentru finanţele publice.

    O soluţie parţială ar consta în formarea unei populaţii mai bine pregătite, cu salarii mai mari care să plătească taxe mai mari, arată Karina Doorsley, economist la Economic and Social Research Institute din Dublin.

    Însă deşi problema pensiilor poate fi rezolvată în diferite moduri, voinţa politică pentru a face acest lucru este redusă. Guvernele sunt puţin dispuse să ofere alegătorilor perspectiva de a munci până la vârste mai înaintate sau de a le lua mai mult din buzunare.

    Acest lucru reiese clar din ceea ce s-a întâmplat în Franţa, unde majo­rarea vârstei de pensionare a devenit un subiect sensibil. „Politic, acest lucru este foarte dificil, pentru că niciuna dintre opţiuni nu este foarte bine primită“, subliniază Doorsley.

    Astăzi, sistemele de pensii pay-as-you-go sunt norma în cea mai mare parte a lumii. Problema este că în timp ce trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase, vârsta de pensionare a ră­mas mai mult sau mai puţin con­stantă, iar oficialii aleşi se opun creşterii pensiilor.

    Chiar şi când politicienii încearcă să soluţioneze problema, aceştia se lovesc de opoziţia sindicatelor şi se deschid criticilor opoziţiei. Pensiile sunt un subiect important pentru mulţi alegători, ceea ce înseamnă că partidele politice caută să obţină acceptul electoratului, mai degrabă decât să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.

    Pentru a scăpa de părtinirea poli­tică, strategii pot privi pentru soluţii către ţări ca Suedia, unde reforma sistemului de pensii necesită susţine­re transpartinică. Iar în cazul gu­vernelor care pot majora vârsta de pensionare, acestea pot oferi oame­nilor o posibilitate extinsă de a alege când şi cum să se pensioneze, oferind stimulente financiare pentru munca până la vârste mai înaintate. 

    Însă astfel de paşi necesită curaj politic. „Există multe posibilităţi pentru schimbarea sistemului. Iar acesta trebuie schimbat foarte rapid pentru a avea o şansă ca dezechilibre să nu apară pe viitor“, arată Carl-Georg Luft, preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Generaţiilor Viitoare din Germania.

     

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult din această lună

    Începând cu luna iunie a acestui an, zilerii din industria alimentară şi agricultură vor câştiga mai mulţi bani ca urmare a creşterii salariului minim brut pentru aceste industrii.

    Salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    Această modificare a fost făcută în baza Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.550 de lei, astfel remuneraţia orară pentru zilieri este de 15,239  lei pe oră.

    Pentru zilierii din industria alimentară şi agricultură, salariul minim brut este de 3.000 de lei începând cu această lună, astfel remuneraţia orară pentru aceştia este de 17,928 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

     

  • Cum pregătim angajatul de mâine pentru viitorul digital?

    Ultimii doi ani au adus argumente în plus ideii că viitorul este digital, iar tehnologia evoluează constant, în toate domeniile. Însă tranziţia spre o lume digitală depinde de forţa de muncă şi de talentele disponibile pe piaţă, consideră reprezentanţi ai industriei de IT&C. Ce paşi ar trebui urmaţi pentru atingerea potenţialului maxim al viitorului digital?

     

    Transformarea digitală este dependentă de competenţele pe care o să le avem în domeniul tech şi consider că fiecare companie va trebui să investească în dezvoltarea şi creşterea acestor capabilităţi. De asemenea, cred că fiecare companie va trebui să aibă o strategie de creştere a acestor capabilităţi în interior, pentru că nu putem să rămânem ancoraţi în universităţile de profil care scot pe piaţă specialişti în zona de IT. Astfel, toţi trebuie să ne implicăm mai mult în spaţiul educaţional“, a spus pentru Business MAGAZIN György Birtolon, managing director al Accenture Industry X România, companie responsabilă cu dezvoltarea de software industrial în domenii precum căi ferate, auto şi producţie şi parte a companiei globale de servicii IT Accenture. În prezent, pe piaţa din România lucrează peste 220.000 de angajaţi în sectorul IT&C, numărul lor fiind în creştere cu 40% faţă de anul 2015, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, anual, universităţile din România continuă să livreze câte 7.000 – 8.000 de absolvenţi cu diverse specializări IT, care îşi găsesc imediat un loc în companiile de profil ce se luptă pentru resursa umană.

    altă soluţie care ar putea contribui la scăderea deficitului de forţă de muncă din sectorul IT&C ar putea fi migrarea oamenilor din diverse domenii spre diferite ramuri ale industriei tech, migrare accelerată de impactul pe care contextul pandemic l-a avut asupra mai multor sectoare de activitate din economie, a adăugat György Birtolon. „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. Sunt deja investiţii în zona aceasta. Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, şi care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact”, a explicat reprezentantul Accenture Industry X, divizie în cadrul căreia lucrează o echipă de aproape 900 de specialişti IT.

    În prezent, Accenture Industry X funcţionează cu birouri în Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Timişoara şi Iaşi, are deschise 100 de poziţii, iar planurile pentru următorii 3-5 ani vizează creşterea echipei cu 30%, adică la peste 1.200 de angajaţi în toată ţara. „În urma contextului creat de pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani, angajăm oameni din toată ţara. Bineînţeles, majoritatea noilor colegi încă sunt din oraşele în care deţinem şi birouri, dar avem colegi de peste tot, spre exemplu, din Galaţi, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Lugoj şi altele”, a spus György Birtolon. La rândul său, Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software), companie specializată în furnizarea de servicii software de business, cu afaceri de 27,7 milioane de euro la finalul anului 2021, spune că trendul în rândul companiilor mari active la nivel global este de a investi masiv în pregătirea şi creşterea propriilor angajaţi, iar jucătorii din România încep să urmeze acest trend, apelând la diverse cursuri de pregătire şi dezvoltare de noi abilităţi şi competenţe. „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cel mai puţin digitalizate domenii”, a declarat el. Recent, htss, care în prezent numără 400 de specialişti, a dezvoltat o platformă de e-learning pentru companii şi universităţi, în urma unei investiţii în valoare de 200.000 de euro. Potrivit lui Dumitrescu, platforma a fost dezvoltată în urma unui studiu de piaţă care a arătat posibilităţile de creştere ale acestui segment şi interesul crescând al companiilor româneşti pentru investiţii în pregătirea angajaţilor. „Însă piaţa noastră este una tânără, care nu a atins încă maturitatea. Deci, cel puţin pentru încă o perioadă, se estimează că ritmul de creştere se va păstra destul de ridicat, ca de altfel, în întreaga Europă de Est.” Soluţia celor de la htts, mindclass, pune la dispoziţie o suită de cursuri din domenii precum transformare digitală, dezvoltare personală, finanţe şi bănci, resurse umane (HR), project management şi altele. Acestea vin structurate pe module, în funcţie de nivelul dorit, a explicat Bogdan Dumitrescu, care a adăugat că anul acesta vrea ca mindclass să fie utilizat de angajaţii sau studenţii din peste 30 de companii şi instituţii de învăţământ active atât pe piaţa din România, cât şi la nivel european. „În zona academică vizăm atât universităţile de stat, cât şi instituţiile de învăţământ private, fie universităţi, şcoli sau grădiniţe. Dincolo de acestea, target-ul principal îl reprezintă totuşi companiile private, din domeniul bancar, companiile de asigurări şi cele de retail, şi nu în ultimul rând cele din domeniul farma şi medical.” Sectorul IT&C a cunoscut o evoluţie accentuată în ultimii ani, mai ales în ultimii doi ani impactaţi de pandemie – în care tehnologia a avut rolul de a susţine toate sectoarele economiei –, astfel că în prezent ponderea sectorului se apropie de 7% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) României. La nivel salarial, datele Institutului Naţional de Statistică arată că un specialist IT&C câştiga, în medie, peste 7.700 de lei net, în luna februarie a acestui an. De asemenea, cel mai bine plătiţi sunt specialiştii care desfăşoară „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, care aveau un salariu mediu net de peste 9.000 de lei în februarie 2022. În plus, peste 50% din angajaţii activi în sectorul IT în România, adică aproximativ 104.000 de specialişti, sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit, arată un studiu realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software (ANIS).

    În contextul unui deficit crescut de specialişti, George Haber, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români stabiliţi în Silicon Valley, consideră că o soluţie ar fi investiţiile în dezvoltarea mai multor instituţii educaţionale care să pregătească profesionişti în domeniu: „Avem nevoie de investiţii în şcoli pentru a mai stinge din nevoia de specialişti. Avem nevoie de şcoli mai multe”, a spus Haber.

    „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cele mai puţin digitalizate domenii.”

    Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software)

    „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. (…) Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact.”
    György Birtolon, managing director, Accenture Industry X România

     

     


     

     

  • Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Dar creează şi oportunităţi”

    „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului.

     

    Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învăţat este să continui mereu să construiesc şi să îmbunătăţesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă şi creează efecte de şoc. A sta pe loc şi nemişcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Şi asta va crea întotdeauna oportunităţi”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experienţă de circa trei decenii în banking. Economia românească va simţi impactul mai larg al războiului de la graniţă dintre Rusia şi Ucraina din cauza efectelor generale de şoc, după cum anticipează şeful First Bank. Vedem deja preţuri mai mari la energie şi resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanţului de aprovizionare cu alimente şi mărfuri. Desigur, un război atât de aproape şi în Europa are un impact negativ şi asupra sentimentului general şi încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaţionistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflaţia creşte peste tot, inclusiv în România”.

    În condiţiile în care războiul a crescut şi mai mult presiunile inflaţioniste, vedem şi ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum şi la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieţei cu întârziere, dar şi consumatorii vor trebui să fie pregătiţi pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aştept ca dobânzile de pe piaţa interbancară să fie mai mari, aşa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul aşteptat pentru întregul an şi urmează să vină mai multe creşteri, în conformitate cu celelalte economii emergente şi ţări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile şi consumatorii, în condiţiile în care cresc preţurile la alimente, la energie, dar şi dobânzile. Pe piaţa valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puţin leul faţă de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că şi preţul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate pieţele imediat după începutul războiului, şeful First Bank nu se aşteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârşitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflaţie şi de diferenţa reală a ratelor dobânzilor între euro şi lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.


    Carte de vizită:

    Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat;

    ♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziţia de country manager al RBS Rusia;

    ♦Ž El are o experienţă de peste 30 de ani în sectorul bancar internaţional, în cadrul Royal Bank of Scotland şi ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naţionale şi regionale, precum şi gestionarea unor active şi portofolii în regiuni şi pe pieţe foarte diverse, în principal în Europa Centrală şi de Est. Paardekooper a lucrat în Ţările de Jos, Regatul Unit, Rusia şi CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în America Latină;

    ♦ În perioada 2016 – 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS şi a coordonat cu succes operaţiunile de restructurare şi cedare de active ale băncii pe pieţele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.


    Din perspectiva evoluţiei economiei, şeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situaţie în viitor în condiţiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicţii nici privind apariţia pandemiei COVID-19 şi nici privind apariţia războiului de la graniţă. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veştile privind creşterea PIB au fost bune, România înregistrând o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituţiile financiare internaţionale şi băncile locale au redus prognozele privind creşterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia şi al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este şi relaţia comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcţii şi bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alţi producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări şi de potenţiale efecte negative ale războiului există şi atuuri ale României. „România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului. Evoluţii precum proximitatea de pieţele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte ţări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană şi nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependenţă de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependenţă este mult mai mică decât pentru multe alte ţări ale UE”.

    România consumă mai mult gaz decât produce şi există o mică dependenţă de Rusia, continuă şeful First Bank. Dependenţa de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro şi nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potenţialul constă în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autorităţile din România având în vedere noul context? „Autorităţile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătăţirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală şi crearea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distraşi; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, şeful First Bank susţine că „este puternic” şi, deşi sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puţin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiţi la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice şi capabile să absoarbă un şoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creşterii PIB-ului, inflaţia, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank aminteşte şi că economia nu funcţionează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esenţial. „După cum am văzut în timpul restricţiilor pandemice, au existat trei servicii esenţiale la care oamenii au avut acces tot timpul şi pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile şi asistenţa medicală, dar şi băncile; deşi băncile nu au fost întotdeauna menţionate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar şi de acces la bani şi la servicii de procesare a plăţilor. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcţionează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă şi pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienţilor din toate segmentele şi din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienţilor care sunt activi în economia românească.” El susţine că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei şi în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuţie puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri şi clienţi corporativi de pe piaţa medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienţilor români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine şi putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea şi schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.


    First Bank în cifre

    Œ În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

     Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

    Ž Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de 2020, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“.

     Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

     Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

    ‘ La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

    ’ Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă.

    “ În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei.

     


    Paardekooper aminteşte că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienţii pot obţine consiliere personală şi personalizată, precum şi încheierea de tranzacţii, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi şi credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienţilor să obţină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare şi trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică şeful First Bank.

    În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“. Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creştere cu 46,4% faţă de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidităţii a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operaţională ridicată permite băncii să investească în proiecte şi campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi creşterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susţine că are ca obiectiv oferirea de produse şi servicii de top ce permit efectuarea de operaţiuni bancare într-un mod simplu şi eficient, garantând clienţilor o experienţă de utilizare modernă şi adaptată nevoilor lor.

  • Proprietarii de fabrici şi depozite au ajuns să construiască blocuri pentru angajaţi în lupta pentru a atrage şi reţine forţa de muncă. Makita pregăteşte două blocuri noi la Brăneşti pentru viitorii angajaţi

    Makita EU, producător japonez de scule electrice, P3 Logistic Parks (P3), investitor din logistică, şi producătorul de tâmplărie Barrier din Bacău au ridicat deja sute de locuinţe pentru angajaţi Cererea de muncitori pentru fabrici şi depozite s-a dublat în 2021, peste 150.000 de oferte de muncă pentru angajaţi din acest domeniu fiind adăugate într-un an pe platforma OLX.

    „Compania (Makita EU – n. red.) a pregătit două blo­curi noi de locuinţe moderne în apropiere de Bucureşti, la Brăneşti, judeţul Ilfov, la aproximativ 1,5 km de fabrică, pentru viitorii angajaţi, care în prezent locuiesc la distanţă mare de fabrică. Astfel, procesul de recrutare şi selecţie este deschis pentru persoane din întreaga ţară, indiferent de localitatea în care locuiesc, pentru a-şi începe o carieră la fabrica Makita EU“, anunţă reprezentanţii grupului din România.

    Makita EU, producător japonez de scule electrice, avea în 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, un număr mediu de 2.300 de angajaţi. În acelaşi an compania a raportat o cifră de afaceri de 2,1 mld. lei, în creştere cu aproape 40% faţă de anul anterior, şi un profit net de 159 mld. lei, plus 68%, potrivit confidas.ro.

    Facilităţile de cazare dezvoltate de producător includ garsoniere mobilate şi utilate, cu suprafaţa de 36 de metri pătraţi, pază permanentă şi camere de supraveghere video, bucătărie mobilată şi utilată, contorizări individuale pentru utilităţi, internet şi TV la cerere.

    Încă de acum cinci-şase ani ZF scria despre fabricile din vestul ţării care doreau să aducă muncitori din alte judeţe, unde rata şomajului era mai mare, însă problema cazării acestora era un impediment serios. Companiile şi-ar fi dorit atunci ca autorităţile locale să preia această iniţiativă de a ridica blocuri pentru angajaţi, în timp ce primăriile aruncau mănuşa spre mediul privat. „Construiţi voi dacă aveţi nevoie“. De atunci, România a apelat la contingente de muncitori din afara UE pentru a acoperi din golurile de pe piaţa muncii, iar iniţiativa de a dezvolta locuinţe a fost asumată de câţiva investitori privaţi.

    „În anii interbelici, Aradul avea un mare investitor, un mare finanţator local care se numea Baronul Neuman, care a făcut şi stadionul UTA. Pe vremuri, el a construit un cartier întreg pentru muncitorii lui, iar aceasta a fost o investiţie strict privată“, spunea în octombrie 2016 Călin Bibarţ, viceprimarul Aradului, prezent la ZF HR Insider, o dezbatere a ZF care căuta soluţii pentru piaţa muncii.

    În 2022, Adrian Gârmacea, antreprenorul care deţine producătorul de tâmplărie Barrier din Bacău, cu 400 de angajaţi, a ales să investească într-un bloc de locuinţe pentru angajaţi din dorinţa de a nu apela la muncitori străini şi de a atrage forţa de muncă locală. „L-am construit pentru angajaţii din localităţile şi judeţele limitrofe, în principal din mediul rural, care nu îşi permit să plătească o chirie de 150 de euro în Bacău, aşa că noi le vom cere în jur de 200 de lei pe lună. Vor veni aici cu familiile, sunt deja 30 de angajaţi care au spus că se vor muta“, spunea recent Gârmacea pentru ZF.

    Investiţia în blocul de locuinţe de lângă fabrica Barrier este de 600.000 de euro, iar proprietarul companiei spune că a luat în calcul să dezvolte şi o grădiniţă, tot ca o facilitate pentru salariaţi.

    Pe acelaşi model a mizat şi P3 Logistic Parks (P3), investitor şi dezvoltator pe termen lung de proprietăţi logistice în Europa. Compania a inaugurat, la începutul acestui an, blocul de locuinţe pentru personalul angajat în parcul logistic P3 Bucureşti A1. Proiectul este amplasat în centrul parcului, iar ideea din spatele dezvoltării acestuia a venit din nevoia de a face faţă crizei forţei de muncă.

    „Noua facilitate oferă un grad mai mare de confort pentru ocupanţi şi sperăm că acest lucru va contribui la păstrarea pe termen lung a angajaţilor. Proiectul a reuşit să înregistreze gradul maxim de ocupare chiar înainte de livrare“, spune Sînziana Pardhan, managing director al P3 în Romania.

    Imobilul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi şi este compus din 63 de camere mobilate şi dotate cu frigider, televizor, aer condiţionat şi wi-fi. Fiecare etaj are o bucătărie şi o spălătorie, iar la parter, o zonă socială, cu acces direct la un spaţiu de recreere special amenajat. Capacitatea totală a unităţii de cazare este de 252 de persoane.

    P3 Logistic Parks are peste 6,5 milioane metri pătraţi de active în administrare şi o bancă de terenuri de 1,6 milioane metri pătraţi pentru dezvoltare ulterioară. P3 are activităţi comerciale în 11 ţări şi investeşte şi se dezvoltă pe pieţele europene de două decenii. Compania are sediul central la Praga şi are o echipă de 200 de angajaţi în 11 birouri din oraşe cheie ale Europei.

    Lipsa personalului în domeniul producţiei, al depozitelor şi a logisticii a reprezentat, aşadar, punctul de plecare în dezvoltarea acestor proiecte rezidenţiale destinate angajaţilor.  Fabricile şi depozitele care au demarat astfel de proiecte au speranţa că numărul angajaţilor va creşte şi că distanţa nu va mai fi un obstacol în alegerea locului de muncă, în special atunci când vorbim despre oameni care vin să lucreze din alte părţi ale ţării.

    Potrivit unui studiu OLX, categoria „Lucrători producţie – Depozit – Logistică“ a trecut pe primul loc anul trecut în topul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă, după ce în 2020 ocupa cea de-a doua poziţie. Numărul mare de anunţuri de angajare publicate de angajatori confirmă, de asemenea, deficitul major de personal din acest domeniu.

    Astfel, pe parcursul anului trecut, arată studiul, companiile au adăugat pe OLX peste 151.000 de oferte de muncă pentru muncitorii din acest domeniu, cu 112% mai multe decât în anul anterior.

  • Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    Timp de două decenii şi ceva, România a fost „vândută” investitorilor străini ca fiind o piaţă economică mare, cât de cât stabilă din punct de vedere politic, cu potenţial de creştere şi având o forţă de muncă bine calificată şi ieftină. Până în 2008, când a venit criza, un punct forte era faptul că eram „mulţi”, adică firmele aveau de unde alege forţă de muncă. Criza a lovit în plin economia şi implicit piaţa muncii, aşa că în doi ani am pierdut 700.000 de locuri de muncă, de la 4,9 milioane la 4,2 milioane. Dar în acest interval, cei care şi-au pierdut joburile au plecat în Occident, peste 200.000 pe an. Aşa se face că într-un deceniu am pierdut peste 2 milioane de români şi am câştigat mult mai puţin dintre cei care veneau din spate. Acum, piaţa muncii are o lipsă de 1-2 milioane de oameni. Dar dincolo de forţa de muncă bine pregătită şi ieftină, mai sunt câteva calităţi pe care le au românii şi despre care se vorbeşte mai puţin. Andrei Ion, country cluster lead în cadrul firmei de talent management SHL pentru România, Serbia, Bulgaria, Slovacia şi Cehia, a spus la ZF Live că România este bine privită de către investitori pentru versatilitatea forţei de muncă şi pentru faptul că românii se adaptează şi respectă organigramele.

    Ce înseamnă această versatilitate?

    Oamenii de la noi din universităţi nu ies neapărat cu o specializare foarte clară, ceea ce este un punct forte pentru România şi nu un eşec al sistemului de învăţământ. Cineva poate termina o facultate, dar se poate adapta foarte uşor la o altă specializare care se găseşte pe piaţa muncii, ceea ce în alte ţări este mai greu. Aceste tranziţii în carieră înseamnă mobilitatea talentului şi reprezintă un punct forte pentru companii. Ceea ce criticăm noi la faptul că cineva termină o facultate, iese cu o anumită specializare dar nu profesează, ci se îndreaptă către altă zonă, pentru investitorii străini reprezintă un punct forte. Spre deosebire de alte ţări care au anumite specializări, de exemplu în Bulgaria sau Cehia pe zona industrială, în România talentul este mult mai bine distribuit în specializări diferite, spune Andrei Ion. În România găseşti talent nu numai în IT, ci şi în industrie, în agricultură, în agrobusiness, în construcţii etc. Dacă acest talent este şi plătit, nu la nivelul occidental, ci aproape de acel nivel, câteodată se mută munţii. Se discută prea puţin despre faptul că românii respectă organigramele verticale, ceea ce face ca munca să se desfăşoare fără probleme. La un moment dat, vorbeam cu un consultant care aducea investitori în România în zona de automotive şi care aveau un brief destul de clar: avea nevoie să angajeze cât mai multe femei care să vină de dimineaţă la muncă. Acest criteriu ajuta grupul internaţional să arate bine în cifre când se punea problema raportului dintre bărbaţi şi femei. Pentru că ani de zile mamele noastre s-au sculat de dimineaţă şi au mers la muncă, au creat o anumită cultură. Sunt ţări în Europa unde femeile muncesc mai puţin şi nu există această cultură industrială. România are în continuare industrie, ponderea fiind de 20% din economie, faţă de o medie europeană de 17%. Bineînţeles că noile generaţii de fete vor să vină mai degrabă la birou începând cu ora 09.00, în clădiri de birouri noi şi cu Starbucks la parter. Respectarea organigramei înseamnă o cultură a muncii destul de bună, ceea ce face viaţa mult mai uşoară companiilor. Versatilitatea talentelor, adică posibilitatea de a jongla între sectoare, între domenii, înseamnă un punct forte pe care firmele încă nu îl percep la adevărata lui valoare. Cei de la HR caută în continuare oameni cu anumite specializări, pe care însă nu întotdeauna îi găsesc. În aceste condiţii trebuie să te uiţi lateral, out of box, mizând mai degrabă pe alte calităţi decât pe o anumită specializare, care ar putea fi ulterior învăţată la locul de muncă. De multe ori, atitudinea este mai importantă decât cunoştinţele. Ca o concluzie, dacă firmele ar fi avut mai multă grijă de forţa de muncă, pe care acum n-o mai găsesc atât de uşor, ar fi stat mult mai bine şi poate nu am fi avut această criză de care se plânge toată lumea.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Investigaţie de cartel între multinaţionale din România: Au bătut palma să nu plătească salarii mai mari şi să nu îşi fure angajaţii

    ♦ Bogdan Gabor, country manager, Lugera: „Dacă nu se mai mută angajaţii de la o companie la alta, bugetele de salarii sunt mai stabile“ ♦ Bogdan Badea, CEO, eJobs: „Legal, în perioada în care angajatul nu are voie să se angajeze la competiţie primeşte bani pentru acest lucru“ ♦ Costin Tudor, fondator, Undelucrăm.ro: „Angajaţii şi candidaţii sunt din ce în ce mai dispuşi să-şi împărtăşească experienţele proprii, tocmai de aceea practicile angajatorilor trebuie să fie transparente“.

    Şapte firme care angajează ingineri în industria auto, printre care se află Renault Technologie Roumaine şi Alten, sunt suspectate că au făcut un „cartel“ pentru a stabili salariile oferite angajaţilor şi pentru că ar fi agreat să nu-şi „fure“ angajaţii. Consiliul Concurenţei a demarat prima investigaţie care vizează „un posibil comportament anticoncurenţial“ pe piaţa forţei de muncă. Împreună, cele şapte companii care activează în domeniul ingineriei auto – Renault Technologie Roumanie (RTR), Alten Si-Techno România, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies România, Expleo România, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies România – aveau 4.700 de angajaţi în 2020, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Renault Group a fost notificat cu privire la investigaţia realizată de Consiliul Concurenţei în zilele de 15 şi 16 decembrie 2021 la centrul de inginerie RTR. Ancheta este în desfăşurare, iar Renault Group depune toate eforturile pentru a coopera pe deplin la derularea acesteia. În acest stadiu nu avem alte comentarii“, au transmis repre­zentanţii grupului Renault. Centrul de inginerie al RTR avea în 2020 peste 2.100 de angajaţi.

    Singurul mod legal prin care în acest moment se poate limita accesul candidaţilor la anumiţi angajatori sunt clauzele anticoncurenţă. Ele sunt o practică frecventă nu doar în străinătate, ci şi în România şi vizează mai ales angajaţii-cheie dintr-o companie, spune Bogdan Badea, CEO al portalului de recrutare eJobs.

    „Prin aceste clauze se împiedică migrarea informaţiilor sensibile care ar putea să destabilizeze o companie atunci când talentele se mută la competiţie. Însă angajaţii sunt conştienţi de acest lucru pentru că angajatorii «interzişi» sunt menţionaţi, cu nume, în contractul individual de muncă. În plus, clauzele anticon­curenţă implică şi plata unor sume după încetarea contractelor de muncă pe perioada stipulată. Cu alte cuvinte, în perioada în care angajatul nu are voie să se angajeze la competiţie primeşte bani pentru acest lucru. Pe de altă parte, dacă anumiţi jucători ar încerca să facă şi altfel de înţelegeri, de exemplu pe zona de salarii, într-o piaţă atât de fierbinte cum e cea a muncii în acest moment, acest lucru nu ar fi sustenabil“, adaugă Bogdan Badea de la eJobs.

    În opinia lui, va veni întotdeauna un alt jucător, care nu e parte din „înţelegere“ şi care va oferi un salariu mai mare pentru a-şi bifa obiectivele de recrutare. Pentru că, spune el, într-o piaţă hipercompetitivă, salariul rămâne principalul avantaj competitiv pentru o companie.

    „Dacă a existat o astfel de practică, cred că scopul acesteia nu a fost de a menţine salariile la un nivel redus, ci de a reduce fluctuaţia de personal. Fluctuaţia mare de personal obligă companiile să fie creative şi să inventeze diverse scheme de bonusare şi să adauge mereu ceva în plus la salariu. Dacă nu se mai mută angajaţii de la o companie la alta, bugetele de salarii sunt mai stabile“, a explicat Bogdan Gabor, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Lugera, care are 7.400 de salariaţi.

    Recrutarea de personal este caracterizată de noţiunea de concurenţă, iar acest lucru trebuie respectat de toate părţile implicate, candidaţi şi angajatori.

    „O practică de anticoncurenţă în ceea ce priveşte atragerea de personal, pe lângă aspectul ce ţine de cadrul legal, cu siguranţă nu poate ajuta piaţa forţei de muncă pe termen mediu şi lung, o piaţă în care candidatul se informează din ce în ce mai mult despre angajatorii din piaţă şi despre salariile pe care aceştia le acordă. Mai mult decât atât, angajaţii companiilor şi candidaţii sunt din ce în ce mai dispuşi să-şi impărtăşească experienţele proprii, atât pe Undelucram.ro, cât şi în alte medii, tocmai de aceea practicile angajatorilor trebuie să fie transparente, transparenţa fiind în aceste zile un diferenţiator foarte puternic în atragerea de talente“, a explicat Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi pentru angajatori.

    Dincolo de daunele reputaţionale şi de imagine, companiile care au astfel de înţelegeri considerate anticoncurenţiale riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, spun avocaţii de la D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

    „Reducerea sau chiar eliminarea mobilităţii angajaţilor ori neremunerarea corespunzătoare a acestora în funcţie de competenţe şi experienţă, ca urmare a unor înţelegeri anticoncurenţiale între companiile angajatoare, s-ar putea traduce într-o reducere a gradului de inovare, a progresului tehnologic, într-o reducere a diversificării şi a calităţii produselor şi serviciilor oferite sau în închiderea unor pieţe pentru jucători noi prin ridicarea unor bariere la intrarea pe piaţă“, au spus, într-o opinie, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator şi Andreea Toncu, avocat colaborator în cadrul D&B David şi Baias.

    Atunci când un investitor decide să investească în România, apelează la experţi pentru a-şi face o grilă de salarizare, în funcţie de o structură de posturi necesare, responsabilităţile şi nivelul de competenţă cerut de la angajaţi. Un nivel salarial minim şi maxim există în aceste grile de salarizare, dar compania decide când şi cum poate depăşi acele praguri autoimpuse.

    „Am observat că inginerii auto sunt plătiţi destul de prost prin comparaţie cu inginerii din IT, iar pentru ca un inginer auto să ajungă să câştige mai bine trebuie să lucreze pe proiecte externe“, a explicat Alina Popescu, talent information solution leader, SEE Europe în cadrul Mercer Marsh Benefits, companie care realizează anual studii salariale.

     

    Cum arată motivaţia Consiliului Concurenţei în cazul potenţialului cartel de pe piaţa forţei de muncă:

    „Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale. Practicile numite «no-poach», prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real“.