Monumentul istoric Cula Izvoranu-Geblescu, din comuna Brabova, va fi restaurat, consolidat şi promovat, odată cu semnarea contractului de finanţare de peste 500.000 de euro, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, care s-a realizat joi, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Dolj.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“
În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.
Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.
Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.
Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.
Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.
În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.
Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“
“Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“
În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.
Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.
Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.
Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.
Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.
În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.
Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“
Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, şi ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, au semnat, miercuri, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la sediul MApN, proiectul de finanţare a lucrărilor de reabilitare.
Valoarea proiectului, intitulat „Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ,,Crucea Caraiman”/Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” este de peste 19 milioane lei, din care 16 milioane reprezintă finanţare din fonduri europene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La acestea se pot adăuga peste 25 milioane euro din resurse private administrate de către FEI, astfel că până la 85 milioane euro vor fi disponibile IMM-urilor româneşti. Resursele vor fi preluate de către administratori de fond, selectaţi prin procedură deschisă şi transparentă, şi vor fi investite în întreprinderi aflate în stadiu de creştere, cu precădere din regiunile mai puţin dezvoltate ale României.
Semnarea noului acord de finanţare reflectă angajamentul României de a aloca şi în noua perioadă de programare resurse semnificative din fonduri structurale pentru instrumente financiare dedicate IMM-urilor. Instrumentele financiare reprezintă o modalitate eficientă şi sustenabilă de a sprijini afacerile viabile şi de a multiplica efectul fondurilor europene. Deja, în perioada de programare 2007-2013, România a alocat 225 milioane Euro din POS CCE pentru instrumente de garantare, investiţii şi creditare subvenţionată prin iniţiativa JEREMIE, care au dus la finanţări de peste 680 milioane Euro prin aproape 7 mii de noi credite subvenţionate, garanţii şi investiţii de capital. Resursele rambursate din JEREMIE vor fi utilizate tot pentru finanţarea întreprinderilor româneşti. În noua perioadă de programare, MDRAPFE a alocat deja 100 milioane de euro pentru Iniţiativa pentru IMM (prin care se vor garanta credite de peste 500 milioane Euro) şi aproape 60 de milioane de euro pentru afaceri inovative prin Programul Operaţional Competitivitate.
Comentând asupra noului acord de finanţare, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Doamna Rovana Plumb a declarat: “Mă bucur foarte mult că am reuşit să identificăm instrumente financiare care vin în sprijinul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Cele 85 milioane euro sunt atât de necesare pentru România, mai ales că vorbim de firme aflate în expansiune, ce au nevoie de un impuls pentru a fi competitive pe pieţele internaţionale. Acordul semnat cu Fondului European de Investiţii este un sprijin pe care reuşim să il oferim firmelor româneşti, ce doresc să facă noi investiţii de capital în companile lor.”
De asemenea, Domnul Hubert Cottogni, Director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat: “Mă bucur că am semnat al patrulea acord de finanţare dintre FEI şi Guvernul României, care permite utilizarea fondurilor structurale pentru instrumente financiare dedicate IMM-urilor. Pe lângă creditele disponibile prin Iniţiativa pentru IMM, noul acord va face posibile noi investiţii de capital în companii aflate în expansiune. Astfel, aproximativ 20 de companii vor putea să îşi vândă produsele şi serviciile în toată lumea şi vor crea noi locuri de muncă, iar piaţa locală de investiţii va beneficia de noi jucători în domeniul administrării fondurilor de private equity. Prin acest nou acord, vom crea fonduri noi de investiţii pentru IMM-uri mature, sprijinindu-le să fie competitive pe plan global, şi vom ajuta la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România, în sinergie cu fondurile pentru start-up-uri finanţate din PO Competitivitate. Toate aceste noi fonduri de investiţii vor atrage şi alţi investitori internaţionali în România şi vor contribui la acoperirea deficitului de finanţare din piaţa locală de capital.”
Fondul European de Investiţii (FEI), parte a grupului Băncii Europene de Investiţii, este o instituţie specializată în finanţarea de risc pentru IMM. FEI creează şi dezvoltă capital de risc şi capital de creştere, instrumente de garantare şi de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă. În cadrul acestui rol, FEI urmăreşte îndeplinirea obiectivele UE de sprijinire a inovării, cercetării şi dezvoltării, a spiritului antreprenorial, a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. La sfârşitul anului 2016, angajamentele FEI către fondurile de investiţii de capital se ridicau la peste 12 miliarde euro, iar cele de garanţii şi securitizare la aproape 14 miliarde euro.
Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale şi de investiţii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare. POR 2014–2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să îşi poată gestiona în mod eficient resursele şi să îşi valorifice potenţialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistenţă tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro – contribuţia naţională.
Instrumentele financiare pentru IMM sunt finanţate în premieră din POR 2014-2020 şi au fost identificate ca urmare a unei evaluări ex-ante bazate pe specificaţiile Comisiei Europene şi care a fost coordonată de MDRAPFE.
“În esenţă, acest program, care are o alocare de 100 de milioane de euro, este un instrument de garantare neplafonată şi urmăreşte înlesnirea accesului la finanţare al IMM-urilor din România. Scopul este creşterea productivităţii, încurajarea inovării şi a capacităţii IMM-urilor româneşti de a creşte pe pieţele regionale şi internaţionale. Implementarea acestui program a presupus semnarea primelor tranzacţii privind garantarea în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri cu trei bănci comerciale: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română şi ProCredit Bank”, a declarat, pentru Mediafax, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.
În Romania, IMM-urile reprezintă mai mult de 99% din numărul total de întreprinderi, iar multe dintre acestea se confruntă cu nevoi serioase de finanţare. POIMM sprijină întreprinzătorii din acest punct de vedere, pentru a avea acces la produse de creditare în condiţii mai avantajoase.
Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piaţă, să depăşească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală.
Totodată, prin partajarea riscurilor, Iniţiativa pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii – prin cereri de împrumuturi financiare -, cât şi intermediarii financiari – prin oferte de credite -, fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor.
Trei autorităţi de management au fost acreditate joi, 13 iulie, urmând ca România să trimită spre decontare, la Comisia Europeană (CE), facturi în valoare de circa 120 de milioane de euro pentru proiectele finanţate din fonduri UE pe cele trei programe operaţionale.
Este vorba despre Autorităţile de Management (AM) pentru Programulul Operaţional Iniţiativă pentru IMM-uri (POIMM), pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) şi pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA).
Propunerea iniţială a Comisiei, de cofinanţare 100% a unor astfel de operaţiuni, nu a fost reţinută, precizează Corina Creţu. În acelaşi timp, actuala soluţie va permite acestei finanţării necesare să ajungă prompt în regiunile afectate de dezastre naturale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cererea procurorilor de înlocuire a măsurii controlului judiciar se menţionează că inculpatul Petrescu Teodosie a demarat activităţi de accesare a fondurilor europene, deşi acest lucru i-a fost interzis în mod expres şi neechivoc prin obligaţiile stabilite în cadrul controlului judiciar. În concret, la data de 12 mai 2017, Petrescu Teodosie, reprezentant legal al Arhiepiscopiei Tomisului, a emis un act prin care l-a împuternicit pe Ştefan Aurelian, persoană având calitate de inculpat în acelaşi dosar, să reprezinte Arhiepiscopia Tomisului şi pe numitul Petrescu Teodosie, precum şi să semneze şi să depună documentaţia pentru obţinerea adeverinţei de suprafaţă de la Primăria Ovidiu, cu suprafaţa de 342,52 ha teren, din care 188, 75 ha vie. Adeverinţa era necesară a fi folosită în relaţia cu APIA (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), din care să reiasă că Cooperativa Agricolă Constanţa Tomis figurează cu 342,52 ha teren total, din care vie 188, 75 ha”, transmite DNA printr-un comunicat de presă.
Procurorii susţin că prin emiterea împuternicirii, ÎPS Teodosie ar fi încălcat simultan cele două obligaţii care îi fuseseră instituite prin măsura controlului judiciar : să nu desfăşoare nicio activitate ce implică accesarea de fonduri europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuşi; să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi din dosar, de martori, experţi şi să nu comunice direct sau indirect cu aceştia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internaţional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localităţile dunărene şi am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul doar de discuţie, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualităţi, ocazie cu care a spus că acest proiect să poată fi finanţat şi din fonduri europene.
Prezentă şi ea la eveniment, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a spus este posibilă finanţarea din bani europeni a unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, numai dacă s-ar prezenta o argumentaţie solidă şi o cerere oficială., şi că, până în acest moment, din partea României, nu a fost primită, deocamdată, nicio propunere în legătură cu Canalul Dunăre-Bucureşti.