BusinessMagazin

Tag: fondul proprietatea

  • Fondul Proprietatea: Sperăm ca după insolvenţă, Hidroelectrica să devină o companie mult mai puternică

    “Nu dăm mandate membrilor din consilii. Ei trebuie să-şi folosească propria experienţă şi propriile cunoştinţe când iau decizii în cadrul consiliului. Nu le spunem niciodată să voteze într-un fel sau în altul”, a spus, miercuri, Greg Konieczny.

    La şedinţa CA din 15 iunie au participat trei membri ai CA de la Hidroelectrica: preşedintele Remus Vulpescu, Iulian Marian Butnaru şi Oana Truţă, aceasta din urmă ca reprezentant al Fondului Proprietatea, care deţine 20% din acţiunile Hidroelectrica.

    Konieczny a precizat că toţi membrii CA de la Hidroelectrica sunt numiţi de adunarea acţionarilor, nu de acţionari individuali. “Mandatul lor este pentru compania la care sunt membri ai consiliului, şi nu raportează acţionarilor individuali. Toţi aceşti membri ai consiliilor au o responsabilitate faţă de companie şi sunt obligaţi să păstreze confidenţiale lucrările consiliului, inclusiv votul. Din această cauză, noi am aflat despre vot luni (18 iunie), nu vineri (15 iunie)”, adică în data când cei cinci membri ai CA au votat pentru declanşarea procedurii de insolvenţă.

    Potrivit lui Konieczny, chiar dacă Franklin Templeton este “foarte afectat” de decizia CA, “pentru noi e important să ne asigurăm că procesul de insolvenţă merge lin şi suntem gata să cooperăm cu administratorii”, respectiv cu firma Euro Insol. “De asemenea, vrem ca acest proces să ia sfârşit cât mai repede cu putinţă şi, sperăm, în urma lui, Hidroelectrica să devină o companie mult mai puternică.”

    “Nu vom susţine nicio vânzare de active de către administratorii temporari. Credem că, în cazul în care compania hotărăşte să vândă active, această decizie ar trebui să fie luată – sperăm, la acea dată – de managerii profesionişti”, a adăugat reprezentantul Franklin Templeton.

    În privinţa perspectivelor de listare a Fondului Proprietatea, Greg Konieczny susţine în continuare listarea secundară pe piaţa din Varşovia. “Pentru noi, listarea secundară nu urmăreşte o mai bună lichiditate acolo, ci atragerea de cerere din partea investitorilor. Sunt, desigur, beneficii pentru piaţa din România. Fondul listat pe o altă piaţă ar fi foarte vizibil, ar fi una dintre cele mai mari companii şi, prin urmare, vor apărea multe ştiri şi comentarii despre Fond în presa poloneză şi internaţională. Încercăm să promovăm piaţa din România, Fondul si, bineînţeles, portofoliul nostru.”

  • FP a pierdut peste 100 mil. euro pe bursă din insolvenţa Hidroelectrica, dar Templeton nu spune cum a votat

    Reprezentantul FP în consiliul de administraţie al Hidroelectrica este Oana Truţă, 31 de ani, care lucrează de doi ani ca vicepreşedinte şi analist de investiţii la sucursala locală a Franklin Templeton. “Dorim să vă precizăm faptul că Fondul Proprietatea nu poate divulga informaţii referitoare la modul de vot din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie al SC Hidroelectrica SA datorită faptului că acestea sunt informaţii confidenţiale şi aparţin companiei Hidroelectrica SA”, este răspunsul oficial al Franklin Templeton, prin purtătorul de cuvânt Elena Bîrjovanu, la întrebarea cum a votat FP în celebra şedinţă a CA Hidroelectrica de vineri, 15 iunie.

    Potrivit unor surse apropiate Hidroelectrica, reprezentantul FP ar fi votat pentru intrarea Hidroelectrica în insolvenţă. La şedinţa CA din 15 iunie 2012 au participat doar trei membri ai CA: preşedintele Remus Vulpescu, Iulian Marian Butnaru şi Oana Truţă. Remus Vulpescu a declarat că el a propus intrarea în insolvenţă ca soluţie la problemele companiei şi a votat pentru, dar nu a precizat cum au votat ceilalţi membri ai CA. El mai declara miercuri, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea de insolvenţă, că deşi Fondul Proprietatea este cel mai lovit de această decizie, nimeni din partea FP nu a contestat-o.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Incredibil – cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolventa

    “Datorita secetei prelungite de la sfarsitul anului 2011 si inceputul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea in 2011 a cifrei de afaceri a societatii SC Hidroelectrica SA cu 10%, a pierderilor rezultate in urma diferentelor de curs valutar si a deprecierii monedei nationale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% in anul 2012, a cresterii datoriilor cu termen scadent de plata mai mare de 90 de zile la 470 milioane lei, a pierderii financiare inregistrate (in 2011 de 121 milioane lei si pe primele cinci luni din 2012 de 112 milioane lei) SC Hidroelectrica SA a hotarat in sedinta Consiliului de Administratie din 15.06.2012 sa inainteze Tribunalului Bucuresti cererea de intrare in procedura generala a insolventei, in scopul reorganizarii activitatii conform unui plan de reorganizare ce va fi aprobat in conditiile legii 85/2006, la finalizarea caruia societatea sa iasa din procedura insolventei si sa isi continue activitatea comerciala fara supravegherea autoritatiii judecatoresti.

    Dorim sa asiguram si pe aceasta cale toti partenerii nostri comerciali, clienti, furnizori si institutii financiare de derularea in continuare a tuturor contractelor in conditii de eficienta, transparenta si legalitate, urmarind cresterea si exploatarea in siguranta a capacitatilor de productie concomitent cu pastrarea locurilor de munca pentru cei peste 5.000 de angajati si imbunatatirea indicatorilor financiar contabili ai companiei.”

    Hidroelectrica SA a introdus la finele saptamanii trecute o cerere de intrare in insolventa la Tribunalul Bucuresti, iar instanta a stabilit primul termen de judecata pentru miercuri, 20 iunie.

  • Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

    “Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.

    Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.

    Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Mark Mobius: Care sunt principalele riscuri în 2012 pentru pieţele emergente

    Toţi indicatorii economici fundamentali, de la rezervele valutare, raportul dintre datorii şi produsul intern brut, până la inflaţie şi ratele pe termen scurt, se află acum într-o stare mult mai bună pe pieţele emergente, întrucât acestea sunt ţări care se îndreaptă către o creştere economică sustenabilă.

    În timp ce numeroase economii dezvoltate sunt marcate de procupări privind nivelul datoriilor suverane, multe economii emergente sunt caracterizate de rate semnificative de creştere, o rată scăzută a raportului dintre datoria publică şi PIB, precum şi de rezerve valutare substanţiale. Mark Mobius consideră că aceste avantaje fundamentale se vor consolida pe parcursul anilor viitori, având posibilitatea să fie reflectate în timp în profiturile şi preţurile acţiunilor companiilor de pe pieţele emergente.

    Unul dintre riscurile vazute de Mark Mobius în contextul pieţelor emergente este insa inflaţia, care crescut pe pieţele emergente în 2011. Recent, inflaţia a scăzut în unele ţări, permiţându-le acestora să se orienteze către o politică monetară stimulativă. Brazilia şi Indonezia, spre exemplu, au redus deja ratele dobânzilor, în timp ce China a relaxat cerinţele privind rezervele băncilor pentru prima dată din 2008. Potrivit lui Mobius, această tendinţă ar putea continua în 2012, întrucât în contextul actual de încetinire a creşterii globale şi de scădere a presiunii inflaţioniste, pieţele emergente îşi îndreaptă atenţia către stimularea creşterii economice.

    Un alt risc menţionat este cel de volatilitate a pieţei: “Vor exista întotdeauna factori neprevăzuţi şi circumstanţe care ar putea deveni catalizatori ai unor schimbări majore în peisajul global, aşa cum au dovedit-o evenimentele din ultimii ani. Nu putem anticipa cu exactitate când va avea loc următoarea corecţie a pieţei şi nici nu putem aprecia dimensiunea acesteia, dar suntem conştienţi de faptul că volatilitatea pieţelor este o realitate permanentă”, a afirmat Mobius, la un seminar organizat de Citibank Romania pentru clientii Citigold.

    “Dar fiecare criză aduce potenţiale oportunităţi. Aşadar, investim în continuare pe termen lung în companii pe care le consideram subevaluate, dar fundamental puternice şi cu potenţial de dezvoltare, şi pe care le considerăm capabile să înfrunte vremurile dificile”, a adaugat oficialul Templeton.

    În contextul discutiei despre pieţele emergente, noua oportunitate identificată de către Templeton Emerging Markets Fund sunt noile piete de frontiera, intre care România, Slovenia, Bahrein, Cambodgia, Vietnam, Peru.

    Prin intermediul parteneriatului cu Franklin Templeton Investments, Citibank distribuie în România 11 fonduri de investiţii Franklin Templeton înregistrate în Luxemburg.

  • Se vinde totul? Ce se va întâmpla cu activele Fondului Proprietatea

    Este vorba despre Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea (câte 24% din acţiuni), E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Furnizare (câte 22%), E.ON Energie (13%), E.On Gaz Distribuţie, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Energie şi GDF Suez Energy (câte 12%). Valoarea totală a participaţiilor Fondului este de 527,6 mil. euro. Mandatul oferit Citigroup “este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului”, a explicat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al FP.

    Mihai Căruntu, analist al BCR, explica în analiza din ianuarie consacrată Fondului Proprietatea că lichiditatea portofoliului FP este mult mai scăzută decât a unui fond de private equity comparabil, întrucât “FP este ţinut captiv de aceste societăţi nelistate, controlate în principal de stat, ceea ce întreţine un management discreţionar. Acesta este un motiv pentru care e de înţeles că acţiunile se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de valoarea unitară a activului net decât pentru cele mai multe fonduri listate de private equity cu expunere la economiile mature”. Prin urmare, afirma Căruntu, elementul esenţial pentru o scădere a discountului îl reprezintă, în opinia lui Căruntu, listarea Romgaz, a Hidroelectrica şi, într-o măsură mai mică, a Nuclearelectrica.

    Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la un preţ de 0,58 lei/titlu, faţă de o valoare unitară a activului net de 1,1290 lei la 31 ianuarie.

    Fondul speculativ american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, a propus anterior ca banii rezultaţi din vânzare să fie viraţi acţionarilor, alături de banii din vânzarea de către Templeton a participaţiilor FP la companiile listate sau în curs de listare (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica).

    City of London Investment Management Limited, un alt acţionar semnificativ, a anunţat în această săptămână că e de acord cu Elliott Associates ca mandatul Franklin Templeton să fie schimbat astfel încât administratorul să fie încurajat să vândă activele şi să distribuie banii rezultaţi ca dividende speciale către acţionari. Argumentul ar fi că FP este prea mare raportat la cererea de acţiuni, astfel încât o reducere a portofoliului ar reduce discountul cu care sunt tranzacţionate acţiunile.

    Totuşi, notează analiştii BCR, City of London nu susţine o vânzare agresivă a activelor, astfel încât substanţa Fondului ca principal vehicul de investiţii pe piaţa românească de capital să nu fie sever afectată. Propunerile acţionarilor vor fi dezbătute la AGA din 4 aprilie.

  • De ţinut minte: cifrele săptămânii

    543,8 mil. lei
    profitul Fondului Proprietatea în 2011, mai mare cu 20% faţă de 2010, cea mai mare parte fiind datorată dividendelor de la companiile unde este acţionar

    47%
    cu atât au crescut din 2008 până acum depozitele bancare în alte monede decât lei şi euro, la echivalentul a 5 mld. lei

    44,3%
    creşterea activităţii de construcţii în Germania în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010, cea mai puternică din UE, pe locul al doilea fiind Cehia, cu o creştere de 16,1%

    7,7%
    deficitul comercial al zonei euro în 2011, comparativ cu un deficit de 14,7 mld. euro în 2010, în timp ce deficitul comercial al UE a fost de 152,8 mld. euro (159,5 mld. euro în 2010)

    0,6%
    scăderea în termeni reali a soldului creditelor acordate firmelor şi populaţiei în luna ianuarie, până la 222,5 miliarde de lei

  • Instanţa anulează numirea lui Templeton ca administrator al Fondului Proprietatea

    “Prin hotărârea pronunţată în data de 21 decembrie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis în parte cererea formulată de reclamanta Ioana Sfîrăială, de constatare a nulităţii absolute a hotărârii 1 din 6 septembrie 2010 a Adunării Generale Extraordinare ale Acţionarilor (AGEA) a Fondului Proprietatea, prin care au fost schimbate actele constitutive şi a fost ales ca administrator unic Franklin Templeton Investment Management Limited Londra – Sucursala din România, împreună cu noua conducere a Fondului”, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse din magistratură. Hotărârea Tribunalului este definitivă şi executorie, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea


  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea