BusinessMagazin

Tag: fond

  • Fondul Proprietatea a depus 50,4 mil lei pe 3 zile la Raiffeisen Bank, la 1,75% pe an, respectiv o dobândă de 7350 lei dobanda

    Franklin Templeton Investment Management, administrator al Fondului Proprietatea, a constituit un depozit bancar pe 3 zile, în valoare de 50,4 milioane lei, la Raiffeisen Bank, la o dobândă de 1,75% pe an, respectiv 7350 lei.

    Fondul a anunţat operaţiunea printr-un comunicat la BVB.

    Potrivit celor mai recente date publicate, Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), emitent listat la bursa de la Bucu­reşti şi care are expunere la companii de importanţă strategică pentru economia românească, precum Hidroelectrica, Petrom, Nuclear­electrica, a încheiat primul trimestru din 2020 cu o pierdere de 2 mld. lei. Spre comparaţie, în T1/2019 Fondul a înregistrat un profit net de 415 mi­lioane de lei, arată datele agregate de ZF.

    Pe partea de active nete, adică valoarea plasamen­telor din portofoliu, Fondul Proprieta­tea a încheiat T1/2020 cu 9,6 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF. Spre comparaţie, în decembrie 2019 activele nete ale Fon­dului erau de 11,9 mld. lei.

  • Fondul Proprietatea: Lipsa guvernanţei corporative în companiile de stat pune în pericol interesul economic al României

    Fondul Proprietatea  îşi exprimă dezamăgirea pentru lipsa continuă a implementării legislaţiei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat şi îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia măsuri imediate pentru a asigura aplicarea corectă şi eficientă a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă în companiile la care sunt acţionare. Este cel de-al doilea semnal pe care Fondul îl atrage asupra problemei guvernanţei corporative în ultimele două săptămâni. Încălcările recurente continuă să ameninţe stabilitatea companiilor pe termen lung şi contravin interesului economic al României, precum şi al cetăţenilor români.

    Lipsa continuă a punerii în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă la companiile de stat este deosebit de evidentă în opt dintre companiile din portofoliul Fondului, dar nu se limitează la acestea: Complexul Energetic Oltenia S.A., Societatea Naţională a Sării S.A. Salrom, C.N. Aeroporturi Bucureşti S.A., S.N. Aeroportul Timişoara – Traian Vuia S.A., C.N. Administraţia Porturilor Maritime Galaţi, C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi Plafar. Potrivit datelor Fondului, peste 90% dintre numirile reprezentanţilor Guvernului în Consiliile de Administraţie ale acestor companii nu sunt conforme cu regulile de guvernanţă corporativă, aşa cum sunt prevăzute în OUG 109/2011, pentru că fie sunt stabilite politic sau persoanelor în cauză le lipseşte experienţa profesională relevantă.

    Punerea în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă (OUG 109/2011) la nivelul Consiliilor de Administraţie este ocolită sau încălcată în mod deschis în multe alte companii de stat prin: numiri ale unor persoane afiliate politic, numiri repetate ale membrilor interimari ai Consiliului şi directoratului, amânarea pe termen nedeterminat a proceselor de selecţie pentru numirea membrilor Consiliului pentru un mandat complet de patru ani. In câteva cazuri, membri curenţi ai Consiliului au aplicat la procesul de selecţie organizat de Consiliul din care făceau parte, ceea ce implică conflicte de interese evidente şi nerespectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Fondul constată că numirile frecvente care ignoră procedurile de selecţie adecvate au un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale companiilor, motivaţiei conducerii şi a angajaţilor, realizării investiţiilor planificate, precum şi asupra relaţiilor cu sindicatele sau partenerii de afaceri. Pe termen lung, acestea blochează potenţialul financiar al companiilor şi creează instabilitate.

    Comentând pe marginea încălcării legii privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondul Proprietatea a declarat: „Este profund dezamăgitor să vedem că numirile de persoane afiliate politic în consiliile de administraţie şi în postul de directori generali continuă să fie o practică în companiile de stat din România. Până acum, ar fi trebuit să fie clar că inversarea acestei tendinţe s-ar traduce în beneficii economice şi sociale semnificative, de la reducerea riscurilor de fraudă şi corupţie la îmbunătăţirea performanţelor operaţionale ale companiilor şi creşterea profitului pentru statul român, deblocând astfel potenţialul lor economic şi permiţându-le să devină cu adevărat competitive. Nu trebuie să uităm că aceste companii sunt proprietatea tuturor românilor şi ca atare ar trebui să fie organizate şi gestionate astfel încât să-şi maximizeze profitul în interesul tuturor cetăţenilor.

    Este cu atât mai dezamăgitor faptul că încălcarea principiilor guvernanţei corporative continuă în contextul în care statul are nevoie ca aceste companii să opereze la întregul lor potenţial şi să contribuie la economia locală într-o perioadă dificilă, prin locuri de muncă, impozite şi, acolo unde este posibil, dividende.

    Guvernul are încă o mare oportunitate de a se îndepărta de moştenirea dăunătoare din trecut prin respectarea legislaţiei şi punerea în aplicare a unor bune practici de guvernanţă corporativă, care promovează interesul tuturor cetăţenilor.”

    Analizele realizate de Fond mai arată că multe dintre persoanele numite în cele opt companii menţionate mai sus sunt afiliate sau sprijinite politic, în timp ce majoritatea candidaţilor nu au experienţă profesională sau se află într-un conflict de interese. Mai mult, peste 70% dintre reprezentanţii Guvernului au fost numiţi recent pentru mandate interimare (50% pentru mandate de câte 4 luni), ceea ce prelungeşte practica dăunătoare de a nu organiza procese profesionale de selecţie pentru termene complete de patru ani, care ar asigura stabilitatea, transparenţa şi predictibilitatea în companie.

    Fondul salută declaraţiile recente făcute de Ministrul Finanţelor Publice despre nevoia de management profesionist în companiile de stat şi determinarea ministerului de a supraveghea implementarea adecvată a OUG 109/2011. În plus, pentru a se asigura că legislaţia privind guvernanţa corporativă este pusă în aplicare în companii, Fondul solicită Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia sau să faciliteze următoarele măsuri urgente:

    • Eliminarea influenţei politice în managementul companiilor de stat şi încurajarea profesionalismului şi standardelor ridicate de etică. Acestea vor reduce riscurile legate de corupţie, întrucât integritatea şi reputaţia sunt criterii cheie în procesele de selecţie şi evaluare pentru organele de conducere;
    • Stabilirea şi respectarea unor proceduri clare de selecţie pentru consiliile de administraţie şi echipele de conducere executivă, pe termene complete de patru ani. Măsura va creşte stabilitatea companiilor şi le va permite să planifice şi să realizeze investiţii pe termen lung;
    • Stabilirea unor procese şi responsabilităţi clare în ceea ce priveşte luarea deciziilor, ceea ce va crea predictibilitate şi va creşte transparenţa în companie. Pe termen lung, va imbunatati considerabil responsabilitatea conducerii faţă de angajaţi, acţionari şi companie;
    • Stabilirea unor criterii de performanţă pentru organele de conducere, asigurând astfel performanţa generală a companiei, care sa poata fi evaluate transparent si independent;
    • Implementarea unui cod de etică cu reguli clare privind conflictele de interese şi promovarea unor salarii adecvate, bazate pe performanţă şi rentabilitate pentru toţi angajaţii, ceea ce le va îmbunătăţi motivaţia;
    • Respectarea prevederilor OUG 109/2011, care interzice ministerelor să intervină în managementul de zi cu zi al companiilor de stat.

    În cele din urmă, un management profesional şi transparent al companiilor de stat aduce beneficii companiilor respective, bugetului de stat şi economiei, în general. În acelaşi timp, consolidează încrederea publicului în capacitatea Guvernului de a gestiona economia în mod responsabil, într-un moment critic. Ca atare, Fondul îndeamnă Guvernul să pună în aplicare pe deplin şi imediat legislaţia privind guvernanţa corporativă în toate companiile de stat şi, prin urmare, să asigure dezvoltarea durabilă a acestora.

     

  • Ţara unde după ce preşedintele a luat decizia de a reimpune starea de urgenţă pe fondul pandemiei de coronavirus au izbugnit proteste violente

    Un grup de susţinători ai opoziţiei au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Belgrad. Preşedintele Aleksandar Vucic a impus măsuri restrictive pentru a opri răspândirea coronavirusului. Spitalele din Serbia au atins capacitatea maximă

    Proteste violente au izbucnit în Belgrad după ce preşedintele Aleksandar Vucic a luat hotărârea de a reimpune starea de urgenţă pe fondul pandemiei de coronavirus. Măsurile restrictive vor intra în vigoare din acest week-end.
    „Situaţia din Belgrad este alarmantă. Spitalele sunt literalmente supraaglomerate”, a declarat Vucic într-o conferinţă de presă televizată.

    Ţara se confruntă cu un număr raportat de 16.168 de infecţii cu noul coronavirus şi 330 de decese, însă cifrele sunt în plină ascensiune. Epidemiologii şi medicii au avertizat că spitalele funcţionează la capacitate maximă şi că lucrătorii medicali sunt obosiţi.
    În timpul conferinţei televizate, Vucic a promis că va construi rapid un nou spital în Serbia, care va avea o capacitate de 800 până la 1.000 de paturi. Riscul de infectare, a adăgat el, va persista şi în sezonul rece atunci când coincide cu gripa sezonieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”

    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead

    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 

    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome

    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Preţul petrolului sare de 40 de dolari per baril, după ce membrii OPEC au decis să respecte reducerile de producţie

    Preţul petrolului a urcat vineri la peste 42 de dolari pe baril după ce OPEC şi aliaţii săi au promis că vor respecta reducerilor de producţie, pe fondul revenirii consumului, relatează Reuters.

    Irakul şi Kazahstanul, în cadrul unei reuniuni a OPEC +, s-au angajat să respecte reducerile de livrări, ceea ce înseamnă că alianţa ar putea reduce cantităţile în iulie.

    Petrolul Brent a crescut cu 1,03 USD sau 2,5%, până la 42,54 dolari până la 0945 GMT, cel mai mare nivel din 8 iunie, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat cu 1,17 dolari sau 3%, la 40,01 dolari.

    Preţul Brent s-a dublat de la minimul pe 21 de ani atins în aprilie, ajutat de reducerile OPEC + de 9,7 milioane de barili pe zi (bpd) sau 10% din cererea mondială.

    Cererea de combustibil în Europa înregistrează o recuperare treptată după blocajele din aprilie, dar rămâne mult sub normal, arată datele din mai multe ţări.

  • Un bancher norvegian pregătit de serviciile secrete pentru interogări, cu o avere de 500 de milioane de euro, a preluat conducerea celui mai mare fond de investiţii din lume, de peste 1 trilion de dolari, pe un salariu de „doar” 670.000 de euro pe an

    Nicolai Tangen, 53 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri de fonduri speculative din Londra şi prima alegere pentru conducerea celui mai mare fond suveran de investiţii din lume – Fondul Suveran al Norvegiei, care a pierdut 124 de miliarde de dolari din cauza crizei generate de coronavirus, scrie Financial Times.

    Tangen şi Oystein Olsen, guvernatorul băncii centrale din Norvegia, au semnat un contract săptămâna trecută prin care plănuiesc să reglementeze potenţialele conflicte de interese, fiind întâmpinaţi cu scepticism de opoziţie şi de presă.

    Cel mai mare producător de petrol din Europa de vest se confruntă cu două crize, cea generată de COVID-19 şi cea a scăderii preţului combustibililor. Anul acesta, Norvegia va primi o sumă record de bani prin intermediul fondului, care a început pentru prima dată să vândă active.

    Un suporter al lui Tangen spune că fluxul de controverse care s-a strâns în jurul lui este un caz clasic de Janteloven, un cod social scandinav a cărei primă regulă este că „nu trebuie să crezi că eşti special”. Un alt susţinător blamează „oamenii care nu au experienţă şi vorbesc despre lucruri pe care nu le înţeleg. Se lasă duşi de nas de prima pagină a ziarelor. Norvegia este o ţară prea mică pentru un fond atât de mare”.

    Controversele au început în toamna anului trecut când Tangen a organizat un seminar în Statele Unite. A adus prieteni, miniştrii şi investitori din Norvegia şi Marea Britanie pentru a participa la un eveniment de trei zile în cadrul căruia a avut loc un concert al cântăreţului Sting. De asemenea, Yngve Slyngstad – şeful actual al fondului – a participat la eveniment, fiind de acord să zboare înapoi în Norvegia cu un avion privat plătit de Tangen.

    Slyngstad, care a condus fondul în ultimii 12 ani, a primit anul trecut un salariu de 6,7 milioane de coroane norvegiene (632.000 de dolari). Prin comparaţie, Tangen va câştiga de 672.400 de dolari pe an, potrivit Bloomberg.

    Viitorul şef al celui mai mare fond suveran din lume ştie că trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă, exprimându-şi regretele cu privire la faptul că seminarul – pe care l-a pregătit timp de câţiva ani – a fost atât de extravagant.

    Tangen a început să câştige bani încă din adolescenţă, când colecta sticlele de plastic rămase în urma meciurilor de fotbal pentru depozitele de reciclare din Kristiansand. La 16 ani, a început să lucreze în cadrul unei bănci locale şi a început să viseze că într-o zi va investi în piaţa de capital. Ulterior, Tangen a fost antrenat în cadrul sectorului de interogări şi traduceri al serviciilor secrete norvegiene.

    Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei este unul dintre cei mai importanţi investitori din lume, controlând în medie echivalentul a 1,4% din fiecare acţiune listată la nivel global, şi este condus mai degrabă ca un fond pasiv de indice, cu participaţii în aproape 9.000 de companii.

    În ceea ce îl priveşte pe Tangen, acesta nu a oferit niciun indiciu în ceea ce priveşte felul în care intenţionează să conducă fondul, iar dezbaterile cu privire la numirea sa în funcţie abia au început: politicienii care supraveghează banca centrală a Norvegiei îşi vor exprima părerea în cursul lunii iunie.

  • „Niciodată să nu irosiţi o criză”: Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite (PIF), în valoare de 325 de miliarde de dolari, plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale. Pe măsură ce pandemia de coronavirus continuă să devasteze economiile de pe întreg teritoriul planetei, PIF doreşte să devină cel mai activ vehicul suveran de investiţii, scrie Financial Times.

    „Nu vrei să iroseşti o criză… În ceea ce ne priveşte, vom căuta cu siguranţă noi oportunităţi”, a spus guvernatorul fondului, Yasir al-Rumayyan, în timpul unui conferinţe virtuale de luna trecută în cadrul căreia au participat peste 2.000 de bancheri şi executivi.

    Cu trei zile înainte de conferinţă, fondul a făcut unul dintre cele mai mari pariuri asupra uneia dintre cele mai afectate companii din timpul crizei, reuşind să obţină 5,7% din Live Nation, o companie de entertainment din SUA în valoare de 500 de milioane de dolari. Cu trei săptămâni mai devreme, a plasat un alt pariu riscant, obţinând 7,3% din Carnival, a doua cea mai mare linie internaţională de croaziere.

    Fondul a investit în aproape 20 de companii europene şi americane, printre care se numără Royal Dutch Shell, Boeing, Disney, Facebook, BP şi Citigroup, achiziţionând cote de participaţie în valoare de 7,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului. De asemenea, PIF a susţinut un grup de investiţii în achiziţionarea clubului Newcastle United pentru suma de 300 de milioane de lire, devenind astfel cea mai bogată echipă din Premier League, principalul campionat de fotbal al Europei.

    PIF spune că „identifică oportunităţi de investiţii în companii de încredere cu perspective puternice şi pe termen lung despre care credem că vor deveni lideri când activitatea economică va începe să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie.

    Fondul de investiţii stă la baza planurilor Prinţului Mohammed de modernizare a ţării prin care doreşte să reducă dependenţa de petrol a regatului. PIF a fost sursa multor dispute în ultimii ani, având în vedere asocierea cu coroana Arabiei Saudite şi, implicit, cu uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    Criticii se tem că fondul a devenit unealta personală a Prinţului Mohammed, un stat în stat care ameninţă sectorul privat al ţării în timp ce caută proiecte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

     

  • În timp ce criza se extinde ca o pandemie, iar numărul de şomeri explodează, ţările Europei nu se înţeleg în privinţa unui fond comun de repornire a economiei UE: Franţa şi Germania vor un fond de urgenţă de 500 mld. euro, care să ofere ajutor nerambursabil ţărilor afectate, în timp ce Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor ca banii să fie daţi ca împrumuturi

    Dezbaterea privind fondul de revenire la nivelul Uniunii Europene s-a aprins sâmbătă, în condiţiile în care patru ţări nordice au propus un plan prin care UE ar oferi împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, scrie Financial Times. Austria, Danemarca, Suedia şi Olanda au spus că vor susţine crearea unui fond de urgenţă, dar s-au opus oricăror măsuri care ar duce la mutualizarea datoriilor sau la creşteri semnificative în bugetul UE pentru următorii 7 ani. 

    Documentul, de la aşa-numitele ”patru state frugale”, se loveşte de propunerile Franţei şi Germaniei, care luni au depus un plan pentru un fond de revenire în valoare de 500 de miliarde de euro, care ar urma să ofere granturi în loc de împrumuturi statelor afectate.

    Planul a stârnit un val de reacţii pozitive din partea statelor din sud, şi părea că UE se îndreaptă către o reuşită istorică de solidaritate şi a riscului la nivelul uniunii.

    Propunerile diferite vin în condiţiile în care Comisia Europeană pregăteşte săptămâna aceasta propriile planuri pentru revenire şi îşi stabileşte cadrul bugetar pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027. 

    Cele patru state se opun idee ca UE să împrumute bani, ca mai apoi să îi dea ca fonduri nerambursabile către statele puternic lovite. Potrivit documentului, cele 4 state ar fi dispuse să accepte o creditare cu termeni favorabili statelor care au nevoie, limitând astfel riscul şi oferind şi stimulente ”sănătoase”. 

     

    Efectele inegale ale coronavirusului: În ce măsură au fost afectate cele mai mari economii europene

    La începutul săptămânii, Germania a intrat oficial în recesiune, după ce economia ţării s-a contractat cu 2,2% în primul trimestru din 2020.

    Însă declinul activităţilor economice din Germania reprezintă doar jumătate din daunele înregistrate până acum în Franţa şi Italia.

    Fondul Monetar Internaţional estimează că economia Germaniei va scădea cu 6,9% până la finalul anului. Restricţiile impuse de starea de urgenţă au inclus interzicerea adunărilor publice, închiderea restaurantelor şi business-urilor neesenţiale şi închiderea şcolilor.

    Măsurile au fost aplicate pe 22 martie, mai târziu decât alte ţări europene, ceea ce ar putea explica declinul de doar 2,2%, însă unii analişti se aşteaptă la o contracţie de 14% în T2.

    De asemenea, Germania a fost una dintre primele ţări care au început să relaxeze măsurile de distanţare socială, reluând treptat activităţile economice.

    Peste 10 milioane de germani au primit ajutor financiar din partea statului în ultimele săptămâni. În plus, ţara a alocat 6% din PIB pentru a susţine economic muncitorii şi business-urile, potrivit FMI, şi are unul dintre cele mai eficiente sisteme de testare împotriva coronavirusului.

    Guvernul francez a anunţat starea de carantină pe 17 martie, economia înregistrând o scădere de aproape 6% în primul trimestru.

    Măsurile fiscale implementate de guvern pentru a susţine business-urile reprezintă 4,7% din produsul intern brut, conform FMI, iar economia va înregistra o scădere de peste 7% în următoarele luni.

    Italia, ţară cu 60 de milioane de locuitori, a fost primul stat european care a intrat în carantină pe măsură ce numărul de infecţii creştea constant în Lombardia.

    Analiştii se aşteaptă la o contracţie pentru T1 de peste 4,7%, cifră estimată de Institutul Naţional de Statistică din Italia.

    FMI prevede o scădere de 9,1% a PIB-ului până la sfârşitul anului şi a declarat că măsurile de sprijinire a persoanelor afectate de pandemie reprezintă un procent relativ mic din PIB, mai exact 1,3%. Totodată, rata şomajului va creşte cel mai probabil de la 9% la 13%.

    Autorităţile spaniole au declarat stare de urgenţă pe 14 martie, la scurt timp după Italia, ceea ce explică contracţia de 5,2% din primele trei luni ale anului.

  • Epoca de aur a curieratului

    Această constatare a declanşat un val fără precedent de digitalizare pentru companiile cu operaţiuni offline, dar şi un efort al businessurilor de a ajunge direct la clienţi după ce industrii întregi – HoReCa, retaiL, au fost obligate să închidă peste noapte. Toată această digitalizare se bazează însă pe un element offline indispensabil care acum se află în plină explozie: serviciile de curierat. 

    Pentru Augustin Pleşea, antreprenorul local care a fondat compania de curierat Cargus iar acum Gcouriers, şi echipa BeeFast, ideea de a dezvolta platforme online pentru servicii curierat rapid a venit înainte de criză, însă în contextul actual ambele start-up-uri sunt într-o dezvoltare accelerată.

    „Bazându-mă pe o lungă experienţă în domeniul curieratului şi confruntându-mă cu tot felul de probleme legate de hârtii, semnături şi întârzieri la livrare, am gândit încă de acum trei ani un serviciu de curierat adaptat secolului XXI unde tehnologia IT primează. Mai exact, m-am gândit că un serviciu de curierat rapid ar avea loc pe piaţă, fiind o nişă neexploatată până acum aşa cum trebuie“, a povestit Augustin Pleşea în cadrul ZF IT Generation cum a pornit proiectul Gcouriers. El a explicat că serviciul clasic de curierat, prin intermediul căruia livrarea unui colet se realizează de pe o zi pe alta, nu mai este întotdeauna satisfăcător pentru clienţi.

    „Curieratul clasic înseamnă să chemi curierul şi să îl aştepţi din păcate o perioadă lungă. Apoi el preia coletul care este dus într-un hub unde este sortat în funcţie de destinaţie. Ulterior ajunge în camionul pentru hubul de destinaţie, acolo iar se sortează pe adrese şi apoi pleacă la livrare.“

    Pentru a rezolva aceasta problemă a livrărilor realizate de pe o zi pe alta şi/sau cu întârziere antreprenorul în serie a gândit un serviciu de curierat rapid care este accesibil direct de pe smartphone prin intermediul unei aplicaţii mobile dedicate.

    „Avem clienţi care au nevoie de livrări foarte rapide – noi am numit acest tip de livrări A.S.A.P. (as soon as possible), livrări dedicate. La noi curierul primeşte cererea de comandă, oferă clientului tariful şi timpii lui de livrare. Odată ce a ridicat pachetul şi a făcut o fotografie, prin care pachetul capătă un număr unic de identificare, curierul pleacă cu acea livrare dedicată, fără a mai fi nevoie să treacă printr-un hub, către destinaţie – aceasta poate fi în acelaşi oraş, în alt oraş sau poate chiar în altă ţară“, a precizat el.

    Aplicaţia mobilă Gcouriers a fost dezvoltată de compania Creative-Ones şi este disponibilă atât pentru smartphone-urile ce rulează sistemul de operare Android, cât şi iOS. Cum funcţionează însă mai exact? Utilizatorii au posibilitatea de a plasa o comandă pentru expediţie prin câteva clicuri de pe telefonul mobil, aceştia putând alege dintre trei modalităţi de transport – bicicletă, automobil sau furgonetă.

    În prezent, Gcouriers are circa
    200 de curieri înregistraţi în Bucureşti şi Ilfov, iar de curând a compania a lansat şi anunţuri pentru a găsi curieri în judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Constanţa.
    „Tarifele percepute pentru livrare se negociază direct între curieri şi clienţi. Noi doar recomandăm curierilor ce tarife să practice pentru a şi primi comenzi. De asemenea, tarifele variază şi în funcţie de mijlocul de transport folosit”, a menţionat fondatorul Gcouriers.

    În prezent, proiectul Gcouriers este evaluat la circa un milion de euro, iar fondatorul are în plan să îl dezvolte şi să îl extindă la nivel internaţional în următorii ani.
    Echipa BeeFast a pornit la rândul ei anul trecut un proiect în zona serviciilor de curierat rapid, pe care l-a extins recent în contextul crizei actuale cu soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online.

    „Proiectul BeeFast a pornit în momentul în care ne-am dat seama că vrem să avem acces la lucruri foarte rapid, astfel am ajuns să dezvoltăm o soluţie din care mutăm lucruri din punctul A în punctul B, iar ceea ce am ajuns să avem astăzi este doar o bucată dintr-o viziune mai largă care se numeşte infrastructura pentru economia digitală“, a precizat Cristian Grozea, unul dintre cei patru fondatori ai BeeFast, adăugând că start-up-ul vrea să acopere toată partea numită economia digitală.

    „Pentru noi aceasta înseamnă tot lanţul de care un business comercial are nevoie în mediul digital: aprovizionare, stocare, vânzare, plată şi livrare. Iar infrastructura va reprezenta baza pe care putem construi această economie digitală.“

    În prezent, BeeFast ajută businessurile să treacă din offline în online prin dezvoltarea gratuită a unui magazin online în 24h pe platforma de e-commerce Shopify pe care îl integrează cu sisteme automatizate de plată şi livrare.
    „Practic vrem să facem pentru bunuri ce a făcut internetul pentru informaţii. Cu alte cuvinte, vrem să mutăm foarte rapid obiectele din punctul A în punctul B şi să facem disponibilă oferta comercianţilor
    într-un sistem integrat şi ne ocupăm în acelaşi timp şi de livrarea produselor pe care ei le pun la dispoziţie“, a explicat cofondatorul BeeFast.
    În prezent, start-up-ul nu taxează comercianţii pentru serviciile de mutare din offline în online – dezvoltarea magazinelor online, ci doar pentru serviciul de livrări. BeeFast are acum o flotă de 100 de livratori care folosesc trotinete şi biciclete.
    „Livrăm oriunde în Bucureşti în circa 1-2 ore de la preluarea pachetului. Pentru o livrare în Bucureşti taxa de livrare este 25 lei. Restaurantele sau magazinele pot împărţi costul de transport cu clienţii, depinde de cum îşi face fiecare politica de preţ.“

    Fondatorii BeeFast au pornit proiectul cu circa 30.000 euro, bani proprii, la care se adaugă însă munca lor şi a colaboratorilor, estimată la circa 200.000 euro.
    Start-up-ul BeeFast se adresează totodată şi persoanelor fizice care aleg să trimită colete sau documente rapid, folosind platforma my.beefast.ro. Momentan, serviciul BeeFast este disponibil în Bucureşti, însă fondatorii au primit solicitări şi au în vedere extinderii la nivel naţional, cu prioritate în Cluj-Napoca şi Constanţa.
    În următorii ani, echipa BeeFast are în plan să dezvolte mai multe soluţii integrate pentru economia digitală şi are în plan să se extindă şi în afara graniţelor.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Gcouriers
    Ce face?
    Aplicaţie mobilă de curierat rapid
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro 
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Augustin Pleşea, antreprenor în serie şi fondator al Gcouriers

    BeeFast
    Ce face? Platformă proprie de curierat rapid şi soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online
    Investiţie iniţială: circa 200.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 400.000 euro
    Invitat: Cristian Grozea, cofondator al BeeFast

    Budget Master
    Ce face? Aplicaţie de educaţie financiară disponibilă sub forma unui asistent vocal conectat la echipamentele Amazon Alexa
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Alexandra Papiţa, cofondator Budget Master

    Wello
    Ce face? platformă de sănătate pentru copii şi părinţi bazată pe un program de inteligenţă artificială (AI)
    Finanţări totale atrase: 1,25 milioane euro
    Evaluare proiect: 4 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Sveatoslav Vizitiu, cofondator al Wello

    MakeItEasy
    Ce face? Dezvoltă soluţii care să digitalizeze procesele birocratice între persoanele fi­zice şi furnizorii de servicii publice
    Invitat: Marcus Torge, fondator MakeItEasy

    Gumzzz
    Ce face? Platformă online prin intermediul căreia pacienţii să poată accesa servicii şi pachete stomatologice din diferite ţări
    Finanţare atrasă: 100.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Vlad Şuteu, CEO şi cofondator: Gumzzz

    Wardrobe
    Ce face? Aplicaţie care vine în ajutorul cumpărătorilor de haine online folosind reali­ta­tea augmentată şi prelucrarea prin modele tridimen­sionale.
    Invitat: Mihaela Cîrstinoiu, fondator wARdrobe

    Urmăreşte de luni până vineri
    emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation