BusinessMagazin

Tag: finlanda

  • Piţurcă: Maxim, Grigore şi Sânmărtean sunt uşor accidentaţi, dar vor fi apţi de joc cu Finlanda

    “Jucătorii echipei noastre naţionale sunt în regulă, mai sunt mici probleme, dar până mâine seară sper ca toţi să fie apţi de joc. Maxim are o lovitură la genunchi, a avut nevoie de intervenţia doctorului. I-a dat drumul. Dragoş Grigore are şi el o lovitură extrem de puternică şi Sânmărtean, care încă mai resimte acea încărcătură la gamba piciorului drept. Însă nu cred că vor fi probleme. Încă nu m-am gândit la primul 11, până mâine la prânz când vom avea şedinţă tehnică mă voi hotărî”, a spus Piţurcă, la conferinţa de presă dinaintea jocului cu Finlanda.

    Adversarul de marţi este unul puternic, care a făcut un salt calitativ important în ultima perioadă, spune Piţurcă. “Acest meci este extrem de important după cele două puncte pierdute acasă împotriva Ungariei. Ştiu că la nivel de echipă naţională s-a făcut un salt calitativ deosebit, ştiu că echipa naţională a Finlandei este în momentul acesta o echipă extrem de puternică, cu un joc extrem de periculos, însă noi vom încerca să câştigăm acest joc de mâine seară. Jocul Finlandei este unul aparte, toată echipă participă la faza devensivă şi pot aduce 5-6 jucători în careul advers, sunt foarte buni de la mijloc în sus”, a menţionat selecţionerul.

    Întrebat cu ce sentimente revine pe Stadionul Olimpic din Helsinki, unde a marcat un gol pentru Steaua, sinonim cu o calificare în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, după meciul cu Kuusysi Lahti, din 1986, Piţurcă a răspuns: “După acel meci am mai jucat un meci pe acest stadion cu echipa României. E un sentiment de plăcere, îmi dă psihic o încredere deosebită că vom câştiga şi meciul de mâine seară. Am participat la două acţiuni pe acest stadion şi le-am câştigat pe amândouă.”

    Victor Piţurcă a lăudat cariera lui Răzvan Raţ, care va juca, marţi, meciul cu numărul 100 în naţională, apreciind că numai un fotbalist valoros poate atinge asemenea performanţe. “Raţ a fost determinant în absolut toate meciurile, a fost concentrat, e şi căpitanul echipei. E o performanţă pentru orice jucător să aibă valoarea de a juca şi de a atinge acest număr de jocuri”, a spus antrenorul României.

    Reprezentativa României a încheiat la egalitate, scor 1-1 (1-0), meciul susţinut, sâmbătă, pe Arena Naţională, în compania selecţionatei similare a Ungariei, în etapa a doua grupei F din preliminariile Euro-2016. Următorul meci din preliminarii al echipei naţionale este programat, marţi, de la ora 21.45, în deplasare, cu Finlanda.

     

  • Companiile din Europa câştigă lupta pentru supremaţie în dezvoltarea de aplicaţii mobile

    Firme precum Supercell sau King nu se bazează pe un singur brand, dar reuşesc să adune sume impresionante folosind platformele AppStore sau Google Play.

    În 2013, vânzarile de pe AppStore au depăşit 10 miliarde de dolari, inclusiv o sumă record de peste 1 miliard de dolari în luna decembrie (peste trei miliarde de aplicaţii descărcate în ultima lună a anului precedent). În mai 2013, Apple a anunţat că a atins numărul de 50 de miliarde de aplicaţii descărcate la nivel mondial. “Vrem să le mulţumim clienţilor noştri pentru că au făcut din 2013 cel mai bun an al nostru de până acum”, a spus Eddy Cue, vicepreşedinte al Apple.

    Dintre cele mai de succes cinci aplicaţii din Appstore, adică jocurile care au generat cele mai mari venituri, patru au fost realizate de două companii: King din Marea Britanie şi Supercell din Finlanda. Supercell, “responsabilă” pentru Clash of Clans şi HayDay, a atras în octombrie 2013 cea mai mare investiţie de care a beneficiat vreodată o companie de aplicaţii mobile: compania japoneză SoftBank a plătit 1,5 miliarde dolari pentru 51% din companie.

    Supercell a început activitatea în mai 2010 într-un birou din Helsinki, iar în 2011 cifra de afaceri a fost de doar 203.000 dolari. Anul următor, însă, compania a înregistrat un profit de 40 de milioane de dolari la vânzări de 105 milioane de dolari. În primul trimestru din 2013, vânzările au atins 178 de milioane de dolari, sume provenite de la cele două jocuri de succes ale companiei. O singura companiei atinsese, în trecut, o valoare de piaţă mai mare decât Supercell: Rovio, tot din Finlanda, care dezvoltase seria Angry Birds. Vânzările Rovio au scăzut însă, şi odată cu ele şi evaluarea companiei.

    Clubul aplicaţiilor evaluate la peste un miliard de dolari este unul select, din care mai fac parte branduri precum Evernote, Tango, Spotify sau BuzzFeed. Privind lupta dintre giganţi precum Facebook, Google sau Microsoft, este de aşteptat ca în următorii ani să asistăm la noi tranzacţii de ordinul miliardelor de dolari.

  • Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de interdicţiile impuse de Rusia

    Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de criza din Ucraina, întrucât 14% din comerţul ţării nordice se desfăşoară în relaţie cu Rusia, informează Bloomberg.

    Anul trecut, 10% din totalul exporturilor Finlandei au mers către Rusia. Totodată, 18% din totalul importurilor finlandeze au provenit din Rusia. Finlanda a înregistrat în 2013 cel mai ridicat procentaj în ceea ce priveşte schimburilor comerciale cu Rusia dintre toate cele 18 state din zona euro. Media la nivelul zonei euro a fost de 3,4% din totalul tranzacţiilor comerciale.

    Ca reacţie a sancţiunilor impuse de UE, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus interzicerea unor produse alimentare, accentuând astfel problemele pe care Finlanda le întâmpină în ieşirea din recesiune.

    “Sper că sancţiunile nu vor fi extinse. Acesta nu este un război comercial,” a declarat prim-ministrul finlandez, Alexander Stubb.

    Producătorul de lactate Valio a anunţat că opreşte producţia bunurilor care urmau să fie vândute către Rusia. De asemenea, constructorul de locuinţe YIT a raportat o scădere a cererii venite din Rusia, în timp ce retailerul Kesko a anticipat un declin important al vânzărilor.

    Stubb a subliniat nevoia de solidaritate între statele UE, explicând că se aşteaptă ca toţi membrii UE să fie trataţi la fel.

    “Dacă impactul unei măsuri nu este egal, vom vedea ce tip de soluţii vom căuta,” a spus el.

    Cele 28 de state ale UE au încercat să transmită acelaşi mesaj în legătură cu criza datoriilor şi, recent, cu măsurile economice luate ca răspuns la conflictul de din estul Ucrainei. Finlanda a fost singura ţară care a încercat şi a reuşit să obţină compensaţii sub formă de garanţii pentru contribuţia sa la salvarea statelor care nu şi-au putut plăti datoriile suverane.

    “Finlanda creează imaginea unei ţări are se anagajează în crearea politicilor dintr-o perspectivă proprie, mai degrabă decât dintr-un punct de vedere european,” a declarat un economist-şef al Danske Bank din Helsinki, Pasi Kuoppamaeki.

    Izolarea economică a Rusiei afectează Finlanda cu atât mai mult cu cât ţara nordică îşi pusese speranţele într-o revenire economică datorată creşterii exporturilor. Produsul Intern Brut al Finlandei a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 0,6%, în timp ce rata şomajului a ajuns la 9,2% în iunie, faţă de 7,8% în aceeaşi lună a anului trecut.

    Finlanda se află în recesiune din decembrie 2012. Anterior, ţara a mai traversat o perioadă de recesiune între 2008 şi 2009.

     

  • Cine mai face bani din amintirea lui Lenin (VIDEO)

    A fost întemeiat în 1946 de către finlandezi simpatizanţi ai regimului sovietic şi prezintă viaţa şi opera lui Lenin, urmând fidel vechea linie a propagandei URSS. Instituţia nu şi-a schimbat abordarea nici după căderea comunismului, scrie Wall Street Journal. Totuşi, muzeul a fost lăsat să funcţioneze de către autorităţile finlandeze, în spiritul democraţiei.

    Confruntat cu scăderea numărului de vizitatori, muzeul cere acum părerea publicului despre cum ar trebui să se prezinte, dacă preferă exponate pe tema “KGB” ori “Economie planificată”, a extins magazinul de suveniruri şi are de gând chiar s-o lase mai moale cu propaganda.

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Austria a câştigat finala Eurovision. România s-a clasat pe locul 12 (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Reprezentanta Austriei a interpretat piesa “Rise Like A Phoenix”, care a adunat de la cele 37 ţări participante la vot punctajul maxim – 290 de puncte.

    Conchita Wurst, “femeia cu barbă”, este numele de scenă al lui Thomas Neuwirth, 25 de ani. Wurst doar cântă în travesti, nefiind transsexual, spre deosebire de Dana International (Yaron Cohen) din Israel, care a câştigat ediţia din 1998 cu piesa “Diva” şi cu care vedeta austriacă a fost frecvent comparată.

    “Această noapte este dedicată tuturor celor ce cred într-un viitor al păcii şi al libertăţii. Ştiţi cine sunteţi fiecare – suntem unitate şi suntem de neoprit”, a declarat Wurst la primirea trofeului.

    Comentatorii de pe Twitter, invitaţi să-şi exprime opiniile sub hashtagul #eurovision, au calificat victoria vedetei austriece drept “un mare pas înainte pentru comunitatea LGBT” sau, după caz, “o nouă dovadă a decadenţei Europei”. Ei au remarcat, de asemenea, că numai patru ţări nu au acordat puncte Austriei: Armenia, Belarus, Polonia şi Estonia.

    În finală au fost reprezentate 26 de ţări, iar concursul a fost urmărit în direct de peste 120 de milioane de telespectatori.

    Pe locul al doilea s-a clasat Olanda, cu 238 de puncte, reprezentată de The Common Linnets cu melodia “Calm After The Storm”.

    Pe locul al treilea s-a clasat Suedia, cu 218 de puncte, reprezentată de Sanna Nielsen cu “Undo”.

    România s-a clasat pe locul 12, la egalitate de scor cu Finlanda, cu 72 de puncte. Reprezentanţii României au fost Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu, care au interpretat piesa “Miracle”.

    Piesa Finlandei, care a obţinut acelaşi punctaj cu a României, a fost “Something Better” interpretată de Softengine.

    Piesa României a primit puncte din partea juriilor din Moldova (12 puncte), Austria, Malta, Spania şi Israel (8 puncte), Azerbaidjan (6 puncte), Belgia şi Italia (5 puncte), Norvegia şi Macedonia (4 puncte), Irlanda (2 puncte), Portugalia (1 punct). România a acordat, la rândul său, 8 puncte Austriei, 10 puncte Ungariei şi 12 puncte Suediei.

    La Copenhaga a fost prezent cu ocazia finalei Eurovision şi premierul Victor Ponta împreună cu soţia sa, Daciana Sârbu. Ambii s-au pozat cu Paul Seling, Ovi şi delegaţia României.

    România a participat la Eurovision de 15 ori din 1994 până acum, reuşind să ajungă pe locul 3 de două ori: în 2005 cu Luminiţa Anghel şi Sistem (“Let Me Try”) şi în 2010 cu Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu (“Playing With Fire”). În 2006, piesa “Tornero” cu Mihai Trăistariu i-a adus României locul 4. În 2013, Cezar Ouatu a reprezentat România cu piesa “It’s My Life”, cu care a obţinut locul 13 cu 65 de puncte.

    Sursa foto, video: Eurovision; Facebook – Victor Ponta

  • Staţiile de metrou din Bucureşti îşi schimbă temporar numele. Cum va arăta harta metroului mâine

     Unele dintre staţiile de metrou de pe magistralele 1 şi 2 vor avea, vineri, în intervalul 16.00 – 19.00, numele statelor membre ale UE.

    Astfel, pe magistrala 1, staţia Păcii se va numi Ungaria, Politehnica – Polonia, Eroilor – Finlanda, Izvor – Spania, Piaţa Unirii 1 – Danemarca, Piaţa Victoriei 1 se va numi Suedia, Timpuri Noi – Cehia, Grozăveşti – Olanda, Basarab – Germania, Ştefan cel Mare – Austria. Piaţa Iancului se va numi România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • România, după Papua Noua Guinee în clasamentul libertăţii presei. Ţara noastră a coborât în topul mondial

     Republica Moldova s-a situat pe locul 56, în coborâre cu un loc faţă de anul precedent, potrivit site-ului rsf.org.

    În acest clasament care cuprinde 180 de ţări, cu una mai mult faţă de anul trecut, pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.

    Ungaria se situează pe locul 64 în acest top al libertăţii presei, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100.

    În acelaşi clasament, Republica Cehă se află pe locul 13, Germania, pe 14, Polonia, pe 19, Slovacia, pe 20, Lituania, pe 32, Marea Britanie, pe 33, Slovenia, pe 34, Spania, pe 35, Serbia, pe 54, Croaţia, pe 65, Israel, pe 96, Grecia, pe 99, Rusia, pe 148, Turcia, pe 154, China, pe 175.

    Pe ultimele locuri în acest loc se află Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea, un stat din nord-estul Africii (pe locul 180)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană alocă 100 de milioane de euro României pentru a combate şomajul în rândul tinerilor

     Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate ţărilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ.

    La rândul său, România trebuie să aloce din Fondul Social European cel puţin aceeaşi sumă pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor.

    Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda nu vor primi bani în cadrul acestui program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro