BusinessMagazin

Tag: financiar

  • BCR: 47% dintre români şi-au restrâns cheltuielile în ultimul an din cauza creşterii preţurilor; în medie, românii economisesc 351 lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021

    Românii şi-au adaptat comportamentul financiar în contextul creşterii accelerate a inflaţiei, a preţurilor şi a tarifelor la utilităţi din ultimele luni, aproape jumătate dintre ei (47%) reducându-şi cheltuielile, arată studiul “Money Matters” 2022 realizat de Erste Group.

    În medie, românii economisesc 351 lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021. Totuşi, doar 33% pun bani deoparte pentru bătrâneţe.

    Mai mult de jumătate dintre ei, respectiv 64%,  declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38% cred că situaţia lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procent dublu faţă de 2019.

    Atunci când au nevoie de sfaturi despre economii şi investiţii,  48% se bazează pe familie şi prieteni, iar 19% chiar pe informaţiile din Social Media.

    Pentru 61% dintre respondenţi educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instuţii de învăţământ, 56% cred că este responsabilitatea părinţilor şi a familiei, iar 45% o plasează asupra băncilor şi altor instituţii financiare.

    Potrivit studiului, 77% dintre persoanele care au participat la cercetare au declarat că strâng bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74% economisesc pentru a avea o rezervă, ambele motive în creştere cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut.

    Cel mai mare avans în rândul motivelor pentru care românii pun bani deoparte îl are însă dorinţa de a investi în educaţie şi pregătire profesională, 25% indicând această schimbare de mentalitate, cu 9% mai mult decât în 2021.

    “Schimbarea a fost mereu o constantă în viaţa noastră, a românilor, mai ales în ultimii 30 de ani. Fie că vorbim de schimbarea de regim din ’89, tranziţia spre economia de piaţă, aderarea la structurile euro-atlantice, criza financiară, pandemia, războiul de la graniţe, schimbările ne-au marcat permanent existenţa. Şi ne-au insuflat o capacitate extraordinară de rezilienţă şi adaptare. De-a lungul acestor ani, cel mai important imbold s-a dovedit a fi încrederea că putem merge înainte, că putem avea o viaţă mai bună indiferent de provocări. Am învăţat cu toţii, pe parcurs, că ai nevoie întodeauna de un partener – personal, profesional sau financiar”, a declarat Ionuţ Stanimir, Director Marketing & Comunicare, BCR.

    Studiul Money Matters a fost realizat la cererea Erste Group şi a vizat ţările din Europa Centrală şi de Est – Austria, Ungaria, Croaţia, Cehia, Slovacia, România şi Serbia.

    Cercetarea a avut loc în lunile iunie şi iulie 2022, pe un eşantion de 507 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei bancabile, cu vârsta de peste 15 ani.

     

  • Rusia a cheltuit 300 de milioane de dolari pentru influenţă politică în străinătate

    Rusia a cheltuit peste 300 de milioane de dolari începând din 2014 pentru a influenţa politicieni din peste 24 de ţări, susţin SUA, conform BBC.

    Acuzaţia Departamentului de Stat se bazează pe o evaluare declasificată a serviciilor de informaţii americane.

    “Credem că acesta este doar vârful aisbergului”, spune un oficial de rang înalt din administraţia preşedintelui Joe Biden.

    Rusia nu a comentat în mod public această chestiune. Moscova însăşi a acuzat în repetate rânduri SUA de amestec în străinătate.

    Serviciile secrete americane “evaluează că acestea sunt cifre minime şi că Rusia a transferat probabil fonduri suplimentare în mod ascuns în cazuri care nu au fost detectate”, a declarat oficialul administraţiei Biden în timpul unui briefing telefonic.

    Oficialul a vorbit sub rezerva anonimatului.

    Evaluarea serviciilor secrete americane de informaţii nu a numit ţări sau oficiali specifici despre care se crede că au fost vizaţi de Rusia – dar a precizat că aceştia se aflau pe patru continente.

    Oficialul administraţiei a declarat că comunitatea de informaţii a SUA informa în prezent în mod privat anumite ţări cu privire la presupusa finanţare secretă a Rusiei. Aceste informări vor rămâne confidenţiale, a adăugat oficialul.

    O sursă a administraţiei, familiarizată cu constatările, a afirmat că Rusia a cheltuit aproximativ 500.000 de dolari pentru a susţine Partidul Democrat de centru-dreapta din Albania în alegerile din 2017 şi a finanţat, de asemenea, partide sau candidaţi în Bosnia, Muntenegru şi Madagascar, potrivit agenţiei de ştiri AFP.

    Sursa a mai spus că Kremlinul a folosit Bruxellesul ca centru pentru fundaţii şi alte fronturi care susţin candidaţi de extremă dreapta.

    Companii fictive ar fi fost folosite pentru a finanţa partide europene şi pentru a cumpăra influenţă în alte părţi.

  • (P) Stela Corpacian este noul Vicepreşedinte Executiv al Transilvania Investments

    Transilvania Investments, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din România, îţi completează echipa de conducere cu un nou vicepreşedinte executiv. Odată cu autorizarea primită din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară, Stela Corpacian devine, oficial, vicepreşedinte executiv al companiei. Aături de Radu Roşca – preşedinte executiv şi Theo-Dorian Buftea – vicepreşedinte executiv, Stela Corpacian formează echipa Directoratului fondului de investiţii.

    Transilvania Investments îşi întăreşte, astfel, echipa ce are ca principală misiune implementarea noii strategii de business. Fondul de investiţii şi-a propus maximizarea randamentelor investitorilor săi, prin urmărirea a 5 direcţii strategice în portofoliul său, structurate pe principalele domenii în care fondul are expuneri.

    Noul vicepreşedinte al Transilvania Investments are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul financiar, timp în care a ocupat poziţii de management în companii din domenii precum energie, telecom, agroindustrial şi audit. Stela Corpacian este licenţiată a Academiei de Studii Economice de la Chişinău, deţine un EMBA obţinut la WU Executive Academy şi este membru ACCA. Detalii complete legate de cariera acesteia pot fi găsite pe www.transilvaniainvestments.ro

    Ca membru în echipa Directoratului, Stela Corpacian va coordona iniţiativele fondului în domenii cum ar fi digitalizarea, identificarea de noi oportunităţi de investiţii sau proiectele de optimizare a celor existente şi va avea în coordonare directă departamentele Administrare Portofoliu, Financiar, IT şi Administrativ.

    „Sunt onorată să mă alătur echipei Transilvania Investments împreună cu care vom contiua procesul de implementare a celor mai bune practici în vederea creşterii eficienţei operaţionale şi calităţii portofoliului administrat.”, spune Stela Corpacian.

    Transilvania Investments a înregistrat, în ultimele 12 luni, o evoluţie constant pozitivă pe principalele linii de raportare financiară, cu un profit în creştere cu 18% pentru semestrul I 2022. Această evoluţie vine în paralel cu lansarea unor proiecte cheie pentru companiile din portofoliu, investiţii cu impact economic şi social pe termen lung.

     

     

  • ​Întrebarea săptămânii: ​Ţie cum ţi-a afectat copilăria relaţia cu… banii?

    Românii nu economisesc, românii fac investiţii proaste sau se îndatorează excesiv. Auzim asta mereu – chiar recent, un studiu pe care l-am citat şi noi în secţiunea de ştiri, spune că planificarea financiară se numără printre activităţile cel mai des amânate de români, un procent de circa 60% dintre aceştia neavând au un plan financiar de rezervă.

    Totuşi, mai puţin se vorbeşte despre cauzele acestor fenomene, care pot fi conectate inclusiv cu psihicul nostru. Se pare că, la fel ca în cazul oricărei relaţii, şi relaţia cu banii poate fi influenţată de „sechelele” din copilărie. Şi, când majoritatea adulţilor de azi au trecut prin comunism şi efectele acestuia, e aproape imposibil ca ei să nu fi trăit trauma sărăciei sau a dificultăţilor financiare.

    Or, specialişti citaţi recent de CNN spun că, atunci când creşti într-un mediu volatil din punct de vedere financiar, în special la limita sărăciei, aceasta poate lăsa amprente puternice asupra modului în care gestionezi banii când eşti adult, indiferent de ce succese ai în prezent. Terapeuţii – fiindcă se pare că în Statele Unite există chiar şi experţi dedicaţi „reparării” acestor traume – spun că în funcţie de nivelul de stres legat de bani din copilărie, un adult poate să decidă acum să fie excesiv de atent cu cheltuielile sau, dimpotrivă, să îşi cheltuie banii ca şi cum ziua de mâine nu ar exista.

    Tu ce relaţie crezi că ai cu banii?


    ioana.matei@businessmagazin.ro


     

     

  • Poţi să te numeşti antreprenor dacă câştigi 2.000 de euro pe lună? De la ce nivel merită să laşi un job cât de cât sigur, cu salariul la timp, pentru a o lua pe cont propriu cu propria afacere, dar cu riscurile şi stresul de rigoare?

    De patru ani la ZF avem emisiunea Afaceri de la Zero, realizată împreună cu Banca Transilvania, unde am încercat să aducem în prim-plan antreprenorii mai mici ai României, cei care sunt la început de drum. O parte dintre ei nu au nici un an de activitate, dar au o energie extraordinară, în încercarea de a face ca businessul lor să reuşească. Speranţa noastră este ca mulţi dintre ei să ajungă la un moment dat cu businessul la un nivel mult mai ridicat şi, de ce nu, să calce pe urmele fraţilor Pavăl de la Dedeman, ale lui Dan Ostahie de la Altex, Iulian Stanciu de la eMag etc.

    Toţi marii antreprenori ai lumii, ai României, au pornit de undeva, „de la zero”.

    La emisiune vorbim cu cei mai diverşi antreprenori, cu businessuri diferite, mai mari sau mai mici. Unele afaceri poate ajung la 100.000 de euro încasări în primul an de activitate, poate 200.000 de euro, poate 300.000 de euro. Dar unele businessuri fac 20.000 de lei pe an, 30.000 de lei, 40.000 de lei pe an, cel puţin în primul an de activitate. La aceste sume, mulţi se întreabă dacă antreprenorii din spatele acestor businessuri pot fi denumiţi antreprenori în adevăratul sens al cuvântului sau microantreprenori.

    Spre exemplu, dacă ai încasări cu businessul tău de 30.000 de lei pe an, asta înseamnă 2.500 de lei pe lună, adică 500 de euro pe lună. Mai puţin decât un salariu mediu, care este de 700 de euro pe lună, net.

    Chiar şi la un business de 100.000 de lei pe an, adică 20.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de 2.000 de euro pe lună, antreprenorului din spate parcă nu-i rămâne nimic.

    Cât poţi să câştigi dintr-un business cu clătite, dintr-un van de cafea, dintr-un van de sendvişuri pe care le plimbi pe la târguri? La încasări de 100.000 de lei pe an ai cheltuieli de 50.000 de lei, îţi rămân 50.000 de lei pe an, adică 4.200 de lei pe lună, adică 800 de euro.

    Într-o multinaţională poţi să iei mai mult de 800 de euro pe lună, dublu, dacă nu chiar triplu.

    Are sens să ai businessul tău ca să-ţi rămână 1.000 de euro pe lună? Sau de la ce nivel de câştig are sens să te chinui ca antreprenor să te scoli dimineaţa, în speranţa că în ziua respectivă vei vinde ceva?

    Mulţi spun că poate nu câştigă aşa cum sperau, poate câştigă mai puţin decât într-o multinaţională, sau faţă de jobul anterior, dar au libertate, muncesc pentru ei, pot să închidă taraba când vor, fără să dea socoteală nimănui. Dar compensează acest lucru când trebuie să te confrunţi cu mediul de activitate economică din România, cu schimbările fiscale de pe o zi pe alta, cu presiunea încasării banilor şi plăţii taxelor şi a furnizorilor? Asta ca să nu mai spunem că dacă ai un angajat lucrurile sunt şi mai complicate.

    În franciza 5 to go, cel care a cumpărat-o nu ştiu dacă câştigă mai mult de 2.000-2.500 de euro pe lună, banii lui. Şi dacă mai are un angajat câştigă şi mai puţin. Probabil că aceste cifre sunt la toate cafenelele sau toate micile businessuri.

    Bineînţeles că nu poţi să faci peste noapte sute şi milioane de euro şi doar o mică parte reuşesc să facă milioane. De lei sau de euro.

    Este frumos să fii antreprenor – după cum spun cei care sunt antreprenori, sună mai bine decât cuvântul patron sau afacerist. Revine totuşi întrebarea dacă merită din punct de vedere al banilor câştigaţi, din punct de vede al muncii depuse, din punct de vedere al stresului să-ţi baţi capul cu o afacere. Mai degrabă, de la ce nivel în sus merită din punct de vedere financiar să fii antreprenor? Ce-i drept, nu ai de unde să ştii atunci când începi afacerea de la zero unde vei ajunge şi dacă, în final, când tragi linie, a meritat tot efortul depus.

    Această opinie a apărut prima dată în BUSINESS Magazin.

     

  • Opinie Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Mirajul criptoactivelor

    “In real life, the hardest aspect of the battle between good and evil is determining which is which.” (Game of Thrones)

    De-a lungul timpului, evoluţia societăţii a avut la bază tocmai capacitatea de a se dezvolta, de a inova, de a adapta noi produse şi sisteme care să răspundă necesităţilor istorice. În domeniul pieţelor financiare, în special în ultimii 20 de ani, a existat un apetit pentru dezvoltarea de noi instrumente, uneori simple, alteori sofisticate, care să răspundă necesităţilor investiţionale. Din păcate însă, adesea s-au urmărit în primul rând profituri rapide. Totuşi, uşurinţa în utilizare şi folosirea progresului tehnologic au fost în multe cazuri o bază obiectivă a creşterii eficienţei utilizării noilor produse.

    Atunci când discutăm cauzele şi rezultatele acestei evoluţii abordarea analitică şi obiectivă este de cel mai mare ajutor. Nu trebuie să respingem a priori produsele şi serviciile financiare noi, pentru că în multe ipostaze, inovaţia financiară a reprezentat un factor de progres. De aceea, noile propuneri generate în cadrul industriei financiare trebuie analizate, studiate şi chiar testate, inclusiv prin aplicaţii practice la o scară controlată pentru a vedea măsura în care corespund cerinţelor pieţei şi răspund imperativelor de protecţie a consumatorilor de servicii şi produse financiare. Este deopotrivă adevărat că este preferabilă o abordare prudentă din partea consumatorilor, care trebuie să aplice o regulă foarte simplă, şi anume, să nu utilizeze produse sau servicii despre care nu ştiu suficiente lucruri şi al căror mecanism nu îl înţeleg. Însă în practică, această regulă s-a demonstrat că este destul de greu de respectat. Criza financiară globală, începută în anii 2007-2008, a demonstrat cât de greşit este să faci investiţii în produse financiare sofisticate, care nu sunt înţelese sau sunt prezentate defectuos.

     

    1. Valoarea banilor şi a activelor financiare

    Dacă ne referim la cele mai recente creaţii de produse financiare devenite relativ populare în rândul unor categorii de utilizatori trebuie să ne reîntoarcem la ideea de valoare a banilor. Astfel,  astăzi în sistemul financiar sunt folosite în mod tradiţional monede de tip fiat. Valoarea monedei fiduciare este derivată din relaţia dintre cerere şi ofertă, din credibilitatea băncii centrale emitente, stabilitatea guvernului ţării emitente, robusteţea şi performanţa economiei mai degrabă decât din valoarea unui activ fizic sau financiar care o susţine. Cele mai multe monede moderne în circulaţie (atât sub forma scripturală, cât şi pe suport fizic – hârtie, polimer, monedă metalică) sunt monede fiat, inclusiv dolarul american, euro şi alte monede globale importante. Aşa numita criptomonedă (poate cea mai cunoscută categorie de criptoactive), merită repetat, este o formă exclusiv digitală de plată şi o metodă de stocare a valorii. Ea nu are caracteristicile unei monede garantate de o instituţie parte a sistemului financiar clasic.

    În esenţă, acest nou concept se bazează pe un registru digital securizat şi descentralizat – numit blockchain – pentru a înregistra tranzacţiile, a consemna emiterea de noi „monede” sau „jetoane” şi pentru a preveni frauda şi contrafacerea. Deşi există mii de astfel de aşa numite monede criptografice, în prezent, Bitcoin este de departe cea mai cunoscută şi cu vechime în utilizare, în ciuda faptului că are o poveste de fundal deloc transparentă, care implică un creator enigmatic pe nume Satoshi Nakamoto, a cărui existenţă şi identitate nu au fost niciodată stabilite. Blockchain-ul Bitcoin a fost conceput astfel încât doar 21 de milioane de „monede virtuale” să fie „emise”. Acest aşa numit tip de deficit verificabil (în esenţă o limitare a cantităţii/ofertei pentru acest activ) a contribuit la creşterea abruptă a preţului monedei în anticiparea unei cereri viitoare care va depăşi considerabil oferta.

    Apariţia şi dezvoltarea pieţei criptoactivelor a generat reacţii şi poziţii contradictorii în rândul economiştilor, al practicienilor cu experienţă în domeniul financiar, precum şi în rândul diferitelor categorii de participanţi pe pieţele financiare, inclusiv a unor instituţii cu activitate în domeniu. Celebri economişti şi oameni de afaceri au atras atenţia că ne aflăm în faţa unui imens balon speculativ.

    Spre exemplu, omul de afaceri Warren Buffet spunea în 2020 că criptomonedele practic nu au valoare. Nu poţi face nimic cu ele decât să le vinzi altcuiva. De asemenea, Bill Gates a afirmat faptul că activele digitale sunt sută la sută bazate pe fool theory, adică ele pot să funcţioneze doar atât timp cât vei găsi pe altcineva care să cumpere mai scump decât tine ceva ce nu are valoare.

    Binecunoscutul economist Paul Krugman susţine faptul că investitorilor li se vând produse cripto speculative fără ca aceştia să înţeleagă cu adevărat riscurile la care se expun. Robert Merton afirmă faptul că singura monedă legală posibilă este una controlată de guvern. Monedele fiat au de fapt o valoare intrinsecă, deoarece prin lege ele pot fi folosite pentru a deconta toate plăţile fiscale şi alte plăţi către guvern şi trebuie acceptate ca plată pentru obligaţiile exprimate în acea monedă. Nouriel Roubini, un critic de lungă durată al Bitcoin, a susţinut că acesta este destinat să ajungă în „muzeul monedelor eşuate” cu toate celelalte monede digitale. El a spus că Bitcoin „nu este sigur, nu este descentralizat şi nici măcar scalabil”. Şi totuşi, în ciuda acestor opinii ferme şi neechivoce privind caracterul de schemă piramidală al criptoactivelor, există în continuare o piaţă consistentă. Ce oare poate determina un investitor să cumpere criptoactive? Poate doar mirajul unor câştiguri rapide uriaşe …

     

    1. Până la lună şi înapoi

    Ne-am obişnuit deja să vedem fluctuaţii mari, creşteri şi prăbuşiri spectaculoase pe piaţa criptoactivelor. Creşterea pieţei a fost considerabilă, aparent neverosimilă; într-un timp scurt, capitalizarea pieţei a ajuns până la lună şi înapoi. Şi dacă ne gândim la ultima prăbuşire marcantă, a criptomonedei Luna, metafora pare perfect adecvată – preţul Luna s-a prăbuşit într-o singură săptămână în luna mai a.c., de la US$87 la US$0,0005.

    Şi atunci, o serie de întrebări par legitime – Ce valoare au criptoactivele? Cine garantează pentru ele? Care sunt riscurile şi avantajele pe care acestea le presupun? Care este potenţialul de creştere al acestei pieţe, este ”cerul” limita? Iar acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le adresează specialiştii şi nu numai.

    Există cu siguranţă o bază solidă şi argumente puternice pentru a considera criptoactivele instrumente speculative, cu o volatilitate crescută a preţului şi o sumedenie de alte riscuri asociate: de exemplu, riscul de credit/contrapartidă, cel de lichiditate, riscul din perspectiva combaterii spălării banilor şi al prevenirii finanţării terorismului, riscul reputaţional, riscul cibernetic etc. Sunt active digitale care nu sunt reglementate sau garantate de instituţii recunoscute. Responsabilitatea revine în totalitate deţinătorului. Nimeni nu garantează aceste investiţii, nimeni nu poate fi ţinut responsabil pentru pierderea lor. În mod paradoxal, cel mai mare avantaj al criptoactivelor poate deveni şi cel mai mare risc – lipsa reglementărilor duce la facilitarea şi la creşterea vitezei tranzacţiilor, dar înseamnă că nimeni nu poate interveni şi corecta ceva ce nu funcţionează corespunzător. Un plus incontestabil este dat de faptul că tehnologia de la bază este considerată ca având un grad foarte ridicat de siguranţă din punct de vedere cibernetic. Totuşi, este evident că nu este infailibilă. Şi dacă acceptăm faptul că tehnicilor de securitate cibernetică li se opun permanent tehnici de hacking, care se dezvoltă în acelaşi ritm frenetic ca şi cybersecuritatea, este dificil de estimat cât de protejat este în realitate utilizatorul.

    Volatilitatea extrem de ridicată este un alt risc major pe care îl presupun criptoactivele. Preţurile cresc sau se prăbuşesc ameţitor, de la o zi la alta, ceea ce face dificilă tranzacţionarea prin prisma timpului care trebuie petrecut analizând preţuri, evoluţii, tendinţe. Chiar şi aşa, după două prăbuşiri recente spectaculoase, piaţa se ridică la aproape 1 trilion USD. Optimiştii cred că piaţa se va stabiliza, pesimiştii consideră o astfel de stabilizare este puţin probabilă.

    Există, de asemenea, o preocupare reală pentru consumul de energie asociat criptoactivelor şi o amplă dezbatere privind impactul acestora asupra mediului. Ele implică diferite protocoale pentru verificarea tranzacţiilor, iar acestea cauzează un consum important de energie. Conform estimărilor, reţeaua de minare Bitcoin ar fi consumat pe parcursul anului 2018 o cantitate de energie similară cu cea consumată de Ungaria (de Vries, 2019). Studiile identifică Bitcoin ca principalul consumator de energie din universul cryptoactivelor, revenindu-i 2/3 din totalul energiei consumate, dar este evident că nu trebuie neglijat nici impactul celorlalte componente (Gallersdörfer et al., 2020).

    Dincolo de dezavantajele menţionate anterior, există şi o preocupare legitimă pentru posibilitatea deloc neglijabilă de a le utiliza în finanţarea unor activităţi ilicite, cum este terorismul de exemplu.

    Pe de altă parte, securitatea operaţiunilor şi transparenţa sunt două avantaje clamate de susţinătorii criptomonedelor. Nu pot fi falsificate, aşa cum se întâmplă cu bancnotele tradiţionale, tranzacţiile sunt perfect anonimizate, deţinătorul de criptomonede îşi poate urmări singur tranzacţiile, evitând intermediarii. Deţinătorul le poate folosi oriunde, nu sunt legate de un anumit spaţiu aşa cum sunt monedele fiat. Preţul este determinat de piaţă, pe baza legii cererii şi a ofertei. Dar atractivitatea este pe măsura riscurilor. Piaţa a crescut într-un ritm frenetic şi dincolo de prăbuşirile spectaculoase înregistrate, capitalizarea pieţei este încă semnificativă. De la momentul de maxim înregistrat la finalul anului trecut şi până în prezent, piaţa cripto a scăzut cu 2 trilioane USD, anunţând o nouă iarnă cripto.

     

    1. Şi totuşi, de data aceasta, iarna pare diferită …

    În esenţă, iarna cripto este denumirea populară în versiunea cripto a pieţei de tip „bear” în sens bursier. Iarna cripto indică o perioadă de performanţă scăzută a pieţei, caracterizată de sentiment investiţional negativ şi valori scăzute ale monedelor. Au existat mai multe ierni cripto, dar de data aceasta, iarna cripto pare a fi diferită. Pot fi enumerate o serie de motive care dau un caracter diferit iernii care se profilează.

    Probabil că, în primul rând, frapează magnitudinea fără precedent a acestei prăbuşiri, care marchează o scădere de 60% a market cap, de la aproape 3 trilioane USD la finalul lui 2021 la sub 1 trilion USD în iunie 2022 (coinmarketcap.com).

    Apoi, este de menţionat cadrul general diferit pe care se proiectează această scădere, şi anume, un cadru definit de o serie de crize care se suprapun. Discutăm de spectrul unei crizei economice de dimensiuni semnificative, de conflictul din Ucraina care durează deja de cinci luni fără a fi evidentă deocamdată o soluţionare, de criza pandemică ce pare să revină, de omniprezenta criză climatică, toate profilate pe fundalul unui mediu global caracterizat de incertitudine la diferite niveluri – politic, social, economic.

    Un alt motiv, în esenţă un rezultat firesc al crizelor suprapuse, ţine de modificarea comportamentului consumatorilor. Este de aşteptat o reevaluare din partea acestora, o creştere a aversiunii faţă de risc, ceea ce determină o abordare diferită faţă de criptoactive, contrastantă cu entuziasmul manifestat anterior.

    Mai mult, faţă de iarna cripto precedentă, de data aceasta există un număr important de investitori instituţionali pe piaţa cripto, iar intercondiţionarea cu sistemul financiar tradiţional este mult mai amplă.

     

    1. Dincolo de iarna cripto, perspectiva fructificării avantajelor tehnologiei

    Ceea ce a demonstrat însă experienţa criptoactivelor ca utilitate economică nu ţine neapărat de utilizarea efectivă a acestora, cât de avantajele indiscutabile ale tehnologiei din spatele lor – DLT. Şi mai mult, experienţa cripto a adus pentru prima dată în discuţie posibilitatea unei alternative digitale la sistemul tradiţional. Această revelaţie, deşi nu neapărat recentă, arată că discuţia privind viitorul sistemului monetar nu poate evita transformarea digitală.

    Putem considera că tehnologia DLT întruneşte criteriile unei inovaţii disruptive. Deşi lansată acum circa un sfert de secol, teoria privind inovaţia disruptivă (Christensen, 1997) a atras ample dezbateri şi interpretări privind conţinutul teoriei şi implicaţiile pentru modelele de business. Includerea DLT în rândul inovaţiilor disruptive ridică de asemenea o serie de întrebări legate de viitorul sistemului financiar – cum poate DLT transforma sistemul financiar? Cum pot fi păstrate avantajele indiscutabile ale tehnologiei diminuând în acelaşi timp riscurile şi neajunsurile? Şi nu în ultimul rând cum se va schimba lumea noastră odată înglobată această tehnologie în sistemul financiar tradiţional? Am asistat deja la finalul anilor 1990 la o criză dot.com, care a avut alte coordonate faţă de cele precedente, ca urmare a adoptării pe scară largă a tehnologiei informaţiei. Odată cu dezvoltarea internetului, pe acel vârf al creşterii exponenţiale a numărului de deţinători de computere personale, a început o nouă eră a investiţiilor speculative. Aşa cum era de aşteptat, inevitabilul s-a produs, investitorii au înregistrat pierderi spectaculoase, iar multe companii nu au putut supravieţui. Toate acestea s-au întâmplat  pentru că s-a pierdut din vedere esenţialul, şi anume valoarea reală care ar fi trebuit să se afle în spatele acelor tranzacţii de multe milioane de dolari. Concluzia firească este că ar trebui să găsim abordările care să prevină repetarea unor astfel de crize speculative. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că chiar şi după criza dot.com o serie de tehnologii şi modele de afaceri atunci apărute au rezistat şi s-au dezvoltat, dovedindu-şi utilitatea pentru economia globală şi ajungând în prezent exemple de succes la nivel internaţional. Nu putem exclude ca şi după această „iarnă crypto”, o serie de tehnologii şi modele de afaceri sau circuite de plăţi să îşi demonstreze totuşi viabilitatea şi să contribuie la viitorul sistemului financiar, chiar dacă multe dintre componentele de acum ale universului criptoactivelor probabil vor dispărea complet sau vor păstra doar o existenţă marginală.

    Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) este preocupată de aceste întrebări şi a publicat o analiză asupra criptomonedelor şi stablecoins în raportul său anual, apărut în luna iunie 2022, precum şi o perspectivă asupra viitorului sistemului monetar. În document se menţionează posibilitatea ca tehnologia de la baza activelor criptografice să constituie catalizatorul care să determine transformarea sistemului monetar prin includerea unei monede digitale emise de autoritatea monetară (CBDC), capitalizând avantajele evidente şi eliminând imperfecţiunile. Moneda digitală a băncii centrale este de fapt versiunea digitală a unei monede fiat. Chiar dacă este o monedă digitală, CBDC este fundamental diferită de o criptomonedă, fiind emisă de o bancă centrală, garantată şi susţinută de încrederea băncii centrale respective. CBDC beneficiază deci de toate caracteristicile monedei fiduciare, dar emisă în format digital şi prezentând avantajele specifice ce decurg din acest format digital – creştere a vitezei tranzacţiilor şi scădere a costului aferent acestora, eficienţă ridicată a transferurilor internaţionale. Acesta ar fi un exemplu de utilizare superioară a transformării digitale la nivelul băncilor centrale şi multe ţări au emis deja sau iau în considerare emiterea unei astfel de monede.

    Rezerva Federală a SUA a publicat un raport intitulat ”Money and Payments: The US Dollar in the age of Digital Transformation” (ianuarie 2022) în care dedică un capitol CBDC, prezentând funcţiile, utilizarea, potenţialele avantaje, dar şi provocările pe care le presupune o astfel de monedă. Discuţia este deci mai actuală ca oricând, iar rolul băncilor centrale este fundamental în mijlocul acestor transformări rapide la care asistăm.

    Metafora utilizată de BIS este cea a unui copac al cărui trunchi reprezintă suportul solid al băncilor centrale pentru funcţionarea sistemului financiar, la care o contribuţie semnificativă o au şi celelalte autorităţi cu atribuţii în acest domeniu. Pornind de la acest trunchi este de aşteptat ca în viitorul apropiat să se dezvolte noi ramificaţii sub forma unor produse şi sisteme bazate pe noile tehnologii, care să răspundă mai bine nevoilor participanţilor, în acord cu inovaţiile aduse de transformarea digitală. Esenţială rămâne însă condiţia prealabilă a existenţei unui trunchi solid ca structură de susţinere a sistemului monetar. În această arhitectură îmbunătăţită a sistemului financiar, în baza noilor tehnologii, este greu de imaginat că rolul băncilor centrale ar putea fi unul diminuat faţă de situaţia actuală, ci dimpotrivă, tocmai băncile centrale vor oferi elementul de robusteţe necesar pentru întărirea credibilităţii şi pentru consolidarea stabilităţii financiare. Pentru aceasta, este importantă concretizarea cât mai rapidă a intenţiilor şi a eforturilor curente la nivel european şi internaţional, în vederea reglementării pieţelor de criptoactive, aşa cum prevăd proiectul directivei europene MiCA publicat recent sau cel al Financial Stability Board (FSB), avut în vedere pentru toamna acestui an şi care susţin o colaborare şi o împărţire a responsabilităţilor între diferitele autorităţi naţionale competente şi instituţii europene / internaţionale cu rol în funcţionarea sistemului financiar.

    Ducând mai departe metafora BIS a trunchiului reprezentat de băncile centrale, reglementarea şi capitalizarea avantajelor aduse de transformarea digitală pot reprezenta rădăcinile necesare susţinerii şi creşterii organice a sistemului financiar. Acest proces de reglementare trebuie însă să se refere nu doar la reglementarea tranzacţiilor în sine, ci şi la caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească un criptoactiv. Simpla emitere a unor active criptografice volatile nu le asigură acestora o valoare de întrebuinţare. De aceea, trebuie să vedem dacă este necesară existenţa unui colateral pentru stabilizarea în condiţii rezonabile a preţului acestuia în raport cu monedele clasice. Pe de altă parte, dacă ne referim la criptoactivele cu valoare stabilă, un model care poate fi considerat o ancoră solidă pentru stabilitatea preţului acestora este cel al reglementărilor privind lichiditatea şi solvabilitatea aplicabile unor tipuri de entităţi din sistemul financiar clasic, precum fondurile de pe piaţa monetară sau alte instituţii financiare supravegheate. Aşadar, demersul de reglementare a criptoactivelor cu valoare stabilă trebuie să meargă dincolo de exigenţele privind protecţia consumatorilor, combaterea spălării banilor şi prevenirea finanţării terorismului şi să adreseze nevoile de asigurare a stabilităţii financiare, ca urmare a interconexiunilor existente între sistemul financiar tradiţional şi universul criptoactivelor cu valoare stabilă şi având în vedere dimensiunile acestuia.

    Dincolo de toate aceste consideraţii, este important să nu pierdem din vedere esenţa a ceea ce afirma un arhitect al schimbărilor tehnologice, în unele cazuri disruptive, Steve Jobs, şi anume, că nu este vorba despre încrederea în tehnologie, ci despre încrederea în oameni.


     

     

  • Inspectorii ANAF au desfăşurat controale la peste 4.200 de contribuabili în luna iunie şi au dat amenzi de 83,63 milioane lei

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă că inspectorii instituţiei au desfăşurat controale la peste 4.200 de contribuabili în luna iunie şi au dat amenzi de 83,63 milioane lei, conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Unul dintre obiectivele majore ale ANAF este combaterea evaziunii fiscale, un flagel al economiei care păgubeşte bugetul general consolidat de resursele necesare bunei desfăşurări a statului. În acest sens, Agenţia desfăşoară acţiuni de control menite să îndrepte sau să sancţioneze neregulile comise de contribuabili, îmbunătăţind astfel gradul de conformare şi colectare.

    Astfel, acţiunile de control desfăşurate de inspectorii antifraudă în luna iunie a.c. au vizat peste 2.000 de contribuabili, fiind cuantificate/estimate implicaţii fiscale (reprezentând TVA, impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, alte impozite) şi aplicate sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări) în sumă totală de 83.631.345 lei, respectiv:

    – 76.893.512 lei implicaţii fiscale (estimate în cadrul a 292 de procese-verbale de control),

    – 6.737.833 lei sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări), respectiv:

    – 5.791.470 lei amenzi contravenţionale aferente unui număr de 733 amenzi, au fost aplicate şi 22 avertismente;

    – 946.363 lei confiscări de numerar, venituri din activităţi ilicite şi bunuri.

    Totodată, au fost înaintate organelor de urmărire penală 20 acte de sesizare, valoarea prejudiciilor însumând 115.609.494 lei.

    Suspendări de activitate au fost dispuse la un număr de 28 contribuabili, din care la 25 de contribuabili pentru abateri de la prevederile legale privind dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (21 suspendări pentru nedotare AMEF, 4 suspendări pentru neutilizare AMEF) şi la 3 contribuabili pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 227/2015.

    Ca urmare a controalelor antifraudă efectuate, structurile DGAF au propus pentru declarare în inactivitate fiscală un număr de 5 contribuabili, fiind emise avize în acest sens, comunicate organelor fiscale competente.

    De asemenea, ca urmare a 2.223 de controale efectuate de structurile de inspecţie fiscală la contribuabili persoane juridice şi fizice în luna iunie au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de peste 213 milioane lei, fiind instituite 31 de măsuri asigurătorii ce depăşesc 36 milioane lei. Organelor de urmărire penală le-au fost înaintate 18 sesizări, pentru prejudicii în cuantum de 16,12 milioane lei.

     

  • ANAF a scos tunurile grele: Verificări masive au început şi vor continua. Vedeţi aici primele rezultate şi dacă sunteţi pe lista fiscului

    Structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, din cadrul ANAF, au în derulare 555 de acţiuni de inspecţie fiscală şi control inopinat la Marii Contribuabili, dintre acestea, 128 sunt la contribuabilii care înregistrează pierderi fiscale recurente. Inspectorii ANAF verifică modalitatea de înregistrare a veniturilor în contabilitate şi analizează cheltuielile înregistrate cu scopul de a diminua profitul, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Totodată, sunt efectuate verificări privind rambursările de TVA, dacă e cazul.

    “ANAF îşi canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari. În acelaşi timp, dorim să le demonstrăm companiilor corecte şi responsabile fiscal, care plătesc taxele la timp, că ANAF este un partener de încredere. Este în beneficiul întregii societăţi ca mediul de afaceri să îşi desfăşoare activitatea fără sincope majore, astfel încât, în urma colectării, să fie asigurate venituri sigure la bugetul consolidat”, a declarat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

    Aceste operaţiuni au fost declanşate ca urmare a analizelor de risc, iar pentru derularea acestora conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor şi a delegat competenţe inspectorilor fiscali de la Direcţiile Generale Regionale ale Finaţelor Publice.

     

  • Euro este pe punctul de a depăşi paritatea cu dolarul, acţiunile scad din nou

    Euro a fost deosebit de vulnerabil, având în vedere impactul unei creşteri continue a preţurilor la gazele naturale asupra economiei regionale şi a războiului din Ucraina, precum şi faptul că Banca Centrală Europeană a rămas în urma rivalilor în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzii.

    Până la ora 0725 GMT, euro a scăzut cu 0,3%, la un minim de 1,0004 dolari, cel mai slab nivel din ultimii 20 de ani.

    Indicele dolarului a câştigat 0,3% la 108,48, în timp ce lira sterlină a atins un alt minim al ultimilor doi ani, iar yenul nu a fost departe de cel mai slab nivel din ultimele două decenii .

    Analiştii de la Mizuho au spus că mişcarea spre paritate se întâmplă pe fondul preconizatei recesiuni din zona euro. “Se pare că există puţine lucruri care să împiedice euro/dolar să spargă paritatea pe termen relativ scurt”, au scris aceştia.

    Pe pieţele de acţiuni, indicele Euro STOXX a scăzut cu 0,7%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 0,8%, iar indicele britanic FTSE 100 cu 0,44%.

    Pieţele futures din SUA au indicat, de asemenea, o deschidere mai slabă.

    Cel mai larg indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 1,3%, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în timp ce indicele japonez Nikkei a pierdut 1,8%.

    De asemenea, pe lista de îngrijorări a investitorilor se află şi faptul că un număr tot mai mare de oraşe chinezeşti, inclusiv centrul comercial Shanghai, adoptă începând din această săptămână noi restricţii privind COVID-19 pentru a ţine în frâu noile infecţii, după ce a fost descoperită o subvariantă Omicron foarte transmisibilă.

    Costul în creştere al energiei în Europa este, de asemenea, o temere majoră, în condiţiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze naturale ruseşti către Germania a intrat în mentenanţă anuală, urmând ca fluxurile să se oprească timp de 10 zile.

    Investitorii se tem că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze naturale a Europei şi ar putea duce la recesiune economia zonei euro, aflată în dificultate.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,2%, la 104,73 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate s-a situat la 101,53 dolari pe baril, în scădere cu 2,44%.

    Aurul a rămas stabil, preţul spot fiind 1.735 de dolari pe uncie.

    Preţurile criptomonedelor au scăzut, Bitcoin scăzând ultima dată cu 1,4%, la 19.670 dolari.

     

  • Companiile încep să crească bugetele pentru salarii în încercarea de a acoperi avântul inflaţiei. Cele mai mari majorări se vad în sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare şi în sectorul energetic

    Trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de HR realizat de companie în luna iunie.

    Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%.

    ”Companiile fac ajustări ale bugetelor pentru salarii în încercarea de a acoperi inflaţia galopantă, dar este foarte dificil să acopere integral această creştere aflată la maximul ultimilor 19 ani. De regulă, companiile care nu întâmpină dificultăţi financiare din cauza contextului actual sau pe fondul pandemiei au în vedere compensarea, celelalte sunt însă mai rezervate încercând totuşi să compenseze prin alte modalităţi”, spune Mădălina Paşca, Senior Manager People & Organisations, PwC România.

    Ea menţionează că având în vedere stresul financiar resimţit de angajaţi, multe organizaţii încep să pună un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului

    Datele sondajului arată că 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creşteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflaţie, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflaţiei pentru toţi angajaţii, iar 9% au ajustat cu inflaţia doar pentru anumite categorii de angajaţi.

    Rata medie a inflaţiei la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este în medie de 8,2%. Însă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), rata inflaţiei a ajuns în luna mai la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. Cea mai recentă prognoză de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.

    Cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi operate în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie, de 13,6%, în servicii financiare (bănci, leasing, IFN), de 12,8%, şi în sectorul de energie, de 10,3%, iar cele mai mici în asigurări, de 5,6%, şi farma, de 6,4%.

    În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.

    În paralel, jumătate dintre companii intenţionează să aplice un model de lucru hibrid în funcţie de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajaţi fiind principalul motiv menţionat pentru importanţa reîntoarcerii la birou.

    Dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajaţii lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.

    Potrivit sondajului, 37% vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toţi angajaţii. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.

    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27-29 iunie 2022, pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilităţi /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare  şi FMCG/Retail.

    Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 – 3.000, un procent similar între 101-500 angajaţi, 19% sub 100 angajaţi, 16% între 501 – 1.000 angajaţi şi 12% peste 3.000 angajaţi.