Tag: filme

  • Între cinematografe, Netflix şi piraterie: la ce filme s-au uitat românii anul trecut

    România este considerată o piaţă în curs de dezvoltare, nicidecum una matură precum cele din Franţa sau Marea Britanie, dar nici ca şi cele vecine din Polonia sau Ungaria, care sunt considerate pieţe semimature, iar numărul de vizite la cinema dovedeşte asta (1,5 bilete per capita faţă de 0,7 bilete de om în România). Totuşi românii sunt amatori de filme şi mersul la cinema devine din ce în ce mai popular.

    2017 a fost un an de creştere pentru industria cinematografică europeană şi cea românească. Dovadă şi că deşi la nivelul Uniunii Europene numărul de bilete de cinema vândute a scăzut uşor (0,6%), membrilor UNIC (Uniunea Internaţională a Cinematografelor la nivel european – 34 de membri) au avut mai multe vizite în sălile de cinema: 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă un plus de 2,1%.

    Industria cinematografică şi-a continuat evoluţia bună în regiunea Europei Centrale şi de Est. În Polonia a fost înregistrat un alt an record (+10,8% la box office şi +8,7% la numărul de vizite). |n Slovacia, numărul de vizite în cinema a crescut cu 1 milion, dar şi România s-a bucurat de un avans de 14% la box-office şi 11,3% la numărul de vizite. Per total, numărul de bilete per capita vândute în Europa rămâne la 1,6, la fel ca în 2016, iar francezii şi irlandezii rămân în continuare cei mai cinefili, cu 3,3 bilete per capita an de an.

    2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru industria cinematografică din Franţa, în ciuda faptului că numărul de vizite la cinema a scăzut cu 1,8%, datorită filmelor locale Raid Dingue şi Valérian and the City of a Thousand Planets, ambele filme aflându-se în top 5 filme din ţară, în funcţie de numărul de spectatori. De asemenea, Rusia a devenit pentru prima dată ţara cu cel mai mare număr de bilete vândute din cadrul UNIC, cu 200 de milioane de vizite la cinema. Pe plan local, anul trecut filmele au încasat la box-office 275,4 milioane de lei, un avans de 14% faţă de 2016. De asemenea, numărul vizitelor la cinema a crescut cu 11,3%, la 13 milioane sau 0,7 bilete per capita.

    Cum este de aşteptat, Hollywoodul domină industria cinematografică la nivel global (peste 60% cotă de piaţă), dar şi filmele europene devin mai atrăgătoare pentru spectatori. |n Turcia (56,7%), Franţa (37,4%) şi Finlanda (28%) au fost înregistrate cele mai mari cote de piaţă pentru filmele naţionale.

    În 2016, pe piaţa românească s-au lansat 228 de filme, dintre care puţin peste 50% au fost americane, 30% europene, 10,9% româneşti şi restul de 7,9% din alte ţări. Din păcate pentru industria cinematografică locală, cota filmelor naţionale în cinematografe este de doar 1,7%, potrivit Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Filmele Star Wars: The Last Jedi şi The Fate of the Furious au fost filmele care au înregistrat cele mai multe vizite în Europa. Star Wars a obţinut primul loc în şapte ţări membre ale UNIC, iar filmul de acţiune cu maşini a fost numărul unu în şase ţări. |n Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia şi Turcia filmul care a ocupat primul loc în topul numărului de vizite a fost unul naţional; în rest, producţiile de la Hollywood şi-au adjudecat locul fruntaş în atragerea spectatorilor.

    Cel mai vizionat film în cinematografele din România a fost The Fate of the Furious (cunoscut drept Fast and Furious 8), care a avut peste 366.000 de spectatori doar în weekendul de lansare. Filmul a fost distribuit de Ro Image 2000, una dintre cele mai vechi firme de distribuţie şi locul doi pe plan local în funcţie de cota de piaţă. Pe locul doi şi trei, în funcţie de numărul de spectatori, au fost Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, urmat de Star Wars: The Last Jedi, ambele distribuite de Forum Film România.

    În România există cinci distribuitori de film care reprezintă la nivel local, şi pe bază de exclusivitate, marile studiouri cinematografice de la Hollywood, care constituie şi cea mai mare parte din piaţă; însă există şi distribuitori specializaţi pe producţii naţionale, producţii europene sau sunt distribuitori specializaţi pe filme de festival. Această structură este cam aceeaşi oriunde în lume.

    Pe plan local, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu codul CAEN 5913 (activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune) este HBO România, cu venituri de peste 112 milioane de lei şi cu un profit net de peste 3,5 milioane de lei în 2016. Următoarea în top este Vertical Entertainment, cel mai mare distribuitor pentru piaţa de cinema. Compania a trecut printr-un proces de rebranding în 2017 (renunţând la denumirea de Freeman Entertainment în favoarea Vertical Entertainment), iar anul trecut  a fost liderul segmentului distribuţie de film de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei şi cu un profit net de aproape 2 milioane de lei. ”Din box-office-ul total de anul trecut, Vertical Entertainment a avut încasări în valoare de aproximativ 79 de milioane de lei, ceea ce după calculele noastre ne poziţionează ca liderul pieţei de distribuţie, pentru al doilea an consecutiv“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment.

    În 2017, compania a lansat 44 de filme, iar cel mai vizionat a fost Justice League, cu peste 265.000 de spectatori, generând un box-office de peste 5,8 milioane de lei. Vertical Entertainement distribuie filmele studiourilor Warner Bros. Pictures, Lionsgate sau Amblin.

    Forum Film România a fost înfiinţat în 2010, când a preluat distribuţia în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, devenind distribuitor exclusiv în România al tuturor filmelor acestei case de producţie. |n plus, Forum Film România distribuie producţiile Lucasfilm, alături de o parte importantă a filmelor Marvel (francize precum Avengers, Captain America sau Iron Man), dar şi ale unor studiouri precum MGM sau FilmNation.

    Distribuitorul de filme este parte a grupului Cineworld, activ pe diverse segmente ale pieţei cinematografice, inclusiv operarea de cinematografe şi distribuţia de filme.

    În 2017, Forum Film România a adus în cinematografe 13 titluri, dintre care trei sunt în top cinci al lansărilor anului trecut, conform cinemagia.ro. Cele mai vizionate trei producţii distribuite de Forum Film România au fost: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, Star Wars: The Last Jedi şi Thor: Ragnarok. Forum Film România a avut o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei şi un profit net de doar 14.000 de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Tot anul trecut, Ro Image 2000 a distribuit în cinematografele din România 42 de filme, printre care în exclusivitate filmele studiourilor Paramount şi Universal. Conform cinemagia.ro, Ro Image 2000 este al doilea distribuitor din ţară, după cota de piaţă (26,35%), potrivit datelor CNC pe 2016. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,3 milioane de lei în 2017, ceea ce înseamnă un plus de de 22% faţă de 2016.

    Alţi doi mari distribuitori sunt Odeon Cineplex şi Intercomfilm Distribution, cu venituri de 14 milioane de lei, respectiv 1 milion de lei în 2016.

    Piaţa de film din România a crescut foarte mult datorită apariţiei mai multor centre comerciale în ţară care vin la pachet cu o sală de cinema. Operatorul de cinematografe Cinema City, parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa, şi-a început activitatea pe plan local în 2007, iar acum este cel mai mare operator din ţară. Compania domină piaţa şi operează 25 de multiplexuri din 18 oraşe, cu 231 de săli şi peste 41.000 de locuri. |n reţea, anul trecut au fost lansate 190 de filme.

    Cinema City a avut o cifră de afaceri de peste 233 de milioane de lei în 2016 şi un profit net de 36 de milioane de lei. Acesta e urmat, la mare distanţă, de Movieplex Cinema, cu încasări de 17 milioane de lei în 2016 şi un profit de 1,7 milioane de lei.
    ”Investiţiile Cinema City au contribuit la relansarea pieţei de cinema din România, care a trecut prin momente dificile, după închiderea multor cinematografe, majoritatea din reţeaua de stat, mai ales în oraşele mai mici“, spune Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea precizează că numărul de bilete vândute în Cinema City este tot mai mare de la an la an; pieţa a crescut de peste patru ori în zece ani, de la 3 milioane de bilete în 2007 la peste 13 milioane de bilete în 2016. ”|n ultimii trei ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro“, adaugă Ioana Ionescu.

    Mirela Matei, publicity coordinator la Ro Image 2000, susţine că odată cu extinderea reţelelor de cinematografe a crescut şi numărul spectatorilor plătitori de bilete. ”Sunt multe primării care au preluat săli de la reţeaua România Film, le-au modernizat şi dotat cu aparatură digitală. Acestea sunt în oraşe unde nu vor fi malluri cu cinematograf niciodată, aşa că iniţiativa este extraordinară, şi dă rezultate foarte bune“, spune ea. Adaugă şi că în România s-au lansat şi distribuitori de filme independente şi din zona de artă şi festivaluri, ”deci s-a diversificat şi oferta de filme pe piaţă. Existând mai multe ecrane, este loc şi pentru circa 200 de premiere pe an“.

    Transilvania Film, companie de distribuţie de film independent, este un exemplu în acest sens, iar în 2016 a depăşit borna de venituri de 1 milion de lei. ”Frecvenţa cu care merg la film spectatorii a crescut semnificativ începând din 2007. Desigur, mai este loc de creştere pentru a ajunge la nivelul pieţelor mature din punct de vedere cinematografic, ţinând cont, evident, şi de potenţialul demografic şi economic al ţării noastre“, spune Andreea Zidaru, general manager la Forum Film România; ea menţionează şi că apetitul românilor este ridicat mai cu seamă pentru noi formate de cinema, precum IMAX, 4DX sau Dolby Atmos. ”Aceste tehnologii sunt perfecte pentru blockbustere şi filme de acţiune sau aventuri, care se regăsesc în topul preferinţelor românilor.“

    Piaţa de cinema din România trece prin schimbări, fenomen care se regăseşte şi pe plan internaţional, consideră Raluca Moroianu; ea îşi susţine ideea prin câteva exemple în acest sens: ”creşterea numărului de ecrane, apariţia de noi formate precum 4DX sau Dolby Atmos, precum şi creşterea numărului de lansări de tip premieră“.

    Cum se stabileşte preţul unui film şi cum poate securiza o companie de distribuţie drepturile de difuzare? ”Preţurile pe care le avansăm în securizarea drepturilor de distribuţie variază în funcţie de casa de producţie, bugetul filmului, actorii şi regizorul ataşaţi proiectului şi evident potenţialul filmului respectiv pe piaţa locală“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment. Printre cele mai scumpe filme distribuite pe marile ecrane de această firmă se numără: Taken 3, The Divergent Series: Allegiant, Now You See Me 2.

    Care sunt provocările pentru companiile de distribuţie de film de pe plan local? ”E nevoie de multă pasiune, o cunoaştere profundă a profilului consumatorilor, identificarea grupurilor ţintă potrivite şi ajustarea campaniilor de marketing pentru fiecare film în parte, găsind unghiul relevant şi ţinând pasul, în acelaşi timp, cu tinerii şi cu preferinţele lor în ceea ce priveşte mijloacele media“, este de părere Andreea Zidaru, general manager al Forum Film România, precizând că este dificilă aducerea în sălile de cinema a spectatorilor mai în vârstă.

    Tehnologia a evoluat într-atât încât mersul la cinematograf nu este singura modalitate de a vedea un film. Acum poţi urmări un film pe televizor, pe laptop, tabletă şi chiar pe smartphone. Netflix a profitat de asta şi a lăsat în urmă modelul de business cu care s-a lansat, distribuirea de filme pe DVD, pentru streaming online. Acum, Netflix are 117 milioane de abonaţi din 190 de ţări, iar veniturile companiei au crescut de unsprezece ori din 2008 până în 2017, ajungând la 11,6 miliarde de dolari.
    Compania a investit foarte mult în conţinut orginal, atât filme cât şi seriale, şi a ”furat“ o parte din spectatorii care mergeau la cinema. ”Netflix a apărut ca urmare a tendinţei creşterii utilizării de dispozitive mobile, care permit consumul de film, mai degrabă individual, în alt mediu“, spune Andreea Zidaru. Ea este de părere că sala de cinema ”oferă încă o anume magie specială“ ce nu poate fi replicată acasă.

    ”Niciodată o astfel de vizionare nu se va compara cu experienţa completă şi unică a mersului la cinema. La fel cum un ecran mic de telefon sau de laptop nu se va compara cu ecranul uriaş de cinema şi cu impactul exercitat de acesta asupra percepţiilor şi emoţiilor trăite de spectator în sală“, consideră Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea punctează că un cinematograf beneficiează de tehnologii avansate care fac experienţa de vizionare altfel. ”Pentru noi este esenţial ca publicul să nu aleagă doar ce film va urmări, ci şi cum vrea să-l vizioneze. Când mergi la cinema, te poţi gândi – Azi am chef de o experienţă intensă în 4DX? Sau vreau, mai degrabă, să mă bucur de ecranul de la IMAX, sau de o seară relaxantă la VIP?“

    Raluca Moroianu consideră că marile companii care oferă filme şi seriale în regim de streaming precum Netflix sau Amazon reprezintă o alternativă la cinema şi nu crede că pot înlocui experienţa dintr-o sală de cinematograf. ”Oferta noastră de conţinut este net superioară celei pe care publicul o poate găsi pe acest tip de platforme şi evident experienţa la cinema este una premium şi va rămâne aşa, în vreme ce aceste platforme vor veni ca o completare la celelalte tipuri de distribuţie, cum ar fi TV sau cablu“, spune ea.

    Mirela Matei este de părere că presiunea Netflix nu este simţită pe plan local şi că marea problemă pentru distribuitorii de film din România rămâne pirateria. Ţara noastră rămâne un pol pentru piraterie, având în vedere că 60% din programele utilizate de români sunt piratate, în timp ce media la nivel global este de 40%.

    Şi Raluca Moroianu recunoaşte că piaţa neagră este o dificultate cu care se confruntă pentru distribuţia de film din România. ”Cu toate ca mersul la cinema rămâne un obicei de consum prezent în activităţile românilor, rata de piratare a filmelor atinge în continuare cote alarmante.“ Raluca Moroianu conchide că o soluţie pentru combaterea acestui fenomen ar fi lansarea filmelor pe plan local cât mai aproape de data de lansare internaţională, dacă nu chiar simultan.
     

  • Cannes 2018: Netflix îşi retrage filmele din selecţia festivalului

    Ted Sarandos, directorul de conţinuturi al Netflix, a declarat pentru Variety că organizatorii Festivalului de la Cannes au instituit o nouă regulă care interzice includerea în competiţia oficială a filmelor care nu beneficiază şi de distribuţie în cinematografele franceze.

    Sarandos a declarat într-un interviu pentru publicaţia Variety că s-a luat decizia ca Netflix să nu participe anul acesta la festival.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: boxe cu stil – VIDEOREVIEW

    Razer Nommo Chroma sunt o pereche de boxe 2.0 ce m-au impresionat de la început prin designul cool. Boxele au forme rotunjite şi arată ca două pistoale uriaşe. Ies, pur şi simplu, în evidenţă în lumea boxelor dreptunghiulare şi pătrăţoase. Mai mult, bazele circulare ale boxelor au o bandă de leduri (de aici şi numele de Chroma) ce redau 16,8 milioane de culori.

    Boxele se leagă între ele cu un fir, apoi boxa dreptă se conectează la curent şi la calculator (fie prin USB, necesar pentru iluminat, fie printr-un jack audio de 3,5 mm). Iluminatul este unul puternic şi adaugă un aer jucăuş boxelor, iar dacă nu-ţi place sau consideri lumina deranjantă, iluminatul se poate întrerupe.

    De asemenea, pe boxa din dreapta se află două butoane, unul pentru volum şi unul pentru bas. Boxele au difuzoare din fibră de sticlă de 3 inchi şi o frecvenţă de răspuns între 50 Hz şi 20.000 Hz. Compania susţine că încorporând fibră de sticlă, difuzoarele emit sunete de frecvenţă înaltă la o calitate mai bună. De asemenea, ascunse în spatele boxelor sunt porturi de bas menite să livreze un sunet mai plin, amplificând sunetele joase, de pildă o împuşcătură dintr-un joc video sau film sau basul dintr-o melodie EDM.

    Razer Nommo Chroma se instalează uşor şi funcţionează imediat. Pentru un plus de personalizare este nevoie de instalarea aplicaţiei Razer Synapse, cu ajutorul căreia poţi seta culoarea preferată pentru LED-uri (dacă vrei să se schimbe sau nu, cât de repede sau intensitatea acesteia). De asemenea, tot de aici se poate schimba volumul, dar se pot şi alege setări de sunet prestabilite (Default, Game, Music, Movie).

    Imediat cum am schimbat boxele de la calculatorul meu, ce-i drept unele ieftine, cu cele Razer am sesizat plusul de calitate pe care-l aduc acestea. Am început cu muzica şi am trecut prin lista de melodii, creată special pentru testele audio, şi am observat un sunet plin ce nu era distorsionat nici la volum maxim. Apropo de volum, boxele sunt foarte zgomotoase pentru mărimea lor şi excelente pentru o cameră de bloc. |n perioada de testare, atât la jocuri video, cât şi la consum media, am păstrat volumul undeva la 30%. Cum boxele au fost create special cu jocurile video în minte, sunetele joase sunt predominante în paleta de sunete oferite de Razer Nommo Chroma. Astfel, iubitorii de bas vor regăsi ceea ce caută în aceste boxe.

    Asta nu înseamnă că sunetele de mijloc şi înaltele nu se aud bine. Am încercat atât muzică clasică, cât şi melodii cu accent pe voce (Sam Smith – Writing’s On The Wall sau Adele – Someone Like You) şi sunetul este unul clar, iar vocile bine separate de instrumente. Apoi am trecut la rock şi la hituri precum Back in Black de la AC/DC sau Whole Lotta Love de la Led Zeppelin, unde înaltele trebuie să se audă foarte bine şi să nu fie înăbuşite de bas; asta s-a întâmplat şi în cazul de faţă. Am continuat cu un film şi câteva episoade din mai multe seriale şi am rămas în continuare impresionat de calitatea sunetului emis de aceste boxe. Vocile personajelor sunt clare şi pline, iar basul ce însoţeşte scenele de acţiune face filmul să prindă viaţă.

    Aşadar, calitatea audio a boxelor de această mărime este mai mult decât satisfăcătoare şi am fost mulţumit. Asta până când am început să aleg din diferite setări de care vorbeam mai devreme (Game, Music, Movie).

    Setările modifică profilul sunetului: Game şi Movie pun accent pe sunetele joase, în timp ce Music pune în evidenţă înaltele, iar Default este un mix între toate aceste setări. Sunetul pe Default este unul bun, iar Music este potrivit pentru muzică, dar am rămas dezamăgit de profilul Game şi puţin şi cel de Movie. Profilul Game nu l-am găsit potrivit pentru niciunul dintre jocurile testate de mine (Kingdom Come: Deliverance, The Division, Need for Speed Payback). Sunetul în acest mod căpăta un ecou neplăcut, astfel încât o împuşcătură cu o mitralieră suna ca şi cum aş fi tras dintr-un butoi, nu pe o stradă pustie. |n plus, sunetele joase sunt atât de accentuate, încât acoperă vocile personajelor. În cazul setării Movie se întâmplă acelaşi lucru, dar nu este chiar atât de grav. Din fericire, aceste moduri sunt opţionale şi poţi rămâne liniştit pe modul Default şi trece pe modul Music pentru audiţiile muzicale.

    Este clar că Razer, prin Nommo Chroma, are un public ţintă format din iubitorii de jocuri video care vor să-şi creeze un setup special acasă (acopaniind tastatura iluminată şi mausul iluminat) şi să aibă parte de un sunet bun. Cei care apreciază designul boxelor şi vor un sunet la fel de bun (caracteristicile tehnice sunt aceleaşi), dar nu vor luminile, atunci pot alege Razer Nommo.

  • Gadget Review: boxe cu stil – VIDEOREVIEW

    Razer Nommo Chroma sunt o pereche de boxe 2.0 ce m-au impresionat de la început prin designul cool. Boxele au forme rotunjite şi arată ca două pistoale uriaşe. Ies, pur şi simplu, în evidenţă în lumea boxelor dreptunghiulare şi pătrăţoase. Mai mult, bazele circulare ale boxelor au o bandă de leduri (de aici şi numele de Chroma) ce redau 16,8 milioane de culori.

    Boxele se leagă între ele cu un fir, apoi boxa dreptă se conectează la curent şi la calculator (fie prin USB, necesar pentru iluminat, fie printr-un jack audio de 3,5 mm). Iluminatul este unul puternic şi adaugă un aer jucăuş boxelor, iar dacă nu-ţi place sau consideri lumina deranjantă, iluminatul se poate întrerupe.

    De asemenea, pe boxa din dreapta se află două butoane, unul pentru volum şi unul pentru bas. Boxele au difuzoare din fibră de sticlă de 3 inchi şi o frecvenţă de răspuns între 50 Hz şi 20.000 Hz. Compania susţine că încorporând fibră de sticlă, difuzoarele emit sunete de frecvenţă înaltă la o calitate mai bună. De asemenea, ascunse în spatele boxelor sunt porturi de bas menite să livreze un sunet mai plin, amplificând sunetele joase, de pildă o împuşcătură dintr-un joc video sau film sau basul dintr-o melodie EDM.

    Razer Nommo Chroma se instalează uşor şi funcţionează imediat. Pentru un plus de personalizare este nevoie de instalarea aplicaţiei Razer Synapse, cu ajutorul căreia poţi seta culoarea preferată pentru LED-uri (dacă vrei să se schimbe sau nu, cât de repede sau intensitatea acesteia). De asemenea, tot de aici se poate schimba volumul, dar se pot şi alege setări de sunet prestabilite (Default, Game, Music, Movie).

    Imediat cum am schimbat boxele de la calculatorul meu, ce-i drept unele ieftine, cu cele Razer am sesizat plusul de calitate pe care-l aduc acestea. Am început cu muzica şi am trecut prin lista de melodii, creată special pentru testele audio, şi am observat un sunet plin ce nu era distorsionat nici la volum maxim. Apropo de volum, boxele sunt foarte zgomotoase pentru mărimea lor şi excelente pentru o cameră de bloc. |n perioada de testare, atât la jocuri video, cât şi la consum media, am păstrat volumul undeva la 30%. Cum boxele au fost create special cu jocurile video în minte, sunetele joase sunt predominante în paleta de sunete oferite de Razer Nommo Chroma. Astfel, iubitorii de bas vor regăsi ceea ce caută în aceste boxe.

    Asta nu înseamnă că sunetele de mijloc şi înaltele nu se aud bine. Am încercat atât muzică clasică, cât şi melodii cu accent pe voce (Sam Smith – Writing’s On The Wall sau Adele – Someone Like You) şi sunetul este unul clar, iar vocile bine separate de instrumente. Apoi am trecut la rock şi la hituri precum Back in Black de la AC/DC sau Whole Lotta Love de la Led Zeppelin, unde înaltele trebuie să se audă foarte bine şi să nu fie înăbuşite de bas; asta s-a întâmplat şi în cazul de faţă. Am continuat cu un film şi câteva episoade din mai multe seriale şi am rămas în continuare impresionat de calitatea sunetului emis de aceste boxe. Vocile personajelor sunt clare şi pline, iar basul ce însoţeşte scenele de acţiune face filmul să prindă viaţă.

    Aşadar, calitatea audio a boxelor de această mărime este mai mult decât satisfăcătoare şi am fost mulţumit. Asta până când am început să aleg din diferite setări de care vorbeam mai devreme (Game, Music, Movie).

    Setările modifică profilul sunetului: Game şi Movie pun accent pe sunetele joase, în timp ce Music pune în evidenţă înaltele, iar Default este un mix între toate aceste setări. Sunetul pe Default este unul bun, iar Music este potrivit pentru muzică, dar am rămas dezamăgit de profilul Game şi puţin şi cel de Movie. Profilul Game nu l-am găsit potrivit pentru niciunul dintre jocurile testate de mine (Kingdom Come: Deliverance, The Division, Need for Speed Payback). Sunetul în acest mod căpăta un ecou neplăcut, astfel încât o împuşcătură cu o mitralieră suna ca şi cum aş fi tras dintr-un butoi, nu pe o stradă pustie. |n plus, sunetele joase sunt atât de accentuate, încât acoperă vocile personajelor. În cazul setării Movie se întâmplă acelaşi lucru, dar nu este chiar atât de grav. Din fericire, aceste moduri sunt opţionale şi poţi rămâne liniştit pe modul Default şi trece pe modul Music pentru audiţiile muzicale.

    Este clar că Razer, prin Nommo Chroma, are un public ţintă format din iubitorii de jocuri video care vor să-şi creeze un setup special acasă (acopaniind tastatura iluminată şi mausul iluminat) şi să aibă parte de un sunet bun. Cei care apreciază designul boxelor şi vor un sunet la fel de bun (caracteristicile tehnice sunt aceleaşi), dar nu vor luminile, atunci pot alege Razer Nommo.

  • Românii sunt mai interesaţi de filmele indiene decât de Centenar

    Echipa de analiză a corelat toate ştirile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media şi pe bloguri, măsurând apoi interesul societăţii civile şi al autorităţilor faţă de temă independent de ştirile „oficiale”. Monitorizarea include instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice dar şi companii private.

    În ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar (articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă,  edili care se plâng de bugetele tăiate etc.) media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar şi fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 / lună.
    Din care 30.530 de români sunt interesaţi lunar doar de „Marea Unire” şi subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesaţi de Centenar în medie pe lună. Din aceştia, 1.320 au fost interesaţi de temă doar pentru şcoală (referate, compuneri şi eseuri).

    Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectaţi la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesaţi lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesaţi de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puţini).

    Din cei 37.560 de români interesaţi lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „CÂND a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „CINE a înfăptuit Unirea” şi un procent similar se întreabă „CARE este semnificaţia zilei de 1 decembrie”.
    Mai grav, 1 din 300 de români interesaţi de Centenar se întreabă „CÂŢI ANI sunt într-un centenar”. Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informaţii despre aceste teme nu ştiu „UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia”!…
    În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informaţii nu cunoaşte însemnătatea marelui eveniment istoric!

    Este un procent normal, ţinând cont de faptul că în primele 3 luni ale anului românii au fost interesaţi conform Google Trends în ordine de de Exatlon (emisiunea difuzată de Kanal D), de Australian Open şi de Calendar Ortodox, urmate de Simona Halep.

    Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este clar legat de semnificaţia istorică, nu de acţiunile/activităţile/evenimentele organizate în prezent sau de semnificaţia acestui eveniment pentru România anului 2018.

  • Filmele produse de platforme de streaming, precum Netflix, interzise în competiţia de la Cannes

    “Oamenii de la Netflix iubesc covorul roşu. Le-ar plăcea să fie prezenţi cu alte filme. Dar înţeleg că intransigenţa propriului lor model nu corespunde cu a noastră”, a declarat Thierry Fremaux, într-un interviu care a apărut în publicaţia Le Film Francais.

    În acelaşi interviu, Fremaux a mai spus că selfie-urile vor fi interzise pe covorul roşu începând cu ediţia din acesta an a Festivalului de Film de la Cannes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul festival din Europa Centrală şi de Est dedicat filmului politic revine la Bucureşti

    Dedicat filmelor cu tematică predominant politică, lungmetraje, filme de ficţiune sau documentare, reunite sub sloganul „Not so politically correct”, festivalul Cinepolitica va avea loc între 18 – 22 aprilie la Cinema Elvire Popescu şi Institutul Balassi din Bucureşti.

    După un an plin de evenimente majore, de la testele nucleare efectuate de Coreea de Nord  sau fenomenul fake-news la scandalul Weinstein sau ieşirea Statelor Unite din Acordul de la Paris, Cinepolitica revine cu cea de-a şaptea ediţie, unde spectatorii vor putea vedea cele mai noi şi puternice filme politice sau vor participa la dezbateri care punctează subiectele fierbinţi ale momentului.

    Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte). Evenimentul este finanţat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).

  • Pirateria online în 2017: muzica şi producţiile TV, mai populare decât filmele

    La nivel mondial, anul trecut, utilizatorii au făcut aproximativ 300 de miliarde de vizite pe site-urile de descărcări ilegale, în creştere cu 1,6% faţă de 2016, potrivit unui raport al firmei de consultanţă antipiraterie Muso.

    Însă, în timp ce descărcările ilegale de muzică şi producţii TV au fost în creştere, cele de filme au înregistrat un declin, potrivit raportului.

    Astfel, o treime dintre descărcările ilegale au avut ca subiect producţiile TV – 106,9 miliarde de vizite -, în top urmând muzica (73,9 miliarde) şi filmele (53,2 miliarde).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii filmului “Spectre”, daţi în judecată pentru 3,5 milioane de dolari

    Terry Madden, în vârstă de 66 de ani, lucra pentru companiile B24 şi EON Productions. În timpul unor filmări în Austria, în 2015, picioarele lui Madden au fost zdrobite după ce un automobil a fost scăpat de sub control.

    Madden, care a mai lucrat la filme precum “V for Vendetta”, de James McTeigue, şi “World War Z”, de Marc Forster, a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale. Compania de asigurări a EON Productions a acceptat cazul, dar Madden, care a lucrat la mai multe filme din franciza “James Bond”, spune că nu a primit niciun ban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Marvel îşi reintră în ritm

    Black Panther explică originile personajului şi se ţine departe de celelalte evenimente din Universul Marvel – un punct pentru regizor şi scenarişti.

    Mă cam plictisisem să-l văd pe Iron Man în toate filmele care n-aveau nicio legătură directă cu el; înţeleg că Robert Downey Jr. aduce bani, dar parcă prea mult strică.

    Acţiunea începe în momentul în care T’Chaka, regele Wakandei, îşi pierde viaţa în urma unui atentat comis la sediul Naţiunilor Unite. T’Challa (ştiu, Stan Lee nu a fost foarte inspirat) devine noul rege, ca unic fiu, şi decide să răzbune un atentat ce avusese loc în urmă cu vreo 20 de ani. Lucrurile se complică atunci când aflăm că mai există un pretendent la tron, iar T’Challa trebuie să salveze Wakanda.

    Noua producţie Marvel are şi mult mai multe scene de luptă între oameni – fără roboţi, nave spaţiale sau mai ştiu eu ce nebunii (există şi nave, dar într-un ”gramaj“ corespunzător), iar asta le mai aduce un punct celor responsabili.

    Regizorul Ryan Coogler, intrat în atenţia publicului după ce a regizat Creed, face o treabă minunată în spatele camerei: cadrele sunt luate impecabil şi sunt pe alocuri ameţitoare – ajută, desigur, şi că filmul e gândit pentru o vizionare la IMAX. |ncă un punct.

    Despre actori nu o să vorbesc prea mult, dar o să spun totuşi că m-a impresionat Chadwick Boseman (T’Challa). De restul distribuţiei, numai de bine.

    Nu pot să trec mai departe fără să remarc coloana sonoră, una dintre cele mai reuşite combinaţii muzicale din ultima vreme. Kendrick Lamar (aţi citit bine, e chiar rapperul recompensat cu 12 premii Grammy) a compus şi interpretează majoritatea cântecelor din film, în vreme ce Ludwig Göransson a semnat coloana sonoră propriu-zisă. Göransson a lucrat până acum la toate filmele lui Coogler şi pare că asistăm la o nouă colaborare de succes, aşa cum e cea dintre Damien Chazelle şi Justin Horowitz (La La Land, Whiplash şi multe altele).

    Importanţa filmului pentru persoanele de culoare din Statele Unite a fost subliniată de revista Time, care a dedicat coperta unui amplu material numit ”De ce Black Panther e un moment definitoriu pentru populaţia afro-americană din America“. E posibil să fie aşa, dar mie mi s-a părut că producătorii au apelat cam des la clişeele legate de subjugarea celor slabi; acesta e şi singurul lucru pe care aş putea să-l reproşez filmului.

    Concluzionez spunând că Black Panther mi-a readus apetitul pentru eroii Marvel, iar asta e mare lucru având în vedere notele pe care le-am dat producţiilor anterioare.


    Notă: 8,5/10