BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • O fabrică din România reia producţia şi va deservi mai multe pieţe europene, iar investiţia în primele etape de modernizare şi tehnologizare se va ridica la circa 4 mil. euro. Ce se va produce aici

    Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor izolante, parte a grupului Knauf, anunţă că a început producţia de vată minerală în cadrul fabricii de la Târnăveni, judeţul Mureş, în urma procesului de de retehnologizare şi modernizare a liniei de producţie existente, demarat după ce, în luna martie a acestui an, Knauf Insulation a devenit oficial proprietarul fabricii de vată minerală Gecsat S.A. din Târnăveni. 

    Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia alocată de Knauf Insulation pentru primele etape ale procesului de modernizare şi retehnologizare a liniei de producţie existente se va ridica la aproximativ 4 milioane de euro. „Obiectivul Knauf Insulation este acela de a avea una dintre cele mai performante linii de producţie din Europa, la cele mai înalte standarde, ce va asigura condiţii superioare şi sigure de lucru pentru angajaţi şi soluţii de cea mai înaltă calitate pentru clienţi, precum şi cele mai înalte standarde de responsabilitate ecologică”, susţin reprezentanţii businessului.

    Din datele companiei, fabrica Knauf Insulation de la Târnăveni are în prezent o capacitate de producţie anuală de peste 6.000 de tone. În luna septembrie are loc o a doua etapă de retehnologizare a liniei actuale, fapt ce va permite creşterea capacităţii de producţie la peste 8000 de tone.

    Odată implementat întregul plan investiţional, fabrica Knauf Insulation din Târnăveni va asigura o capacitate de producţie anuală de circa 60.000 de tone de vată minerală, cu scopul de a deservi atât necesarul intern, cât şi pieţele din Europa Centrală şi de Est.

    În momentul de faţă, la fabrica din Târnăveni îşi desfăşoară activitatea peste 50 de angajaţi, care beneficiază de condiţii de muncă, de instruire şi de pachete de beneficii la standardele Knauf Insulation. Din totalul numărului de angajaţi, 45 provin de la fosta fabrică Gecsat, iar restul au fost angajaţi după preluarea fabricii de către Knauf Insulation. De asemenea, compania se află într-un proces continuu de recrutare, în funcţie de nevoile specifice ale fiecărui departament. Knauf Insulation România numără în prezent un total de 67 de angajaţi.

    „Pentru anul în curs avem în derulare procese de recrutare pentru cel puţin 10 posturi în cadrul echipei de la Târnăveni, iar pe măsură ce vom da startul noii construcţii, vom comunica prin intermediul presei, precum şi prin anunţuri la staţiile de radio locale posturile disponibile”, declară Adrian Garofeanu, Director General Knauf Insulation România şi Bulgaria.
     

  • EXCLUSIV ZF. Scandia Food ar vrea să cumpere fabrica de zahăr de la Luduş de la grupul francez Tereos

    Grupul Scandia Food, controlat de familiile de antreprenori Gaşpar şi Creştin, ar vrea să cumpere fabrica de zahăr de la grupul Tereos de la Luduş (jud. Mureş), potrivit unui document consultat de ZF. 

    Grupul francez Tereos, cel mai mare pro­ducător de zahăr din Franţa, care a pătruns pe piaţa românească în 1992, iar închiderea fabricii este din cauză că activitatea nu a mai fost rentabilă după liberalizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr începând din 2017 şi din cauza costurilor ridicate cu producţia, iar businessul a fost pe scădere în ultimii cinci ani. 

    Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş, spunea anterior pentru ZF că a discutat cu actualul director al fabricii şi i-a spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător. Preţul de vânzare al acesteia este de circa 70 de milioane de euro, conform surselor ZF. 

    Odată cu închiderea fabricii de la Luduş, România ar mai rămâne cu o singură fabrică de zahăr din sfeclă de zahăr, a grupului austriac Agrana. 

    Scandia Food este un business de peste 500 de milioane de lei, care deţine 5 fabrici în România şi acoperă cererea de la snacks-uri până la mezeluri, şi o fabrică de conserve din carne în Bulgaria. Anul trecut, compania a cumpărat fabrica de produse congelate Ron’s Land Green şi producătorul de mezeluri Agra’s din judeţul Alba, iar recent, la 100 de ani de existenţă a fabricii pe piaţă, oficialii Scandia Food spuneau “suntem deschişi oportunităţilor de extindere prin achiziţia unor jucători cu notorietate din sectorul alimentar pentru atragerea de noi volume, intrarea în noi categorii dar şi de a beneficia de sinergii care derivă din acestea şi care contribuie la dezvoltarea businessulu”. 

    Fabrica de la Luduş are peste şase decenii pe piaţă şi producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, iar grupul francez Tereos, care o deţine, a anunţat la începutul acestui an că doreşte să o închidă. Adrian Chesnoiu, fostul ministrul Agriculturii, a negociat cu  managementul companiei Tereos România cumpărarea fabricii de către stat prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea şi continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică. Tranzacţia urma să fie semnată la 1 iulie 2022, dar miniştrii Agriculturii s-au schimbat, astfel că înţelegerea a picat. 

    În contextul închiderii fabricii, peste 150 de persoane ar fi rămas fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

     

  • Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“

    ♦ România rămâne în acest an cu o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr pentru producţia zahăr, cea a grupului austriac Agrana ♦ Astfel, îşi va satisface doar 10% din consum, într-un an în care preţul unui kilogram de zahăr a sărit de 1 euro în retail ♦ Importurile anuale se îndreaptă uşor şi sigur spre jumătate de miliard de euro.

    După două luni de la terme­nul stabilit pentru cumpă­rarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (jud. Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

    „Înţeleg că irigaţiile sunt necesare (a­cesta fiind unul dintre marile proiecte de in­vestiţii anunţate recent de Daea – n. red.), pentru că este secetă şi pentru noi cultiva­to­rii de sfeclă, dar cea mai urgentă problemă este achiziţia fabricii de zahăr de la Luduş. Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce ră­mân după ce e demolată şi o să mâncăm za­hăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultiva­tor de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.

    Fermierul cultiva anual 700-750 de hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru fabrica de zahăr de la Luduş şi trimitea 40.000 de tone de sfeclă. Anul acesta voia să crească supra­faţa până la 1.000 de hectare, dar în luna fe­bruarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunţat că există posibilitatea închiderii activităţii fabricii din localitatea Luduş din Mureş, din România, ţară în care veniturile au scăzut de la 238 de milioane de lei în 2016 la 158 de milioane de lei în 2021 şi a mers în toţi aceşti ani pe pierdere, conform datelor publice.

    Astfel, Teodor Aflat a mai rămas cu un singur contract de vânzare a producţiei, pentru Agrana, şi a diminuat suprafaţa până la 200 de hectare. Apoi, el a fost iniţiatorul demersurilor pri­vind oprirea dezmembră­rii fabricii de zahăr de la Luduş şi vânzarea sa pe bucăţi la fier vechi, după ce compania Tereos a re­nunţat să încheie contrac­te cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceştia, reuniţi în a­so­ciaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au iniţiat ulterior discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. „Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului“, spunea Chesnoiu în luna mai.

    Înţelegerea s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru în­che­ierea procedurii de cum­părare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisio­nat, fiind acuzat de abuz în serviciu. Petre Daea a depus jurămân­tul ca ministru al agri­cul­turii în data de 8 iulie, iar prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

    „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“, a spus Petre Daea, contactat vineri, 26 august, de ZF. Teodor Aflat susţine că fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, „a zis că bani sunt să o cumpere (se vehicula că francezii cer 70 mil. euro – n. red.), dar la 1 iulie trebuia să îi plătească pe francezi şi noi ne îndreptăm spre 1 septembrie, întrebarea este: mai vor să o vândă francezii? Ce face statul nostru astfel încât fabrica să nu ajungă la fier vechi?“.

    Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA“ Luduş, formată din apro­ximativ 400 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov, care au cultivat în ultimii ani sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 7.000 – 8.000 de hectare anual, i-au trimis o scrisoare lui Petre Daea prin care i-au cerut sprijinul privind salvarea fabricii.

    „Speranţa fermierilor este în sprijinul dumneavoastră pentru urgentarea demersurilor privind cumpărarea de către statul român sau de către investitori români. (…) Vă rugăm să consideraţi această scrisoare un strigăt de disperare din partea unor fermieri români. Instituţiile statului, în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sunt în măsură şi au pârghiile necesare pentru a duce la bun sfârşit demersurile privind achiziţia acesteia. În România, din cele 33 de fabrici existente, a rămas o singură fabrică de zahăr în funcţiune, cea de la Roman“, se arată în scrisoare.

    Fermierii se tem că odată cu trecerea timpului intervine şi riscul de a fi înstrăinate o parte din dotările fabricii. Producţia medie realizată la nivel de fabrică este de 47 t/h, iar prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectaţi atât angajaţii, cât şi fermierii şi industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr.

    „Această unitate nu trebuie distrusă, nu trebuie să ajungă la fier vechi, pentru că în viitorul apropiat nimeni nu va mai face alta. (…) Dacă nu mai producem zahăr în România, o să mâncăm ce ni se pune pe rafturile din supermarketurile străine şi dacă acum e 5,4 lei/kg, când nu va mai fi produs de noi, ci de străini, nu se ştie cât va ajunge, poate fi 10, 15, 20 lei/kg, pentru că noi nu am făcut la timp ce puteam face. Am lăsat să se distrugă toată industria românească şi acum trebuie să facem ceva să nu cadă complet şi această fabrică“, precizează Teodor Aflat.

    În acest an, producţia maximă ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile. România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Teodor Aflat susţine că în fabrica de la Luduş, dacă s-ar lucra la capacitate maximă, ar putea fi produs 25% din necesarul de consum al României şi fabrica poate porni anul viitor, căci anul acesta nu au mai fost făcute contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr.

    „E ultima fabrică care poate fi salvată. (…) Noi, cultivatorii, suntem interesaţi să o cumpărăm, să investim în ea, iar domnul Chesnoiu ne-a promis că statul ne ajută să luăm credite cu garanţii de stat pe 15 ani să repunem în funcţiune fabrica, să devenim acţionari. Însă dacă statul nu se implică acum să facă o investiţie strategică în binele naţiunii, fabrica se va demola şi sunt deja interesaţi investitori să cumpere terenul fabricii din Luduş“, a mai spus fermierul.

    Mai mult, el crede că va dispărea şi cultura sfeclei de zahăr, iar fermierii vor vinde utilajele pe care le deţin la fier vechi, căci nu pot fi folosite la alte culturi. „Noi, la ora actuală deţine utilaje pentru recoltarea sfeclei de zahăr de 1,4 milioane de euro.“

    În 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise.

     

  • Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiare“

    După două luni de la termenul stabilit pentru cumpăra­rea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (judeţul Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile Ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

    „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat, cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei. Înţelegerea dintre francezi, fostul ministru al agriculturii şi fermieri s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca ter­men-li­mită pentru încheierea procedurii de cumpărare a fabricii, doar că pe 23 iunie Adrian Chesnoiu a demi­sionat, iar Petre Daea a depus jurământul ca ministru al agriculturii în data de 8 iulie şi prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

     

  • Încă o investiţie gigant care trece pe lângă noi: Cea mai mare fabrică de baterii din Europa, în valoare de 7,3 miliarde de euro, va fi construită în Ungaria la Debrecen, la numai 90 de km de Oradea

    Compania chineză CATL a declarat vineri că va construi o fabrică de baterii în Ungaria în valoare de 7,3 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari), cea mai mare fabrică de baterii din Europa de până acum, în timp ce cel mai mare producător de baterii pentru vehicule electrice din lume se pregăteşte să răspundă cererii tot mai mari din partea producătorilor auto mondiali.

    CATL a declarat că construcţia fabricii de 100 GWh (gigawaţi oră) din oraşul Debrecen din estul Ungariei, de la 90 km de Oradea, cea mai mare investiţie a sa în străinătate, va începe anul acesta, după ce va primi aprobările, şi nu ar trebui să dureze mai mult de 64 de luni.

    După ce va fi construită, aceasta va fi cea mai mare fabrică de celule de baterii din Europa şi a doua fabrică a CATL din regiune, producând celule şi module de baterii pentru producători auto, printre care Mercedes-Benz, BMW, Stellantis şi Volkswagen.

    Extinderea are loc în condiţiile în care constructorii europeni de automobile accelerează tranziţia către vehiculele electrice pe pieţele lor naţionale, ceea ce a determinat o creştere a cererii de baterii din partea furnizorilor locali şi a provocat o fugă la acordurile de aprovizionare pentru a evita blocajele de producţie.

    Volkswagen, Mercedes-Benz şi Tesla (TSLA.O) au anunţat sau au început să implementeze planuri majore de extindere a bateriilor în Europa pentru a-şi asigura accesul la celule şi materii prime vitale şi pentru a-şi susţine strategiile de electrificare.

    Investiţia CATL va marca “un salt uriaş în expansiunea globală a CATL”, a declarat Zeng Yuqun, fondatorul şi preşedintele companiei, într-un comunicat.

    De asemenea, compania chineză îşi continuă planurile de producţie de baterii în America de Nord până în 2026 pentru clienţi precum Ford Motor (F.N), a relatat anterior Reuters, în pofida tensiunilor dintre Beijing şi Washington.

  • Fosta fabrică de încălţăminte Clujana din Cluj Napoca, clădire deţinută de Consiliului Judeţean Cluj Napoca, a fost transformată în cel mai mare hub creativ din Transilvania

    Fosta fabrică de încălţăminte Clujana, un spaţiu de patrimoniu industrial de 2200 metri pătraţi aflat în prezent în proprietatea autorităţilor locale din Cluj Napoca, a fost transformată într-un hub creativ regional, sub denumirea MushuROI, un concept iniţiat de Sani Stranszky şi dezvoltat împreună cu Adrian Dragoş.

    Centrul reuneşte proiecte de artă, design, fotografie, producţie video, digitală şi architecture, urmând să găzduiască o serie de evenimente şi întâlniri.

    Vodafone România s-a alăturat demersului în calitate de partener.

    Iniţiativele culturale care se alătură hubului MushuROI beneficiază şi de sprijin în atragerea de fonduri şi finanţările europene pentru perioada 2021-2027 prin programul Europa Creativă, subprogramul Cultură;  Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori; Noul Bauhaus European.”     

    Sprijinul concret oferit de MushuROI constă în scrierea şi implementarea proiectelor, oportunităţi şi opţiuni de parteneriate & proiecte.   

    MushuROI este o iniţiativă public-privată şi se bucură de sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Vodafone, UniCredit Bank, VISA şi Kronospan.

    Fostul sediu al societăţii Clujana a ajuns în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj în 2018, după ce firma a intrat în insolvenţă. Fabrica de încălţăminte, înfiinţată în 1911, a ieşit din insolvenţă în 2020.

     


     

     

  • Producătorul de cabluri auto Leoni caută peste 240 de oameni pentru fabrica din Arad

    Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Arad, parte a grupului german Leoni, cu vânzări consolidate de 5,1 mld. euro în 2021, are disponibile în prezent 243 de locuri de muncă pentru mun­citori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor la fabrica de cablaje din Arad, potrivit informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Arad. Germanii oferă angajaţilor diferite traininguri de formare profesională pentru toate poziţiile din cadrul companiei, cum ar fi soft skills şi cursuri de limbi străine.

    Compania Leoni Wiring Systems Arad administrează fabricile de cablaje auto din Arad, Beiuş (Bihor), dar şi pe cea din parcul industrial Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, un proiect demarat de germani pe piaţa locală în 2017, când Leoni a preluat spaţiul în care a funcţionat producătorul italian de anvelope Pirelli. Cu aproximativ 13.000 de angajaţi la nivel local, Leoni este unul dintre cei mai mari angajatori din România, potrivit datelor de site-ul companiei.

    Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu. În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german.

    Compania Leoni Wiring Systems Ro cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Principalii clienţi ai Leoni sunt producătorii germani de maşini, dar şi alte companii din industria vehiculelor comerciale. Grupul Leoni a ajuns în 2021 la vânzări consolidate de 5,1 mld. euro şi la aproape 100.000 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ului companiei.

     

     

     

     

     

  • Degeaba raportăm salarii medii nete de 4.000 de lei când un muncitor dintr-o fabrică de componente auto germană ia în mână 1.800 de lei. Un muncitor dintr-o fabrică auto câştigă între 3.300 şi 3.700 de lei brut pe lună

    Companiile din zona de producţie obişnuiau să crească salariile angajaţilor, în medie, cu 8-12% în fiecare an până anul trecut, însă inflaţia în creştere şi deficitul de candidaţi fac ca anul acesta majorările de salarii să fie mai accelerate.

    ♦ „Până la finalul acestui an, un muncitor dintr-o fabrică producătoare de componente auto va ajunge la un salariu de 5.000 de lei brut pe lună“, spune Cristian Huzău, country manager, firma de recrutare Gi Group ♦ Pe fondul inflaţiei în creştere, companiile sunt nevoite să majoreze de mai multe ori salariile într-un an.

    Companiile din zona de producţie obişnuiau să crească salariile angajaţilor, în medie, cu 8-12% în fiecare an până anul trecut, însă inflaţia în creştere şi deficitul de candidaţi fac ca anul acesta majorările de salarii să fie mai accelerate. În luna mai a acestui an, rata inflaţiei a ajuns la 14,5%, pentru nivelul creşterilor de salarii bugetate de companiile private. Totuşi, în unele fabrici, creşterile salariale din acest an vor depăşi cu mult nivelul inflaţiei, pentru ca angajaţii să resimtă beneficiul majorărilor salariale, dincolo de creşterea costului vieţii.

    „Un muncitor dintr-o fabrică auto câştigă în medie 3.300 – 3.700 brut, plus celelalte beneficii – tichete de masă, sporuri, asigurare medicală. Cu siguranţă la final de an salariul unui muncitor va fi în jur de 5.000 de lei brut, astfel încât să-i fie asigurată angajatorului  o sta­bi­litate a perso­nalului. În zona de inginerie, de dezvoltare, vorbim deja de salarii de câteva ori mai mari. Procentual, salariile inginerilor nu vor creşte cu 20%-30%, dar va creşte pachetul de beneficii. Acum depinde şi de deciziile pe care le vor lua şi guvernanţii“, a spus Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    În opinia lui, piaţa muncii din România a ajuns cam în aceeaşi situaţie cu cea din vestul Europei, unde deja candidaţii nu mai sunt dispuşi să facă joburile clasice pe salariile existente, prea mici faţă de costul vieţii.

    „Apar tot mai multe joburi noi, diversificate, cu venituri mai mari decât joburile clasice“.

    În ultimii doi ani, conform lui Cristian Huzău, cele mai căutate locuri de muncă au fost în logistică, food delivery, ride sharing, online marketing, creare de conţinut, call center şi back-office, deoarece sunt joburi mai uşoare şi mai accesibile decât cele în domeniul construcţiilor sau al agriculturii.

    De asemenea, în ultimii ani a avut loc şi o migraţie serioasă a forţei de muncă necalificată din România către vestul Europei mai ales în zona de construcţii şi de agricultură, ceea ce a condus la lipsa de personal necalificat. Soluţionarea problemei a constat în aducerea forţei de muncă din Nepal, India şi Pakistan.

    „Salariile lucrătorilor din afara României nu sunt mai mari decât ale românilor. Costul cu ei este mai mare: costul de a obţine documentaţia, costul de transport, şi pe lângă costurile salariale mai există un cost de cazare şi de masă“.

    Totodată, el a adăugat că nu li se poate acorda o majorare salarială lucrătorilor români echivalentă cu costurile pe care le cheltuie angajatorul cu candidaţii asiatici, pentru că astfel este nevoie de majorare salarială pentru toţi angajaţii români: „Ponderea angajaţilor din străinătate este mică versus numărul total de angajaţi dintr-o companie. Ce rezolvă, de fapt, forţa de muncă externă este faptul că asigură stabilitate. Minimul de contract pe care şi-l doresc este de măcar un an de zile. Ei ar prefera să vină pentru doi ani.“

    Gi Group în România are peste 1.800 de angajaţi şi în urmă cu doi ani a început să aducă personal din state asiatice. Pentru a aduce un angajat străin durează 4-6 luni, iar firma dispune deja de 60 de angajaţi nepalezi şi urmează să alăture firmei încă două-trei valuri până la toamnă.

     

    Ce fel de capitalism am construit în România?

    ► Salariile mici din fabrici i-au făcut creativi pe muncitorii români. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de bonusuri aplicate în fabricile din România este aşa-numitul „bonus de prezenţă“. Acesta are o valoare de 100 – 200 de lei pe lună şi se acordă muncitorilor care vin toată luna la serviciu, fără să îşi ia concedii medicale. Angajatorii au inventat acest bonus în urmă cu câţiva ani, când muncitorii îşi luau câteva zile de concediu medical fictiv în fiecare lună şi primeau indemnizaţie echivalentă cu 75% din venitul brut şi îşi suplimentau veniturile lucrând ca zilieri în agricultură, fără forme legale.

    ► În vremea comunismului, lucrurile păreau clare: „Tata cântă pe tractor/mama cozonaci ne face/ iar noi învăţăm cu spor/ Când e pace“. Sau: „Tatăl meu coboară-n mină,/Ca să smulgă fierul,/Dar pe seară, mult îi place/ Să privească cerul. /Tatăl meu dă ţării pâine/ E pe câmpuri vara/ Are mari oştiri de grâne/ Cât se-ntinde ţara.“ Şi acum multitasking. Şi la fabrică şi la cules de vinete.

     

  • Fosta fabrică de covoare Cisnădie din Sibiu se transformă în parc de retail. Investiţia ajunge la 11 mil. euro

    Dezvoltatorul imobiliar Zacaria, parte a grupului internaţional Alf Mizzi & Sons, fondat în Malta, urmează să deschidă în a doua jumătate a anului viitor un parc de retail, în localitatea Cisnădie din Sibiu, în urma unei investiţii de peste 11 milioane de euro.

    Proiectul va fi dezvoltat prin reconversia fostei fabrici de covoare Cisnădie pe o suprafaţă totală de 11.500 de metri pătraţi, şi va include o suprafaţă închiriabilă de 9.000 de metri pătraţi şi o ancoră de tip supermarket, arată datele transmise luni de compania de consultanţă imobiliară CBRE România, care gestionează activitatea de leasing din cadrul proiectului şi care a demarat deja procesul de închiriere a spaţiilor comerciale.

    “Am iniţiat procesul de închiriere pentru unul dintre cele mai importante parcuri de retail din centrul ţării (…) Luând în considerare marile branduri care vor fi acomodate de complex, Zacaria Retail Park Cisnădie va deveni o destinaţie de tip one-stop-shop, îndeplinind nevoilor clienţilor şi constituindu-se într-una dintre investiţiile semnificative din judeţul Sibiu”, spune Cristina-Maura Toros, Leasing Manager la CBRE România.

    Cisnădie s-a aflat în plină expansiune în ultimii doi ani, atrăgând mai multe investiţii rezidenţiale şi de agrement, dar şi noi locuitori din Sibiu. Oraşul a înregistrat o creştere semnificativă, de 30%, în ultimii opt ani, procent reprezentând populaţia care a ales să se mute în acestă localitate din imediata vecinătate a Sibiului, potrivit PMUD Sibiu (Programul de Mobilitate Urbană Durabilă), aflat în prezent în dezbatere publică.

    Totodată, numărul populaţiei rezidente în Sibiu a scăzut din 2016 cu aproximativ 0,3% în fiecare an, potrivit Institutului Naţional de Statistică 2021. Populaţia oraşului este în continuă scădere, însă doar o mică parte dintre cei care migrează în alte localităţi o fac schimbându-şi reşedinţa. Acest lucru face ca oraşul Sibiu să se extindă (extindere urbană), deşi numărul populaţiei rezidente scade.

    “Continuăm să investim în multiple proiecte, iar portofoliul nostru se va extinde în următorii ani. Pentru că am văzut nevoile comunităţii locale şi dorinţa de extindere regională a multor jucători din retail, am decis să investim în dezvoltarea Cisnădie şi a judeţului Sibiu prin construirea unui nou parc de retail. Având în vedere că sediul nostru se află în Sibiu, ne-am fundamentat decizia şi pe cunoaşterea pe care o avem despre potenţialul real al cererii locale”, explică Marius Moga, Sales & Marketing Manager la Zacaria.

    Zacaria Retail Park Cisnădie este al doilea parc de retail şi al 15-lea proiect imobiliar dezvoltat de compania imobiliară din România.

    Constructorul a început deja lucrările la cea mai mare investiţie de retail de până acum din Cisnădie, iar lucrările de demolare şi reconversie sunt în plină desfăşurare.

    Proiectul a fost realizat de compania de arhitectură Triptic Studio. Umând cerinţele de sustenabilitate si regenerare urbană, Zacaria Retail Park Cisnădie integrează spaţii comerciale cu promenade pietonale, grădini verticale, zone de relaxare, locuri de joacă şi spaţii pentru găzduirea diferitelor evenimente culturale sau sportive, pentru a răspunde nevoilor oraşului.

    Până în prezent, Zacaria a dezvoltat peste 200.000 de metri pătraţi de spaţii industriale, peste 15.000 de metri pătraţi de spaţii de retail şi birouri şi a finalizat dezvoltarea şi vânzarea a 4 proiecte rezidenţiale. În timp ce portofoliul rezidenţial de proiecte Valletta se extinde în prezent, cu două dezvoltări în curs de desfăşurare în Sibiu şi Craiova, compania îşi extinde şi investiţiile în sectorul de retail.

     

  • Guvernul Ucrainei: Rusia a pierdut atât de mulţi soldaţi încât este nevoită să depoziteze cadavrele într-o fabrică de ambalat carne transformată în morgă

    Ucraina susţine că armata rusă a pierdut atât de mulţi soldaţi încât a rămas fără spaţiu de stocare a morţilor în oraşul ocupat Melitopol, a raportat Business Insider.

    Un comunicat de presă al diviziei de informaţii a ministerului ucrainean al apărării afirma joi că ruşii caută „frigidere suplimentare” pentru a depozita cadavrele soldaţilor morţi, după ce aceştia au rămas fără spaţiu într-o fabrică de ambalare a cărnii devenită morgă.

    „Administraţia de ocupaţie a oraşului Melitopol caută urgent congelatoare şi frigidere industriale suplimentare. Se ştie că uzina de ambalare a cărnii din oraş, care a fost transformată în morgă, este deja complet plină cu cadavrele ocupanţilor ucişi”, se arată în declaraţia ministerului ucrainean al apărării.

    Guvernul Ucrainei susţine că ministerul rus a început reutilizarea fabricii de ambalare a cărnii pe 6 iunie, transformând-o în morgă. Conform ucrainenilor, proprietarii fabricii de ambalare a cărnii au fost informaţi că vor trebui să predea instalaţia gratuit pentru a păstra cadavrele ruşilor căzuţi.

    Potrivit oficialilor ucraineni, cadavrele ruseşti sunt aduse la uzina de ambalare a cărnii din afara oraşului Melitopol. Ucrainenii au spus că aceşti soldaţi au murit probabil în lupte aprige în apropierea oraşelor Polohy şi Huliaipole din regiunea de sud-est Zaporizhzhia.

    „Aceste evenimente sunt asociate cu pierderi grele ale ocupanţilor”, a scris Ministerul Apărării ucrainean. „În plus, păstrarea pe termen lung a cadavrelor celor ucişi se datorează intenţiilor conducerii ruse de a ascunde amploarea reală a pierderilor de electoratul rus”.

    Această informaţie oferită de guvernul ucrainean vine la doar o săptămână după ce Putin a ordonat ca peste 134.500 de recruţi să se alăture armatei ruse.

    Forţele ruse au ocupat Melitopolul în februarie. De atunci a fost sub controlul Kremlinului, deşi ruşii se confruntă cu o rezistenţă continuă din partea locuitorilor ucraineni ai oraşului.