BusinessMagazin

Tag: export

  • Norvegia suspendă exportul de arme către Emiratele Arabe Unite, din cauza războiului din Yemen

    Deşi statul norvegian a declarat că nu există nicio dovadă clară că munţia şi armele făcute de acesta sunt folosite în războiul Yemenului, care durează de aproape trei ani, există un risc ridicat al implicării armatei Emiratelor Arabe în conflictul din regiune.

    “Ministerul Afacerilor Externe a decis, ca o măsură de precauţie, să interzică licenţa, deja aprobată, pentru exportul produselor de apărare de categoria A către Emiratele Arabe Unite. Asta înseamnă că nicio armă sau muniţie nu poate fi exportată acolo”, a arătat un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kremlin: Decizia SUA de a aproba exportul de arme în Ucraina ar putea declanşa un conflict sângeros

    În pofida dezvoltării recente a cooperării între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, liderul SUA a aprobat, miercuri, vânzarea unor arme letale către Ucraina, care să ajute statul ucrainean în combaterea separatiştilor pro-ruşi.

    În acest context, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), Leonid Slutski, a declarat că decizia Administraţiei de la Washington subminează Acordul de la Minsk, în care este prevăzută retragerea armelor grele şi a trupelor străine de pe teritoriul Ucrainei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a importat jucării de peste 7 miliarde de euro şi a exportat de 1,5 miliarde de euro în 2016

    Exporturile Uniunii Europene (UE) către ţările care nu fac parte din blocul comunitar sunt de cinci ori mai mici decât importurile din ţările care nu fac parte din UE. În 2016, jucăriile importate de UE valorau aproape 7,2 miliarde de euro, iar exporturile doar 1,5 miliarde de euro către ţările non-UE. Valoarea jucăriilor importate în UE a crescut cu aproape 70% în ultimii zece ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export

    . Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

    Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.

    „IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.

    In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.

    IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.

    UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

     

  • Ce e patriotismul? Cunosti vreun cantec patriotic? Intrebarile la care tineri din Timisoara n-au stiut sa raspunda. Cine e de vina

    A venit cu toate explicatiile directorul Colegiului National Banatean, profesorul de istorie Sorin Ionescu, invitat in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de Orasul Timisoara si opiniatimisoarei.ro, din studioul HDV.
     
    „Daca ma intrebati din punct de vedere strict profesional, e trist. E trist ceea ce vedem, pentru ca, pana la urma, nu copiii sunt de vina, ci o criza a sistemului de educatie si a sistemului nostru de zi cu zi, in care se vede ca nu reusim de 27 de ani sa ne regasim ca natiune, ca popor. Daca ne uitam si pe ce spun sociologii, ca foarte multi tineri din ziua de azi considera ca patria este acolo unde iti gasesti un loc mai bine platit de munca sau te simti mai bine respectat sau reprezentat, o sa ne dam seama ca avem o mare problema la nivelul societatii in a defini patriotismul„, a spus Sorin Ionescu in INTERVIURILE TIMISOAREI.

    Profesorul de istorie a venit si cu explicatii.

    „Termenul de patriotism, pentru noi, care am prins si din perioada nationalist-comunista, are o alta conotatie. Sa nu uitam ca pana in 1989 si chiar si dupa 1989, din punct de vedere cultural, noi am trait intr-un nationalism-comunism extrem de agresiv. Trebuie sa recunoastem, spre exemplu, ca la limba romana, noi nu studiam romantismul, ci studiam cate un reprezentant roman si aveam impresia ca reprezentantul nostru este cel care a creat curentul la nivelul intregii Europe. Deci, cred ca, daca acesti copii au o criza de identitate in a defini patriotismul, criza lor vine de la generatiile anterioare, care nu au reusit sa le explice foarte clar ce inseamna aceste valori. Totdeauna in istorie functioneaza teoria vinei celuilalt. Totdeauna sunt de vina altii pentru ce nu reusim noi sa facem din punct de vedere social, dar, daca ar trebui sa fim cinstiti, si foarte desele schimbari au dus la aceasta situatie. Este si o generatie de un alt tip, este o generatie de informatica, probabil ca daca ii lasati un pic sa isi caute pe Google, in 3 minute va dadeau toate cantecele posibile si toate definitiile conform DEX-ului„, a mai spus profesorul Sorin Ionescu.

    Directorul CNB a mai sustinut ca societatea romaneasca a intrat dupa ’89 intr-o criza de identitate.

    „Din punctul meu de vedere, sunt mai degraba sunete pe care le aud in decor, decat definitii ale unui termen. Ceea ce mi s-a parut mie extrem de interesant este faptul ca, poate exceptandu-l pe ultimul, ceilalti s-au exprimat destul de monosilabic, chiar si cei care s-au apropiat de definitie nu au reusit sa lege mai mult de doua cuvinte. Este clar ca dupa Revolutia din 1989, societatea romaneasca a intrat inclusiv intr-o criza de identitate, si este clar ca va trebui sa treaca inca mult timp si sa se aseze un pic valorile sociale, pana cand acesti tineri sa poata sa raspunda la aceste intrebari„, a mai precizat Sorin Ionescu.

    Intrebat cum le-am putea insufla copiilor patriotismul, profesorul a sustinut ca mai intai trebuie sa rezolvam criza valorilor care s-a adancit in sanul societatii.

    „Este foarte greu sa le cerem copiilor nostri ceva, in conditiile in care nu intotdeauna noi le oferim ce isi doresc sau ce au nevoie. In primul rand, societatea romaneasca inca sufera de o criza a valorilor, iar cei care sunt buni si muncesc in mod constant, inca din scoala, se simt dezamagiti cand vad ca nu sunt intotdeauna valorizati de societate. Aici avem o problema, in a-i pune pe primul loc. Noi ne-am asteptat ca, pana la urma, copiii nostri sa fie suma realizarilor din frustrarile noastre. In acest moment, cel care poate sa recupereze si sa inoculeze valorile acestea, este sistemul de educatie„, a precizat Sorin Ionescu.

     
     

  • „Ograda cu struţi”, afacere cu profit de 100.000 de euro anual, pornită la Sebeş cu banii din nuntă

    În anul 2009, Anca şi Marius Farcaşiu au cumpărat două femele de struţ şi un mascul, iar în prezent au 30 de familii, sacrificând, în fiecare an peste 1.000 de păsări.

    „Înainte să ne apucăm de această afacere am trimis câteva e-mailuri în Germania, Franţa şi Olanda să vedem dacă cineva e dispus să cumpere carne de struţ. Am fost surprins să primim înapoi câte tone le putem livra pe săptămână. În secunda doi m-am apucat de această afacere cu struţi, pregătind ograda, fără să mă mai gândesc unde vreau să ajung. Era clar că acolo voiam să ajung”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Marius Farcaşiu.

    Antreprenorul a adăugat că a reuşit să se dezvolte investind profitul şi dublând, astfel, de la an la an, numărul familiilor de struţi. Anul acesta a luat primul credit pentru a finaliza un abator în care sacrifică păsările.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Produsul românesc pe care-l vor toţi străinii. Au devenit unele dintre cele mai căutate mărci din lume

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pariu pe export

    Opt fermieri, cu vârsta de până în 45 de ani, au mizat pe cartea antreprenoriatului şi au renunţat la statutul de angajaţi la Bucureşti şi Iaşi; ulterior, s-a mai alăturat un alt fermier, astfel încât numărul lor a ajuns la nouă. S-au asociat anul trecut şi cultivă acum nouă plantaţii de cătină certificate ecologic sau în proces de obţinere a acestui certificat. Plantaţiile sunt răspândite în mai multe judeţe din România, localizate în zone neinundabile şi fertile. Împreună, acestea alcătuiesc cea mai mare cultură de cătină ecologică din România, totalizând o suprafaţă de peste 80 de hectare. „Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această cooperativă, pentru că legea cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat toată legislaţia şi, cu ajutorul unor avocaţi, după şase luni de dezbatere, am reuşit să finalizăm actele de înfiinţare”, a declarat Mădălina Giurescu, membru fondator al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

    Suprafeţele deţinute de Cooperativă se găsesc în Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad şi Călăraşi; conform fondatoarei, Cooperativa Bio Cătina deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în timp ce restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de la 5 la 30 ha. Cooperativa primeşte din ce în ce mai multe cereri de aderare, iar în acest ritm, Giurescu estimează că până la finele lui 2018 suprafeţele cultivate vor însuma 200 ha, dublu faţă de anul acesta. „Este important să creştem, pentru că astfel obţinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori şi, deci, condiţii comerciale mult mai avantajoase. Una este să negociezi vânzarea unui TIR cu marfă şi alta este să negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul şi constanţa în calitate atrag cu totul alte condiţii comerciale”, explică reprezentanta asociaţiei.

    În ceea ce ţine de estimările financiare, fondatoarea ţine să precizeze că recoltarea nu s-a încheiat încă, iar cantitatea de cătină obţinută diferă de la o fermă la alta în funcţie de anul plantaţiei. Mai mult, anul acesta a fost unul dificil pentru fructe, iar cătina din diferite zone geografice ale ţării a fost afectată de îngheţul din luna martie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să între pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. „Condiţia este să ai capabilităţi de păstrare în condiţii adecvate, iar pentru cătină asta înseamnă camere frigorifice la -20 grade sau uscătoare de mari dimensiuni pentru deshidratare”, adaugă fondatoarea asociaţiei.

    În acest an, întreaga producţie a cooperativei pleacă mai cu seamă spre ţări scandinave; urmează negocierile cu clienţi interesaţi din piaţa asiatică, dar şi din Germania, Ungaria, şi alte ţări. „Piaţa din Europa este importantă şi ea, însă presiunea pe preţ este un impediment important”, spune Giurescu, care argumentează că preţul pe piaţa europeană este de aproximativ 2.000 de euro pe tona de cătină. „Scopul nostru este să dezvoltăm pieţe noi. Ne gândim ca în viitor să ne dezvoltăm şi în zona de procesare, eventual prin atragerea de fonduri europene, completate de investiţii proprii. Astfel, vom putea aduce o valoare adăugată mai mare membrilor asociaţiei, prin preluarea întregii lor producţii de cătină la un preţ mai mare, care să le ofere o profitabilitate mai bună”, detaliază Mădălina Giurescu planurile de viitor ale cooperativei.

    Investiţia totală în cultura de cătină, la nivelul tuturor membrilor fondatori, depăşeşte 800.000 de euro, iar fermierii speră să-şi amortizeze investiţia după cea de-a treia recoltă, în 2020. În legătură cu acest aspect, Giurescu ţine să precizeze: „Aş dori să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa.” În primul rând, explică ea, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro, pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente etc., fără de care investiţia în cultura propriu-zisă nu are rost. „Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic, de aproximativ 5.000 euro pe hectar”, spune fondatoarea. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide; astfel, prin tăierea ramurilor se obţine o recoltă o dată la doi ani ori se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Aşadar, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. „Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică”, adaugă Giurescu.

  • România este al patrulea exportator de biciclete electrice din Uniunea Europeană

    Germania este cel mai mare exportator de biciclete electrice, exportând 240.000, anul trecut, ceea ce reprezintă 29% din total. Ţara este urmată de Belgia (170.000, respectiv 20%), Olanda (100.000, respectiv 12%), România (82.000, respectiv 10%) şi Cehia (57.000, respectiv 7%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Apărării: Elicopterele de luptă care vor fi produse în România vor merge şi la export

    “Avem o analiză şi am stabilit un necesar de înzestrare pentru următorii 10 ani cu elicoptere de luptă. Majoritatea acestor elicoptere vor fi produse în România. Am discutat de producţia a câteva dintre ele în Statele Unite, dar cu muncitori români care vor merge la specializare acolo. Evident că o fabrică de elicoptere în România nu va fi construită doar pentru nevoile armatei naţionale. Ea va fi şi exportator pe alte pieţe, dar asta este o chestiune comercială care nu are legătură cu MApN”, a declarat Adrian Ţuţuianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro