Tag: evolutie

  • Numărul de cazuri de infecţie cu coronavirus depăşeşte noi praguri alarmante după mult timp

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.015  de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 19 pacienţi au murit. 243 de persoane sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, pe teritoriul României au fost confirmate 1.095.885 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 1.053.974 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. 34.509 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 27.08.2021 (10:00) – 28.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 19 decese (11 bărbaţi şi 8 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi , Maramureş, Neamţ, Olt, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 19 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria 50-59 ani, 5 la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 5 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    18 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1.815. Dintre acestea, 243 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.057.529 de teste RT-PCR şi 2.344.651 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.130 de teste RT-PCR (4.834 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 11.296 la cerere) şi 27.756 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 6.190 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.849 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 54.970 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 52 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.574 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.778 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 21 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 2 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia şi Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 193 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran şi unul în Polonia, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Veşti proaste pentru toţi şoferii din România. RCA-ul se scumpeşte în august. Vezi care este categoria care plăteşte cel mai mult

    Tarifele de referinţă la poliţele RCA, publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), vin cu creşteri pe anumite segmente, comparativ cu tarifele de referinţă la RCA raportate în martie 2021, în funcţie de vârsta asiguratului şi capacitatea cilindrică a autovehiculului.

    Ritmul de creştere al primei brute de referinţă pentru categoria de vârstă de sub 30 de ani este cuprins între 0,9% şi 2,8%, în funcţie de capacitatea cilindrică a autovehiculului, în timp ce la restul categoriilor de vârstă se observă şi scăderi ale tarifelor.

    Prin urmare, o persoane cu vârsta de până în 30 de ani, pentru un autovehicul cu o capacitate cilindrică cuprinsă în­tre 1.601 cmc şi 1.800 cmc, tariful de referinţă este de 1.495 lei, cu 3,2% mai mult comparativ cu ultima perioadă de raportare a tarifelor de refe­rin­ţă RCA din martie 2021. Aceasta este şi cea mai mare creştere observată, dintre toate cate­go­riile de vârstă ale persoanelor şi dintre toate tipurile de motoare.

    Pe de altă parte, noile tarife de referinţă la poliţele RCA vin şi cu anumite scăderi, cele mai mari fiind pe categoria de vârstă cuprinsă între 51 şi 60 de ani, pentru autovehicule cu capacitate cilindrică de 1.801 cmc-2.000 cmc şi 2.001 cmc-2.500 cmc, respectiv o scădere cu 3,4% şi 4% a tarifului de referinţă.

    Având în vedere riscul pe care îl prezintă per­soanele tinere la volanul unui autovehicul, din cau­za experienţei reduse pe care o au, era de aşteptat ca acest segment de vârstă de până în 30 de ani să înregistreze creşteri uşoare ale tarifului de referinţă.

    În acelaşi timp, este important de menţionat că tarifele de referinţă RCA nu sunt preţurile efective ale poliţelor practicate de asigurători, ci o bază de referinţă calculată de ASF în urma datelor colectate a evenimentelor din ultimii cinci ani anteriori datei de referinţă.

    De exemplu, preţul unei poliţe RCA poate să varieze de la sub 1.000 de lei la categoria de vârstă de sub 30 de ani – deşi tariful de referinţă pentru această categorie de vârstă publicată de ASF depăşeşte 1.000 de lei -, şi poate ajunge până la aproximativ 3.000 de lei.

  • În iunie, sosirile turiştilor străini au crescut cu 64,5%, iar plecările românilor în destinaţii externe cu 73% faţă de iunie 2020

    În luna iunie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 141% iar înnoptările cu 161%.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 804,9 mii persoane, în creştere cu 141,0% faţă de cele din luna iunie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna iunie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,3%, în timp ce turiştii străini doar 8,7%.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,0% au sosit din ţările Uniunii Europene.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 1840,9 mii, în creştere cu 161,0% faţă de cele din luna iunie 2020.

    Din numărul total de înnoptări, în luna iunie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,4%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (81,3% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,8% provin din ţările Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în luna iunie 2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iunie 2021 a fost de 25,1% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 11,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2020.

    Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna iunie 2021 s-au înregistrat la hoteluri (30,1%), spaţii de cazare pe nave (22,7%), vile turistice (20,3%), pensiuni turistice (17,3%), pensiuni agroturistice (17,2%), popasuri turistice (17,0), hosteluri (16,3%) şi cabane turistice (15,6%), moteluri, bungalouri şi sate de vacanţă (fiecare cu câte 15,1%).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 673,3 mii persoane, în creştere cu 64,5% faţă de luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 80,5%, respectiv 14,6% din numărul total de sosiri.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 1129,7 mii persoane, în creştere cu 73,0% comparativ cu luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,0%, respectiv 31,5% din numărul total de plecări.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 3273,5 mii persoane, în creştere cu 52,4% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

    Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,0%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 6,0%.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (81,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 72,7% provin din ţările Uniunii Europene.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 6556,6 mii, în creştere cu 53,2% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2020.

    Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 6,8%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,7% au provenit din ţările Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 19,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

    Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1.01.-30.06.2021, s-au înregistrat la hoteluri (22,8%), spaţii de cazare pe nave (21,9%), vile turistice (17,3%), bungalouri (15,3%), pensiuni turistice (14,6%), cabane turistice (14,1%), popasuri turistice (13,8%), pensiuni agroturistice (13,7%), căsuţe turistice (13,0%) şi hosteluri (12,9%).

    Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Braşov (424,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (326,9 mii persoane), Constanţa (198,9 mii persoane), Prahova (176,4 mii persoane), Bihor (169,7 mii persoane), Suceava (158,2 mii persoane), Vâlcea (149,8 mii persoane), Cluj (145,0 mii persoane), Mureş (140,9 mii persoane) şi Sibiu (132,0 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (827,9 mii), Constanţa (606,5 mii), Municipiul Bucureşti (558,2 mii), Bihor (421,2 mii), Vâlcea (374,2 mii), Prahova (357,2 mii), Suceava (296,0 mii), Mureş (273,0 mii), Cluj (246,2 mii), Sibiu (230,0
    mii), Caraş Severin (196,1 mii), Covasna (175,5 mii) şi Timiş (160,0 mii).

    Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (23,9 mii), Italia (18,7 mii), Franţa (12,7 mii) şi S.U.A. (11,8 mii), Ungaria (9,8 mii), Republica Moldova (8,8 mii) şi Ucraina (8,0 mii).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 2366,8 mii sosiri, în scădere cu 13,1% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 85,0% cel rutier şi respectiv 10,9% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 4423,1 mii plecări, în scădere cu 13,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,2% cel rutier, iar 24,2% cel aerian, din numărul total de plecări.

  • Avertismentul OMS: Lumea intră într-un nou val de infectări şi decese cauzate de Covid-19

    Lumea se află la începutul unui alt val de infecţii şi decese de Covid-19, a declarat miercuri directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform CNBC.

    Vorbind membrilor Comitetului Olimpic Internaţional din Tokyo, Tedros a declarat că eşecul global de a distribui vaccinuri, teste şi tratamente alimentează o „pandemie cu două căi”. Ţările care au resurse adecvate, cum ar fi vaccinurile, se deschid, în timp ce altele se blochează în încercarea de a încetini transmiterea virusului.

    Tedros spune că, cu cât pandemia se prelungeşte mai mult, cu atât va aduce mai multe tulburări socioeconomice. “Pandemia este un test şi lumea eşuează”.

    El a avertizat că „la 19 luni de la pandemie şi la şapte luni de la aprobarea primelor vaccinuri, suntem acum în stadiile incipiente ale unui alt val de infecţii şi decese”. Tedros a adăugat că ameninţarea globală a pandemiei se va menţine până când toate ţările vor avea un control asupra bolii.

    Jocurile de la Tokyo urmează să se deschidă vineri, după ce au fost amânate anul trecut din cauza pandemiei.

    Numărul cazurilor în zona capitalei japoneze au crescut cu peste 1.000 de noi infecţii zilnic în ultimele zile. La nivel naţional, Japonia a raportat peste 848.000 de cazuri Covid şi peste 15.000 de decese pe fondul unei lansări relativ lente a campaniei de vaccinare.

    Primul caz pozitiv de Covid-19 a lovit satul sportiv în weekend şi, până în prezent, peste 70 de cazuri au fost legate de Jocurile de la Tokyo.

    Organismul global de sănătate a cerut un efort masiv la nivel mondial pentru a vaccina cel puţin 70% din populaţia fiecărei ţări până la mijlocul anului viitor.

    „Pandemia se va termina atunci când lumea va alege să îi pună capăt. Este în mâinile noastre “, a spus Tedros. „Avem toate instrumentele de care avem nevoie: putem preveni această boală, o putem testa şi o putem trata”.

  • Bitcoin trage în jos piaţa criptomonedelor: pierderi de 100 miliarde de dolari în 24 de ore. Moneda digitală a scăzut sub 30.000 de dolari

    Bitcoin a scăzut sub valoarea de 30.000 de dolari pentru prima dată din iunie, trăgând alte 22 de monede digitale în jos. Piaţa criptomonedelor a pierdut în 24 de ore aproximativ 98 de miliarde de dolari, conform datelor CoinMarketCap citate de CNBC.

    Bitcoin a scăzut cu peste 6%, în timp ce ether a pierdut aproape 9%, iar ripple a scăzut cu aproape 10%, potrivit datelor CoinDesk.

    Căderea bitcoin a venit pe fondul evoluţiilor nu tocmai favorabile a burselor globale. Luni, indicele Dow Jones a avut cea mai slabă zi din octombrie anul trecut, în condiţiile în care există „îngrijorări cu privire la calitatea şi forţa redresării economice.

    De la maximul istoric al bitcoin de aproape 65.000 de dolari la mijlocul lunii aprilie, valoarea sa a scăzut cu peste 50%.

  • INS: În 2020 a crescut lungimea reţelelor de apă, canalizare şi gaze

    Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile a fost de 88.065,1 km, cu 1,8% mai mare faţă de anul 2019, iar lungimea conductelor de canalizare a fost de 42.168,3 km, cu 4,7% mai mare.

    Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor la nivel de total ţara a fost la sfârşitul anului 2020 de 789.980 mii mc, cu 17.813 mii mc mai mult faţă de anul 2019. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 606.616 mii mc, reprezentând 76,8% din total.

    Proporţia apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, a fost de 94,7%, diferenţa de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem “pauşal”.

    În anul 2020, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populaţiei şi din unităţile economice şi sociale s-a desfăşurat în 314 municipii şi oraşe şi în 1089 comune. Lungimea totală a reţelei de canalizare la sfârşitul anului 2020 a fost de 42.168,3 km, din care 26.564,3 km în municipii şi oraşe.

    Comparativ cu anul precedent, în anul 2020, lungimea reţelei de canalizare s-a extins cu 1.898,3 km (respectiv cu 547,5 km în mediul urban şi cu 1.350,8 km în mediul rural).

    La sfârşitul anului 2020, lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale era de 43.563,4 km, din care 24.188,1 km în municipii şi oraşe. În cursul anului 2020 s-au distribuit gaze naturale în 956 localităţi, din care 247 în municipii şi oraşe. Comparativ cu anul precedent, în anul 2020, lungimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale s-a extins cu 1.276,0 km.

    Volumul gazelor naturale distribuite la sfârşitul anului 2020 a fost de 8738,6 mil. mc, cu 289,6 mil. mc mai puţin faţă de anul precedent. Din totalul volumului gazelor naturale distribuite în anul 2020 au fost destinate consumului casnic 3444,1 mil. mc, reprezentând 39,4% faţă de volumul total al gazelor naturale distribuite. Din volumul total al gazelor distribuite, 87,5% au fost distribuite în mediul urban.

    Energia termică distribuită în anul 2020 a fost de 7.227.208 Gcal (cu 328.422 Gcal mai mult faţă de anul 2019), din care pentru populaţie 6.034.471 Gcal (cu 363.409 Gcal mai mult faţă de anul 2019). Energia termică a fost distribuită în 69 localităţi din România din care, în 59 municipii şi oraşe.

    La sfârşitul anului 2020, suprafaţa intravilană înregistra 472.331 ha, cu 1.631 ha mai mult faţă de anul 2019. În aria municipiilor şi oraşelor, suprafaţa spaţiilor verzi sub formă de parcuri, grădini publice, locuri de joacăpentru copii, terenuri ale bazelor şi amenajărilor sportive era la sfârşitul anului 2020 de 29.136 ha.

  • Execuţie bugetară: deficit de 2,29% din PIB în primele cinci luni, faţă de 3,68% anul trecut

    Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 26,18 mld lei (2,29% din PIB) în scădere, faţă de deficitul de 38,84 mld lei (3,68% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. 

    Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-mai 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 3,88 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 6,56 mld lei (10,44 mld lei, respectiv 0,91% din PIB)

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază aferent perioadei mar-mai a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale), cât şi recuperării parţiale a unor categorii de venituri.

    Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive, cele mai pronunţate remarcându-se în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitelor pe proprietate, respectiv impozit pe salarii şi venit.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 12,05 mld lei în perioada ian-mai 2021, consemnând o creştere de 25,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din Declaraţia unică (+199,3%), impozitul aferent pensiilor (+48,6%), respectiv impozitul pe dividende (+23,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 13,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 6,9%, ca urmare a accelerării consemnate în mar-mai (în condiţiile bazei reduse de anul trecut).

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 51,91 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 16,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din mar-mai 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţiile aferente anului trecut.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,01 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 16,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 20,6% (an/an).

    Încasările nete din TVA au înregistrat 29,47 mld lei în primele cinci luni ale anului curent, în creştere cu 46,6% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 10,43 mld lei în perioada analizată, cu 2% peste nivelul înregistrat în ian-mai 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă a lunilor mar-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020.

    Veniturile din accize au însumat 13,87 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 18,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete în medie cu 7,8% . Totodată, încasările din accizele pentru produse energetice continuă să se redreseze (+18,0% în primele cinci luni), în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă.

    Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat 4,70 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia se datorează atât efectului de bază – ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât şi unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021 .

    Veniturile nefiscale au însumat 9,73 mld lei în ian-mai 2021, înregistrând o creştere de 7,6% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,31 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 35,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 173,55 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii pe primele 5 luni (29,9% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creştere (an/an).

    Se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 5 luni an/an comparativ cu evoluţia din primul trimestru an/an.

    Cheltuielile de personal au însumat 46,33 mld lei, în creştere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 64,96 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.306,02 milioane lei.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 22,41 mld lei, în creştere cu 6,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,4% faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 62,92 mld lei în creştere cu 10,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

    Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii mai, s-au plătit pe măsuri active 1.167,53 mil lei, respectiv 512,79 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 164,25 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 206,26 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 36,3 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 247,93 mil lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

    De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii mai plăţile au fost de 1.695,0 mil lei.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,81 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

    Alte cheltuieli au fost de 2,55 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,42 mld lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,88 mld lei, în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 13,0 mld lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele cinci luni ale anului 2021.

    De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 170,71 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

     

  • Bursele mondiale urcă aproape de niveluri record, petrolul la cel mai mare preţ al anului

    Bursele s-au menţinut miercuri aproape de valorile maxime, în timp ce randamentele obligaţiunilor americane au ajuns la cele mai scăzute niveluri dintr-o lună, investitorii pariind că Rezerva Federală este departe de a-şi reduce stimulii economici, scrie Reuters.

    Indicele mondial MSCI se situează la 716,55, după ce a atins marţi un nivel intraday de 718,19 puncte, condus de câştigurile în Europa.

    În Asia, indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 0,20%, iar Nikkei a scăzut cu 0,28%.

    Pe Wall Street, marţi, S&P500 a fost constant şi s-a apropiat de vaaloarea record.

    La Bucureşti indicele BET al bursei de valori arăta un plus de 0,6% la ora transmiterii ştirii, la 11.384 puncte.

    Euro s-a meţinut la 1,2178 dolari, la fel şi dolarul, la 109,47 yeni.

    Investitorii şi-au redus aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană ar putea indica un plan de reducere a achiziţiilor de active joi, la şedinţa de politică monetară.

    Preţurile petrolului s-au menţinut după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că, chiar dacă Statele Unite ar ajunge la un acord nuclear cu Iranul, sute de sancţiuni americane impuseTeheranului vor rămâne în vigoare.

    Preţurile futures pentru petrolul american au închis marţi pentru prima dată peste 70 dolari pe baril din octombrie 2018, la 70,48 dolari, în creştere cu 0,6%.

    Preţurile Brent au crescut cu 0,6% la 72,66 dolari, rămânând aproape de cel mai înalt nivel de la începutul anului 2020.

  • Rezervele internaţionale ale României scad la 42,7 miliarde euro

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2021 au fost de 42,781 miliarde euro, faţă de 43,185 miliarde euro la 30 aprilie 2021, informează BNR.

    La 31 mai 2021, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 37,570 miliarde euro, faţă de 38,304 miliarde euro la 30 aprilie 2021.

    În cursul lunii au avut loc intrări de 759 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele, precum şi ieşiri de 1,493 miliardde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăti de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,211 miliarde euro.

    Plăţile scadente în luna iunie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 92 milioane euro.

  • Bitcoin încheie cea mai slabă lună din ultimii 10 ani

    Preţurile Bitcoin au scăzut vineri cu 8%, marcând o reducere cu 36% în luna mai, aceasta fiind cea mai slabă performanţă lunară a criptomonedei din septembrie 2011, scrie CNN.

    Un torent constant de veşti proaste a trimis bitcoin în vrie, de la maximul istoric de peste 64.000 de dolari atins în aprilie.

    Una din cauzele căderii criptomonedei sunt anunţurile CEO-ului Tesla, Elon Musk, care aa anunţat recent producătorul de maşini electrice nu va mai accepta bitcoin ca plată pentru vehiculele sale din cauza îngrijorărilor cu privire la impactul asupra mediului al mineritului bitcoin.

    De atunci, Musk şi-a înmuiat puţin poziţia, fiind de acord să se întâlnească cu şefii mai multor companii ce minează bitcoin din America de Nord pentru a vorbi despre problemele legate de consumul de energie.

    De asemenea, China şi-a intensificat presiunile împotriva activelor digitale, iar Trezoreria Statelor Unite a dezvăluit noi planuri de impozitare a bitcoin, în timp ce Rezerva Federală a sugerat posibilitatea apariţiei unui dolar digital.

    Evoluţia bitcoin a influenţat şi alte criptomonede. Binance, XRP şi Polkadot au suferit pierderi masive în această lună.

    Alte active, mai ales ether – al doilea ca mărime după bitcoin şi susţinătorul ofertelor de non-fungible tokens (NFT) – au rezistat mai bine. Ether a scăzut doar cu aproximativ 6%. Şi dogecoin, despre care Musk a scris în mod repetat pe Twitter, a scăzut doar uşor în luna mai.

    Aşa-numitele stablecoins, cum ar fi Tether şi USD Coin, care sunt legate de valute susţinute de guvern au avut evoluţii mai bune, fără variaţii majore.

    Bitcoin este recunoscut pentru volatilitate, iar preţurile rămân cu peste 25% mai mari în acest an, în ciuda căderii din mai.

    Bitcoin a scăzut de la aproape 20.000 de dolari în decembrie 2017, un vârf la acea vreme, la sub 3.500 de dolari la începutul anului 2019.

    Scăderea bitcoin de aproape 40% din septembrie 2011 a fost de fapt mijlocul unei căderi de trei luni, din august până în octombrie a acelui an, în care preţurile au scăzut cu peste 35% în fiecare lună.

    Oricine a trecut prin acea perioadă tumultuoasă a avut motive de satisfacţie. Preţurile Bitcoin au atins un minim de 2 dolari în octombrie 2011 şi acum se tranzacţionează cu aproximativ 37.000 de dolari.