BusinessMagazin

Tag: drumuri

  • Am primit banii. Când vom avea drumurile? Trei proiecte majore de infrastructură rutieră intră în linie dreaptă

    407 milioane de euro din fondurile politicii de coeziune sunt investite în trei proiecte de infrastructură rutieră, care vor îmbunătăţi interconectarea şi, într-un orizont apropiat, vor duce la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă în vestul României, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

    “Aceste proiecte, finanţate de Uniunea Europeană, au triplul obiectiv de a îmbunătăţi securitatea rutieră, de a contribui la dezvoltarea economică a regiunilor vizate şi de a consolida coeziunea teritorială din România”, a argumentat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care are străzile pavate cu aur. „Oriunde ai păşi, sigur găseşti o cantitate mică de aur”

    România chiar este de poveste şi se poate lăuda cu un oraş cu străzi pavate cu aur.

    Este vorba de Baia Sprie din judeţul Maramureş. Aici s-a extras aur de pe timpul dacilor, fiind o zonă liberă de ocupaţia romană. Cea mai prolifică perioadă pentru extragerea aurului se pare că a fost în jurul anului 1700, când, spun documentele vremii, existau 75 de exploatări aurifere. Aurul a fost extras până în 2006, când s-a închis ultima mină.

    „Oraşul Baia Sprie putem să spunem că are mai multe drumuri pavate cu aur. Poate că nu este singurul din ţară.  Ne-am întreabat de multe ori cum putem să fim atât de săraci financiar când noi nu putem asfalta aceste drumuri pentru că am acoperi aurul din ele.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • TOP legi de circulaţie scrise fără cap. Ţara în care nu ai voie să conduci dacă nu eşti la volan

    De la interdicţia impusă de ruşi circulaţiei unui autovehicul murdar la bizara amendă de 78 de dolari pentru cei care lovesc cu maşina un trecător, Huffington Post prezintă 50 dintre cele mai ciudate sancţiuni pentru cei care circulă pe drumurile publice.

    IATĂ AICI CELE MAI STUPIDE LEGI DE CIRCULAŢIE, CE AMENZI SE DAU ŞI ÎN CE ŢĂRI SE APLICĂ

  • Cu ce pensie ieşim la pensie?

    Acelaşi lucru l-au spus şi părinţii sau bunicii noştri, acelaşi lucru l-am spus şi noi când ne-am angajat, la începutul anilor ’90. Părinţilor noştri li s-a topit pensia prin inflaţie, instrumentul folosit de România, de Banca Naţională pentru a ţine în viaţă statul, administraţia, economia.

    Inflaţia, salariile sub inflaţie, pensiile sub inflaţie au fost preţul plătit sub acest model de supravieţuire.

    Generaţia părinţilor noştri s-a trezit la pensie fără bani, cu un nivel al costurilor zilnice în creştere şi fără posibilitatea unui job suplimentar.

    Pe baza acestei experienţe, noi sau cei care intră pe piaţa muncii acum trebuie să ne gândim cum vom arăta peste 25-30-40 de ani, pe câţi bani ne vom baza atunci când piaţa muncii ne va da reject.

    Indiferent cât de buni profesional sunteţi, la un moment dat vârsta este un indicator mai puternic în faţa unui angajator.
    Pe piaţă au început să apară modele pentru pensia suplimentară, pensii private, care fac simulări pentru viitor. De asemenea, sunt fonduri mutuale sau fonduri de investiţii care, pe baza datelor actuale, pot să îţi simuleze ce bani ai putea să ai peste mulţi ani. Sunt bănci care îţi arată ce bani poţi să economiseşti şi cum va arăta contul tău peste 50 de ani.
    Toate aceste instrumente, toţi aceşti administratori de bani speră să treacă testul timpului. La ce mişcări dinamice sunt pe pieţele financiare, întrebarea este cine va rezista mai mult: clientul, adică tu, sau societatea de administrare, care îţi prezintă viitorul?

    În criză, au fost câţiva giganţi mari, în frunte cu AIG, ING, Merill Lynch, Lloyd’s, Erste etc., care au fost la un pas să intre în istorie. Noroc cu banii de la stat, care au salvat aceste grupuri financiare care de-a lungul anilor au vândut pe bandă rulantă produse financiare de investiţii, economisire, de viaţă.

    Pentru cei care s-au angajat la începutul anilor ’90 şi care ar fi pus deoparte câte 10 dolari pe lună până în anul 2000 şi apoi câte 100 de dolari/euro după 2000, contul ar trebui să aibă acum cel puţin 20.000 de euro.

    Cu încă 25 de ani de muncă, la 100 de euro puşi deoparte, ar trebui să se mai adune încă 30.000 de euro în contul privat.
    Deci la pensie ar trebui să ai puşi deoparte, banii tăi, cel puţin 50.000 de euro. Nu ştiu câţi dintre voi aveţi sau veţi avea acest cont. La nivelul dobânzilor actuale, o dobândă anuală de 1% v-ar aduce un câştig anual de 500 de euro, adică vreo 50 de euro pe lună. Cât era salariul mediu pe lună la începutul anilor ’90 în România.

    Cu aceşti bani nu vă descurcaţi.

    Aşa că trebuie să economisiţi mai mult acum, pentru a vă asigura un câştig mult mai mare când veţi ieşi la pensie.
    Dacă în acest moment aveţi, să spunem, un nivel salarial de 1.000-1.500 de euro pe lună, ar trebui să puneţi deoparte cel puţin 200 de euro pentru a încerca peste 3-4 decenii să vă menţineţi cât de cât nivelul de trai, fără să suferiţi o cădere majoră.

    Noi, românii, nu suntem daţi ca exemplu în privinţa economisirii, pentru că noi funcţionăm pe ideea de ”trăieşte clipa“.
    Dar pentru cei care au şansa să prindă pensia, fără bani deoparte, fără active în spate, apartamentul propriu şi un apartament dat în chirie, căderea va fi dramatică. Uitaţi-vă în jurul vostru. La acest lucru se adaugă şi costurile pentru menţinerea sănătăţii, care vor creşte.

    Nu aş putea să spun cuiva ce să facă, cum să economisească, unde să-şi pună banii – la bancă, într-un fond mutual, într-o pensie de viaţă, în acţiuni la bursă, în obligaţiuni, în titluri de stat, într-un apartament, într-un teren, în aur, bijuterii.
    Fiecare plasament are plusuri şi minusuri, dar de obicei toate merg cu piaţa. Cele mai multe plasamente cresc când piaţa creşte şi scad când piaţa scade. Foarte rar găseşti ceva care să te protejeze de fluctuaţiile vremurilor. Şi, oricum, sunt foarte puţini cei care au curaj să-şi investească banii în ceva exotic, unde nu multă lume se duce sau îşi pune banii. Aceasta este natura umană, să meargă cu turma.

    Ideal ar fi ca orice câştig care este mai mare decât piaţa să fie luat şi pus deoparte, în alte instrumente, mai conservatoare. De la un anumit nivel încolo, conservarea a ceea ce ai este mai importantă decât un câştig peste media instrumentelor din piaţă. De aceea se duce lumea în Elveţia, nu să câştige, ci să-şi conserve ceea ce are.

    Important este să facă ceva, să fie disciplinat şi să nu uite că fiecare an care trece înseamnă o şansă mai mică pe piaţa muncii în viitor.

    Întrebarea pe care ar trebui să v-o puneţi este cât ar trebui să am şi cum astfel încât să ajung la minimum 500 de euro pe lună din activele pe care le am, pe care le-am economisit şi adunat în timp.

    Cei 100-200 de euro de la stat nu vă vor ajunge dacă acum sunteţi obişnuiţi cu peste 1.000 de euro pe lună. În caz că nu ştiţi, punctul de pensie creşte la 1.000 de lei din acest an.
     

  • Cu ce pensie ieşim la pensie?

    Acelaşi lucru l-au spus şi părinţii sau bunicii noştri, acelaşi lucru l-am spus şi noi când ne-am angajat, la începutul anilor ’90. Părinţilor noştri li s-a topit pensia prin inflaţie, instrumentul folosit de România, de Banca Naţională pentru a ţine în viaţă statul, administraţia, economia.

    Inflaţia, salariile sub inflaţie, pensiile sub inflaţie au fost preţul plătit sub acest model de supravieţuire.

    Generaţia părinţilor noştri s-a trezit la pensie fără bani, cu un nivel al costurilor zilnice în creştere şi fără posibilitatea unui job suplimentar.

    Pe baza acestei experienţe, noi sau cei care intră pe piaţa muncii acum trebuie să ne gândim cum vom arăta peste 25-30-40 de ani, pe câţi bani ne vom baza atunci când piaţa muncii ne va da reject.

    Indiferent cât de buni profesional sunteţi, la un moment dat vârsta este un indicator mai puternic în faţa unui angajator.
    Pe piaţă au început să apară modele pentru pensia suplimentară, pensii private, care fac simulări pentru viitor. De asemenea, sunt fonduri mutuale sau fonduri de investiţii care, pe baza datelor actuale, pot să îţi simuleze ce bani ai putea să ai peste mulţi ani. Sunt bănci care îţi arată ce bani poţi să economiseşti şi cum va arăta contul tău peste 50 de ani.
    Toate aceste instrumente, toţi aceşti administratori de bani speră să treacă testul timpului. La ce mişcări dinamice sunt pe pieţele financiare, întrebarea este cine va rezista mai mult: clientul, adică tu, sau societatea de administrare, care îţi prezintă viitorul?

    În criză, au fost câţiva giganţi mari, în frunte cu AIG, ING, Merill Lynch, Lloyd’s, Erste etc., care au fost la un pas să intre în istorie. Noroc cu banii de la stat, care au salvat aceste grupuri financiare care de-a lungul anilor au vândut pe bandă rulantă produse financiare de investiţii, economisire, de viaţă.

    Pentru cei care s-au angajat la începutul anilor ’90 şi care ar fi pus deoparte câte 10 dolari pe lună până în anul 2000 şi apoi câte 100 de dolari/euro după 2000, contul ar trebui să aibă acum cel puţin 20.000 de euro.

    Cu încă 25 de ani de muncă, la 100 de euro puşi deoparte, ar trebui să se mai adune încă 30.000 de euro în contul privat.
    Deci la pensie ar trebui să ai puşi deoparte, banii tăi, cel puţin 50.000 de euro. Nu ştiu câţi dintre voi aveţi sau veţi avea acest cont. La nivelul dobânzilor actuale, o dobândă anuală de 1% v-ar aduce un câştig anual de 500 de euro, adică vreo 50 de euro pe lună. Cât era salariul mediu pe lună la începutul anilor ’90 în România.

    Cu aceşti bani nu vă descurcaţi.

    Aşa că trebuie să economisiţi mai mult acum, pentru a vă asigura un câştig mult mai mare când veţi ieşi la pensie.
    Dacă în acest moment aveţi, să spunem, un nivel salarial de 1.000-1.500 de euro pe lună, ar trebui să puneţi deoparte cel puţin 200 de euro pentru a încerca peste 3-4 decenii să vă menţineţi cât de cât nivelul de trai, fără să suferiţi o cădere majoră.

    Noi, românii, nu suntem daţi ca exemplu în privinţa economisirii, pentru că noi funcţionăm pe ideea de ”trăieşte clipa“.
    Dar pentru cei care au şansa să prindă pensia, fără bani deoparte, fără active în spate, apartamentul propriu şi un apartament dat în chirie, căderea va fi dramatică. Uitaţi-vă în jurul vostru. La acest lucru se adaugă şi costurile pentru menţinerea sănătăţii, care vor creşte.

    Nu aş putea să spun cuiva ce să facă, cum să economisească, unde să-şi pună banii – la bancă, într-un fond mutual, într-o pensie de viaţă, în acţiuni la bursă, în obligaţiuni, în titluri de stat, într-un apartament, într-un teren, în aur, bijuterii.
    Fiecare plasament are plusuri şi minusuri, dar de obicei toate merg cu piaţa. Cele mai multe plasamente cresc când piaţa creşte şi scad când piaţa scade. Foarte rar găseşti ceva care să te protejeze de fluctuaţiile vremurilor. Şi, oricum, sunt foarte puţini cei care au curaj să-şi investească banii în ceva exotic, unde nu multă lume se duce sau îşi pune banii. Aceasta este natura umană, să meargă cu turma.

    Ideal ar fi ca orice câştig care este mai mare decât piaţa să fie luat şi pus deoparte, în alte instrumente, mai conservatoare. De la un anumit nivel încolo, conservarea a ceea ce ai este mai importantă decât un câştig peste media instrumentelor din piaţă. De aceea se duce lumea în Elveţia, nu să câştige, ci să-şi conserve ceea ce are.

    Important este să facă ceva, să fie disciplinat şi să nu uite că fiecare an care trece înseamnă o şansă mai mică pe piaţa muncii în viitor.

    Întrebarea pe care ar trebui să v-o puneţi este cât ar trebui să am şi cum astfel încât să ajung la minimum 500 de euro pe lună din activele pe care le am, pe care le-am economisit şi adunat în timp.

    Cei 100-200 de euro de la stat nu vă vor ajunge dacă acum sunteţi obişnuiţi cu peste 1.000 de euro pe lună. În caz că nu ştiţi, punctul de pensie creşte la 1.000 de lei din acest an.
     

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.