BusinessMagazin

Tag: drepturi

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
     

  • Drepturile pasagerilor în timpul grevei ROMATSA

    Controlorii de trafic aerian de la ROMATSA au făcut miercuri grevă de avertisment timp de două ore. Centrul European al Consumatorilor – ECC Romania informează că pasagerii companiilor de transport aerian care au avut zborurile întârziate sau anulate ca urmare a grevei controlorilor de trafic au următoarele drepturi:

    • Să fie informaţi asupra drepturilor pe care le au
    • Să primească mese şi răcoritoare proporţionale cu timpul de aşteptare şi două apeluri telefonice gratuite.

    În cazul în care nu au primit mese şi răcoritoare, reprezentanţii ECC sfătuesc pasagerii să păstreze bonurile, chitanţele pentru sumele cheltuite în acest sens pentru a putea cere banii înapoi de la companiile aeriene.
    În privinţa compensaţiilor prevăzute pentru anulări şi întârzieri prelungite (ajungerea la destinaţie cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore), situaţia acestora trebuie analizată de la caz la caz împreună cu măsurile luate de compania aeriană pentru a limita prejudiciul cauzat pasagerilor. Greva poate fi considerată o împrejurare excepţională care exonerează companiile de transport aerian de la plata acestor compensaţii. Acest lucru este realizat, de obicei, de instanţele de judecată.

     

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • Discovery Communications a achiziţionat drepturile de difuzare în Europa ale Jocurilor Olimpice cu 1,3 miliarde de euro

    Comitetul Olimpic Internaţional a anunţat astăzi acordarea drepturilor de difuzare TV şi pe toate platformele, în toate teritoriile din Europa, mai puţin în Rusia pentru cele patru ediţii ale Jocurilor Olimpice din perioada 2018 – 2024 companiei Discovery Communications, care deţine Eurosport.  

    Discovery a achiziţionat drepturile exclusive în valoare de 1,3 miliarde de euro, pentru toate platformele, inclusiv pentru canale TV libere la retransmisie, canale TV cu plată, online şi pe mobil, disponibile în toate cele 50 de ţări şi teritorii din Europa. În linie cu cererile Comitetului Olimpic Internaţional şi ale fiecărei pieţe în parte, Discovery şi-a luat angajamentul ca, pe durata competiţiei, să transmită un minim de 200 de ore din cadrul Jocurilor Olimpice şi 100 de ore din cadrul Jocurilor Olimpice de Iarnă pe canale TV libere la retransmisie. Discovery va sublicenţia o parte din drepturi în mai multe pieţe din Europa.

    Discovery şi Eurosport aduc astfel pentru Jocurile Olimpice o acoperire de peste 700 de milioane de telespectatori din Europa. Acoperirea asigurată de Discovery şi Eurosport va fi extinsă prin  acces la canale libere la retransmisie şi prin intermediul unor parteneriate cu furnizori de conţinut şi distribuitori.  

     “Marcăm astăzi un moment istoric, prin adăugarea inelelor Olimpice la portofoliul Discovery Communications. Angajamentul pe termen lung încheiat cu domnul Preşedinte Thomas Bach şi cu Comitetul Olimpic Internaţional consolidează poziţia Eurosport drept cel mai important grup media de sport din Europa, extinzând prezenţa Eurosport pe toate platformele. Eurosport are deja experienţa difuzării sporturilor de vară sau de iarnă prezente în cadrul Jocurilor, însă difuzarea Jocurilor Olimpice, cel mai important eveniment din lume transmis în direct, este o oportunitate editorială şi strategică unică. Mai mult, acest nou parteneriat este un câştig imens pentru fanii sportului din Europa, care vor avea la dispoziţie multiple programe disponibile pe orice platformă, ceea ce ne va asigura că flacăra olimpică va arde pe tot parcursul anului”, a declarat David Zaslav, Preşedinte şi CEO Discovery Communications. 

    “Am preluat Eurosport în urmă cu un an, asumându-ne pe termen lung misiunea de a revigora şi de a consolida reţeaua şi brandul. Anunţul de astăzi este un pas înainte în atingerea acestui obiectiv. Expertiza unică a Eurosport şi posibilitatea de a difuza Jocurile Olimpice în 50 de pieţe în 20 de versiuni lingvistice, prin intermediul unor platforme multiple, reprezintă un câştig imens pentru iubitorii sportului. Suntem încântaţi şi onoraţi să semnăm acest parteneriat cu unul dintre cele mai cunoscute şi cele mai puternice branduri la nivel global, care nu doar că aduce cel mai important eveniment mondial, ci şi împărtăşeşte valorile noastre fundamentale, legate de a implica şi inspira oamenii, pe lângă a le oferi divertisment”, a declarat şi JB Perrette, Preşedinte Discovery Networks International.

    Parteneriatul include ediţia a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la PyeongChang din 2018 şi ediţia a XXXII-a a Olimpiadei de la Tokyo din 2020, precum şi Jocurile Olimpice din 2022 şi 2024 ale căror oraşe-gazdă încă nu au fost anunţate.

  • CE a lansat un infringement împotriva României privind drepturile de autor

    Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a solicitat, joi, României, Belgiei, Ciprului, Luxemburgului, Poloniei şi Sloveniei să pună în aplicare Directiva UE 2012/28/CE privind operele orfane. Acestea sunt opere cum ar fi cărţile, ziarele sau articolele din reviste şi filmele care sunt protejate prin drepturi de autor, dar ai căror autori sau alţi titulari de drepturi nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi localizaţi sau contactaţi pentru a obţine permisiunea de utilizare a operelor lor.

    Cele şase state membre încă nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere a Directivei în dreptul intern, care ar fi trebuit să fie adoptate până la 29 octombrie 2014.

    Prin urmare, Comisia a decis să trimită avize motivate (infringement). Statele au la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a alinia legislaţia naţională la legislaţia UE.

    “Dacă ele nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită aceste ţări în faţa Curţii de Justiţie a UE şi să propună sancţiuni financiare”, se arată în comunicat.

    În acelaşi timp, Comisia a închis procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în curs împotriva Austriei, Bulgariei, Lituaniei şi Letoniei, deoarece acestea au notificat transpunerea integrală a Directivei.

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • 19 filme şi o singură Palme d’or. Din culisele festivalului de la Cannes

    Ceremonia oficială de deschidere a Festivalului de Film de la Cannes l-a avut ca maestru de ceremonii, pentru al doilea an consecutiv, pe actorul Lambert Wilson. Numeroase staruri ale industriei cinematografice au păşit pe celebrul covor roşu de la Cannes, purtând ţinute vestimentare spectaculoase, şi au participat la această gală de deschidere a festivalului, care a fost transmisă de postul de televiziune CanalPlus şi a fost urmărită de peste 170 milioane de telespectatori.

    Anul acesta, 19 filme se luptă pentru Palme d’or, iar noutatea faţă de anii trecuţi este reprezentată de numărul mare de filme asiatice înscrise în competiţie.

    Printre favorite se numără „Carol“, în regia lui Todd Haynes, care spune povestea a două lesbiene, în anii ‘50, şi le are în distribuţie pe Rooney Mara şi Cate Blanchett. Haynes a mai participat doar o dată la Cannes, în 1998. Mexicanul Michel Franco prezintă „Chronic“, o dramă despre un asistent medical înconjurat de durere şi moarte. Franco a câştigat, în 2012, secţiunea Un certain regard cu filmul „After Lucia“. „Dheepan“ este povestea unui luptător din Sri Lanka care, după ce fuge în Paris, ajunge să lucreze ca îngrijitor la o instituţie a statului. „Dheepan“ este regizat de Jacques Audiard, care se află la a patra participare la Cannes.

    „The Assassin“ este un film asiatic, primul regizat de taiwanezul Hou Hsiao-hsien după mai bine de opt ani. Ultimul său film, „Flight of the Red Balloon“, a participat la Cannes în 2007 la secţiunea Un certain regard. Hou Hsiao-hsien a câştigat marele premiu de la Cannes în 1993, pentru filmul „The Puppetmaster“.

    „The Lobster“ este filmul de debut în limba engleză al regizorului grec Yorgos Lanthimos. Filmul îi are în distribuţie pe Colin Farrell, Ben Whishaw, John C. Reilly şi Rachel Weisz, iar acţiunea se petrece într-un viitor apropiat în care oamenii sunt obligaţi să îşi găsească sufletul-pereche în 45 de zile.

    După ce a impresionat juriul în 2011 cu „Oslo, 31 august“, regizorul norvegian Joachim Trier prezintă la Cannes o dramă avându-i în distribuţie pe Isabelle Huppert, Gabriel Byrne şi Jesse Eisenberg.

    „MacBeth“ este o nouă ecranizare a celebrei piese de teatru, semnată de către regizorul australian Justin Kurzel. În rolurile principale joacă Michael Fassbender şi Marion Cotillard.

    Radu Muntean şi Corneliu Porumboiu revin anul acesta la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Un certain regard, cu cele mai noi lungmetraje ale lor, „Un etaj mai jos“, respectiv „Comoara“, iar regizorul Andrei Creţulescu va fi prezent în secţiunea Semaine de la critique cu scurtmetrajul „Ramona“. Acesta este deja al treilea an consecutiv când România nu are niciun film în competiţia oficială a prestigiosului Festival de la Cannes, care debutează miercuri.

    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţine că „regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival“. Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor
    deja consacrate. „Construim cariere“, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat „Slumdog Millionaire“ şi „12 ani de sclavie“. „Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.“

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.

    Trofeul Palme d’or, un simbol al festivalului, a fost decernat pentru prima oară în 1955. Înainte, între 1946 şi 1954, câştigătorii primeau „Marele premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes“, sub forma unei diplome şi a unui trofeu realizat de un artist contemporan.

    Începând cu anul 2014, preşedinţia juriului a fost preluată de către Pierre Lescure, preşedintele canalului francez Canal Plus.

  • Guvernul şterge datorii din reîncadrarea veniturilor la profesii liberale şi unele obligaţii CASS-2-

    Operaţiunea este prevăzută în proiectul de lege pregătit de Guvern şi aflat pe agenda şedinţei de miercuri, în primă lectură.

    “Se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reconsiderării/reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă, pentru perioadele fiscale de până la 1 iunie 2015 şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Organul fiscal nu reconsideră/reîncadrează o activitate ca activitate dependentă şi nu emite o decizie de impunere în legătură cu o astfel de reconsiderare/reîncadrare, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2015”, este procedura propusă de Executiv.

    Aceeaşi măsură va fi luată şi pentru diferenţele de taxă pe valoarea adăugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, cu obligaţiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului ca urmare a depăşirii plafonului şi neînregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2015 şi neachitate.

    În cazul în care contribuabilul şi-a exercitat dreptul de deducere în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată. În acest caz, organul fiscal anulează doar obligaţiile fiscale accesorii aferente diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată.

    Va fi anulată şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi 31 decembrie 2014 şi neachitată, prevederile fiind aplicabile şi pentru anul fiscal 2015.

    În acelaşi timp, vor fi anulate diferenţele de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizaţie primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care efectuează transport internaţional, precum şi a celor plătite de către agenţii de muncă temporară, aferente perioadelor fiscale de până la 1 iunie 2015 şi neachitate.

    În document este amintit că organele fiscale au reconsiderat/reîncadrat veniturile realizate din desfăşurarea ca activitate independentă a unor profesii libere ca fiind venituri din activităţi dependente, pentru meserii precum cele practicate de persoanele fizice autorizate în diverse domenii, de liber profesionişti (farmacişti, medici, arhitecţi, experţi contabili, consultanţi fiscali, evaluatori, executori judecătoreşti, avocaţi, etc.) şi de persoanele fizice în domeniul drepturilor de autor.

    “Având în vedere numărul contribuabililor care sunt înregistraţi ca prestând activităţi independente (cca 600.000 medici, jurişti, consultanţi, brokeri, informaticieni etc.) precum şi cuantumul foarte mare al diferenţelor de stabilit prin aplicarea art.7 din Codul Fiscal se poate aprecia un impact negativ major în acest domeniu. Din informaţiile prezentate de ANAF reiese că în anul 2015 dintr-un total de 749 de verificări pentru 7 cazuri au fost reconsiderate activităţile ca activităţi dependente iar sumele stabilte suplimentar pentru aceşti din urmă contribuabili sunt de circa 10 milioane lei. De asemenea, sunt în curs de verificare un număr de 239 de contribuabili iar pentru 8 dintre aceştia se prefigurează reconsiderarea activităţii desfăşurate iar sumele ce pot fi stabilite suplimentar pentru aceşti din urmă contribuiabili este de aproximativ 9 milioane lei”, se arată în document.

    Va fi anulată şi obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, neachitată, dar numai pentru persoanele a căror bază lunară de calcul este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi 31 decembrie 2014.

    Din punct de vedere al legislaţiei în domeniul TVA, Guvernul arată că cesiunea drepturilor de autor reprezintă o prestare de servicii, care se cuprinde în sfera de aplicare a taxei dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 126 alin.(1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. O condiţie esenţială este aceea ca prestarea de servicii să fie realizată de o persoană impozabilă care acţionează ca atare, respectiv de o manieră independentă.

    “Conform prevederilor art. 127 alin.(3) din Codul fiscal, “nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului”.
    Normele legale au creat probleme mai ales în ceea ce priveşte aplicarea TVA pentru cesiunea drepturilor de autor, această activitate fiind considerată întotdeauna independentă conform normelor de aplicare a art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal, ţinând cont de jurisprudenţa naţională şi europeană pe această temă, s-a decis modificarea normei în cauză. Potrivit legislaţiei naţionale (Codul fiscal) care transpune Directiva europeană în domeniul TVA toate categoriile de persoane care desfăşoară activităţi economice de o manieră independentă sunt obligate să se înregistreze ca persoane impozabile din punct de vedere al TVA dacă ating plafonul prevăzut de lege. În acest sens exemplificăm persoanele juridice, persoanele fizice autorizate (PFA), liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul dreptului de autor. Din datele furnizate de ANAF, spre exemplu în anul 2013, reiese că din totalul persoanelor care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală respectiv 55.248 un număr de 153 de persoane au atins plafonul prevăzut de lege”, se arată în proiect.

    Guvernul apreciază că măsurile de anulare propuse asigură premisele menţinerii în activitate a unor contribuabili pentru care au fost stabilite obligaţii fiscale de natura celor ce fac obiectul prezentei legi în cuantum mare şi prin recuperarea cărora s-ar putea ajunge intrarea în insolveţă/faliment a contribuabililor în cauză cu consecinţe sociale şi economice negative. De asemenea, sunt evitate multitudinea de litigii care pot fi costisitoare atât pentru contribuabilii contestatori, cât şi pentru organele fiscale.

    Totodată, măsurile propuse sunt de natură a corecta unele inechităţi pentru trecut, însă pentru viitor, situaţiile ce au generat astfel de inechităţi trebuie înlăturate prin clarificarea legislaţiei (modificarea şi completarea Codului fiscal, Codului muncii, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, etc.) .
     

  • Monica Ridzi are dreptul, în carantină, la patru vizite, colete de zece kilograme şi 20 litri de apă

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

    “Persoana privată de libertate nu are voie să primească telefoane mobile, cartele SIM sau orice alte mijloace de comunicare, iar medicamentele, dacă are nevoie, pot fi aduse doar la recomandarea unui medic avizat şi nu pot fi sub formă de praf, pulbere sau unguent. În ceea ce priveşte dreptul la muncă, nu se poate vorbi despre acest lucru în timpul perioadei de carantină, ci doar după ce va fi stabilit regimul de detenţie”, a spus Dan Donciu.

    De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, luni, de ICCJ la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră Ioana Vârsta a primit o pedeapsă de cinci ani, tot pentru abuz în serviciu.

    Luni seară, Ridzi a fost încarcerată la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla din Cluj-Napoca, după ce s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj.

    În acelaşi dosar, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi.

    Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei. Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

    În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ICCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob Ridzi, Ioana Vârsta şi Paul Diaconu. Ceilalţi nouă inculpaţi din dosar, dintre care şase foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, au primit pedepse cu suspendare.

    Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care după patru termene de judecată au dat decizia definitivă în cauză.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • RCS&RDS preia drepturile TV pentru campionatul intern de fotbal

    UPDATE 2: Conform unor informatii de ulltima ora, transa pentru drepturile TV a fost achitata catre Liga Profesionista de Fotbal.

    UPDATE 1: Dumitru Dragomir sustine ca intelegerea intre RCS&RDS si Paszkany a fost incheiata in urma cu doua zile, contra sumei de 12 milioane de euro: “Felicitari Ligii pentru aceasta intelegere. Stiam de doua zile ca Paszkany s-a inteles. Au platit 12 milioane de euro ca sa dea meciurile. Pentru cluburi inseamna garantia banului, este ca aerul”, a declarat Dumitru Dragomir pentru www.sport.ro

    Digi preia drepturile TV pentru Liga I

    Toata lumea asteapta sfarsitul lunii pentru rata de 15 milioane, iar mai multe surse sustin ca cei care se afla in spatele business-ului nu au decat 10 milioane de euro si urmau sa solicite plata in doua rate pentru transa din ianuarie.

    Background:
    Business-ul de 30 de milioane de euro al companiei Intel Sky Broadcast se baza pe posibilitatea ca toate cele trei retele sa difuzeze simultan Liga I prelund Look Tv punand astfel bazele primei operatiuni pay-tv pe toti operatorii de cablu din Liga I.

    Cititi mai multe pe www.sport.ro