Tag: document

  • Miliardarul israelian Lev Leviev vinde toate cele cinci clădiri de birouri AFI Park din Bucureşti

    Compania Africa Israel Investments, controlată de miliardarul israelian Lev Leviev, a semnat o scrisoare de intenţie neangajantă cu o terţă parte pentru vânzarea întregului proiect de birouri AFI Park din Bucureşti.

    Informaţia, preluată de ZF, apare într-un raport de pe bursa de la Tel Aviv.

    Conform documentului, compania evaluează proiectul de birouri la 164,5 milioane de euro. „În continuare se va demara un proces de due diligence, care se va încheia cu un acord detaliat în urma căruia se vor cumpăra cele cinci clădiri de birouri în primul trimestru al anului viitor”, reiese din datele prezentate în documentul citat.

    Raportul nu oferă informaţii despre numele celor care ar discuta cu acţionarii israelieni o eventuală preluare a proiectului de birouri.

    Vânzarea proiectului ar genera un profit după taxare de 14 milioane de dolari (13,2 milioane de euro). Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie cu un proiect de birouri din România şi prima de peste 100 de milioane de euro din ultimii ani.

  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Motivul stupid pentru care acest bărbat a fost recompensat de fiscul american cu 104 milioane de dolari

    Bradley Birkenfeld, un fost executiv din domeniul bancar în vârstă de 51 de ani, şi-a denunţat instituţia angajatoare pentru ajutorul fiscal acordat clienţilor străini. Deoarece a făcut parte mai mult timp din sistemul respectiv, Birkenfeld a fost închis doi ani şi jumătate, dar, ulterior, a fost recompensat cu 104 milioane de dolari pentru rolul său în această ecuaţie. În urmă cu aproximativ o lună, Birkenfeld şi-a expus întreaga poveste prin intermediul publicaţiei mel magazine.

    A-ţi deschide un cont într-o bancă străină este legal. De exemplu, dacă vrei să îţi deschizi un cont într-o bancă din Elveţia ai tot dreptul, dar bancherul elveţian nu trebuie, teoretic, să plece din ţară pentru a găsi potenţiali clienţi. La început am jucat şi eu un rol în toate acestea. În calitate de director al UBS, având clienţi cheie cu sume nete de peste 25 milioane de dolari, o parte din munca mea presupunea deplasarea în Statele Unite pentru a găsi noi oportunităţi de afaceri – chiar dacă din punct de vedere legal potenţialii clienţi ar fi trebuit să vină la noi, nu să mergem noi la ei.

    UBS a făcut acelaşi lucru în Germania, Asia, Scandinavia, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Canada. Pentru a-şi înlesni procesul de prospectare a pieţei în diverse ţări, UBS a sponsorizat evenimente din întreaga lume: festivaluri de muzică, spectacole de artă, expoziţii de maşini clasice etc. Treaba noastră era, practic, să ne ascundem în spatele scenei şi să aducem noi clienţi. Sau, pentru a fi mai direct, să ajutăm şi să stârnim evaziunea fiscală. Existau şi alte semne prin care ne puteam da seama că e ceva suspect, cum ar fi documente care ne învăţau cum să evităm detectarea la vamă sau laptopuri criptate, pe care nu le-am luat niciodată cu mine. Sincer, eu nu m-am gândit prea mult la acest subiect până în aprilie 2005, după aproape patru ani de când lucram la UBS. La un moment dat, un coleg mi-a adus un document UBS de trei pagini care contrazicea tot ceea ce făceam noi până atunci, spunând în mod explicit că nu ar trebui să căutăm şi să facem oferte unor potenţiali clienţi din alte ţări. Iar de atunci nu mi-am mai putut scoate asta din cap asta. Practic, exista un document care ne făcea ţapi ispăşitori pentru servicii bancare fără scrupule.

    Dacă ne-ar fi prins ofertând un client străin sau făcând ceva ilegal  în acest sens – chiar dacă UBS ne-a cerut asta – banca se putea scuza pur şi simplu spunând: „V-am spus să nu faceţi asta! Regulamentul se găseşte în sistemul companiei“. De fapt, ei nu voiau ca un angajat cu o funcţie ca a mea să găsească acel document şi să pună întrebări, fiind menit să se piardă într-un puţ nesfârşit de formulare de deschidere a conturilor, PowerPoint-uri şi alte documente.

    Existau mai multe şanse de a-l vedea pe Dumnezeu decât să citeşti toate informaţiile de pe reţeaua internă a UBS. Tocmai de aceea am tipărit imediat un număr de copii pe care le-am predat unor colegi seniori, întrebându-i dacă ei l-au văzut, şi, aşa cum mă aşteptam, au răspuns: „Nu, unde l-ai găsit?“. Apoi m-am dus la biroul şefului meu şi i-am spus revoltat: „Ce naiba e asta?“, însă el mi-a răspuns calm: „Nu face mare caz din asta“. În acel moment am vrut să-l pocnesc drept în faţă. Oricine ar fi scris documentul trebuia să obţină aprobările, atât pentru a le scrie, cât şi pentru a le pune pe intranet, iar acest lucru nu a fost făcut din greşeală, ci în mod deliberat.

    O lună mai târziu, am trimis şefilor de la juridic o copie a documentului într-un e-mail şi un memo interdepartamental. Niciun răspuns. L-am trimis din nou în luna următoare. Niciun răspuns. L-am trimis a treia oară. Niciun răspuns. Atunci am început să iau documentele din bancă; aşa am luat înregistrări contabile, e-mail-uri, înregistrări telefonice, PowerPoint‑uri, manuale de instruire, memo-uri interne. Şi mi-am acoperit urmele. Nu am mai folosit e-mailul sau telefonul meu, ci am folosit telefoane cu plată. De asemenea, am ascuns documente peste graniţă, în Franţa, în hambarul unui prieten, în ideea în care aş fi fost percheziţionat. Este important de menţionat că nimeni altcineva în bancă nu făcea nimic. Le era prea frică: salariul lor venea de la UBS; ipotecile lor erau la UBS; împrumutul pentru maşină, de la UBS; copiii lor urmau o şcoală privată datorită UBS. Dar eu? Eu eram un străin – americanul căruia nu-i era teamă.

    Cineva mi-a spus că nu voi mai lucra niciodată în Elveţia, dar nu am dat doi bani pe asta. Da, am iubit Elveţia, mi-am făcut prieteni buni acolo, dar am ştiut că trebuie să susţin până la capăt ceea ce consideram eu corect. Din moment ce nu am putut convinge pe nimeni din instituţie să-şi asume răspunderea, am demisionat în octombrie 2005, la şase luni după ce am văzut prima dată documentul. Am trecut, de asemenea, printr-un interviu de demisie, ca şi cum totul ar fi fost normal. Chiar m-au întrebat de ce am fost demisionat şi le-am spus: „Pentru că nu mi-aţi dat niciun răspuns cu privire la acest document de trei pagini“. Ulterior, i-am dat în judecată pentru bonusul pe care erau obligaţi să mi-l plătească, parte din contractul meu, dar au încercat să-şi renege datoria motivând prin faptul că am demisionat. În cele din urmă, mi-au plătit ceea ce îmi datorau, dar, din nefericire pentru ei, acesta fusese doar începutul. Am ataşat documentul respectiv făcând trimitere la trei politici ale regulamentului intern care încălcau legea şi am trimis o scrisoare preşedintelui şi întregului consiliu de administraţie. I-am informat, aşadar, că se află în faţa faptului împlinit şi nu pot susţine că nu ştiu despre ce e vorba. 

    Câteva luni mai târziu, m-am dus la Departamentul de Justiţie gândindu-mă că-mi vor fi recunoscători, dar, în schimb, au devenit ostili. Probabil când vine cineva şi îţi expune un caz pe care ar fi trebuit să îl fi rezolvat cu decenii în urmă nu e prea confortabil. Tot ce le-am cerut a fost imunitate, dar au spus nu. Mai mult, în mod ironic şi aproape hilar, m-au acuzat de conspiraţie pentru comiterea de fraude bancare pentru că nu am renunţat la unul dintre clienţi. Între timp, niciunul dintre foştii mei şefi nu a fost urmărit penal. Pe de altă parte, eu am fost condamnat la 40 de luni de închisoare în august 2009. Judecătorul, practic, a confirmat faptul că frauda nu ar fi fost expusă fără să o scot eu la lumină, chiar şi procurorii au recunoscut. Şi, totuşi, au continuat spunând că acund un nume. Şi până la urmă da, ascundeam, evitam.

    Evitam să merg până la sediile din Washington ale Departamentului de Justiţie al Statelor Unite şi să torn acest masiv sistem de evaziune fiscală. Mi-am concediat avocaţii după ce am făcut închisoare, mi-am făcut temele şi l-am găsit pe Stephen Kohn, iar el l-a adus pe Dean Zerbe. Aceşti tipi sunt un duo dinamic – înţeleg foarte bine legea, sunt atestaţi de către Congres, au scris cărţi şi s-au luptat cu numeroase cazuri de evaziune fiscală. Zerbe este cel care a scris legea ce oferă denunţătorilor o recompensă de la 15% până la 30% din impozitul recuperat de guvern pentru ajutorul pe care l-au oferit în descoperirea cazului. Pentru mine asta a însemnat 104 milioane de dolari. E drept, bani primiţi de la acelaşi guvern care înainte m-a aruncat în închisoare. (Este important pentru mine să clarific faptul că nu aveam nicio idee de existenţa unei legi recompensatoare atunci când am demisionat de la UBS, în octombrie 2005, având în vedere că ea a fost adoptată în decembrie 2006.)

    Eram încă în arest la domiciliu când Kohn m-a sunat şi mi-a spus că va trebui să semnez cecul pentru că voi primi o recompensă. Din moment ce nu puteam pleca la momentul respectiv din New Hampshire, mi-am rugat avocaţii să organizeze o conferinţă de presă la National Press Club din Washington DC şi să anunţe recompensa. Îmi place să cred acest lucru a enervat o mulţime de oameni. Ştiu sigur că am enervat-o pe Kathryn Keneally, un avocat general adjunct din divizia fiscală a Departamentului de Justiţie la momentul respectiv. Ea însăşi a declarat pentru The New York Times că a fost atât de supărată când a auzit de recompensă, încât şi-a aruncat telefonul de pereţi. De ce, nu ştiu, dar eu sigur nu am fost niciodată inamicul sau tipul rău, aşa cum încercau ei să mă facă să par.

    În cele din urmă, sper să pot încuraja potenţialii denunţători şi voi vorbi cu plăcere oricărei persoane care se găseşte într-o situaţie similară cu a mea, indiferent dacă acestea sunt persoane fizice sau juridice. Dar, cel mai important, vreau să fie asigurată protecţia de orice fel a persoanelor care îşi pun în joc cariera, familia şi viaţa pentru a spune adevărul, însă până la acest lucru e cale lungă. Pentru că am trăit asta, pot afirma cu convingere că schimbarea la scară largă are loc doar când cineva din interior iese în faţă şi spune adevărul.

    UBS, BANCA DENUNŢATĂ DE BIRKENFELD.

    UBS este cea mai mare bancă elveţiană care operează la nivel internaţional. În Elveţia, instituţia activează pe segmentele retail, corporate, instituţional, managementul averilor, gestionarea activelor şi investiţii. Conform site-ului propriu, UBS Elveţia deţine o poziţie de lider în toate cele cinci segmente de business, are o reţea cu circa 300 de sucursale şi 4.700 de angajaţi, iar la serviciile sale apelează una din trei gospodării, una din trei persoane cu o situaţie financiară ridicată şi aproximativ jumătate din toate companiile elveţiene.

  • Cum arată noua super-armă al lui Putin: “Este mai rapid şi mai uşor decât cele deţinute de NATO” – FOTO

    Serviciile britanice de inteligenţă au emis o avertizare cu privire la noul “super tanc” al lui Putin, susţinând că acesta e mult superior maşinilor de luptă deţinute de NATO.
     
    Documentul dezvăluit de Daily Mail susţine că tancul britanic Challenger II poate fi uşor depăşit de cel al ruşilor. Politica curentă a NATO este de a nu schimba tancurile pentru încă 20 de ani, argumentul fiind că în lupta cu jihadiştii, consideraţi principala provocare actuală, tancurile nu aduc niciun avantaj.
     
    Reprezentanţii serviciilor de inteligenţă britanice spun că noul tanc prezentat de Kremlin este mai rapid, mai uşor şi cu o armură mai solidă. Tureta are capacitatea de a reîncărca automat muniţia, altă facilitate fiind posibilitatea de a lansa rachete anti-tanc.
     
    Recent, ruşii au perfectat o rachetă ce poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

  • Cum arată noua super-armă al lui Putin: “Este mai rapid şi mai uşor decât cele deţinute de NATO” – FOTO

    Serviciile britanice de inteligenţă au emis o avertizare cu privire la noul “super tanc” al lui Putin, susţinând că acesta e mult superior maşinilor de luptă deţinute de NATO.
     
    Documentul dezvăluit de Daily Mail susţine că tancul britanic Challenger II poate fi uşor depăşit de cel al ruşilor. Politica curentă a NATO este de a nu schimba tancurile pentru încă 20 de ani, argumentul fiind că în lupta cu jihadiştii, consideraţi principala provocare actuală, tancurile nu aduc niciun avantaj.
     
    Reprezentanţii serviciilor de inteligenţă britanice spun că noul tanc prezentat de Kremlin este mai rapid, mai uşor şi cu o armură mai solidă. Tureta are capacitatea de a reîncărca automat muniţia, altă facilitate fiind posibilitatea de a lansa rachete anti-tanc.
     
    Recent, ruşii au perfectat o rachetă ce poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

  • La ce-ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Vrei să îţi iei permisul de conducere? Vezi care sunt noile reguli

    Maşinile care au fost implicate în accidente nu vor mai avea voie să circule dacă nu vor efectua o nouă inspecţie tehnică, iar şcolile de şoferi îşi vor putea prelungi autorizaţia doar dacă minimum 50% dintre candidaţii au promovat examenul, reiese dintr-un document adoptat, miercuri, de Executiv.

     Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020 prevede că maşinile care au fost implicate în accidente rutiere vor trebui supuse unor inspecţii tehnice înainte de a putea fi folosite din nou de către şoferi.

    ”Maşinile implicate într-un accident grav şi reparate pot intra direct în reţeaua de drumuri, fapt care este văzut ca fiind problematic, deoarece acestea ar trebui să fie supuse inspecţiei tehnice auto”, se arată în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.

    Documentul vizează şi şcolile de şoferi. Guvernul intenţionează ca acestea să primească prelungirea licenţei de funcţionare doar dacă cel puţin jumătate dintre candidaţi au promovat examenul şi au luat permisul de conducere.

    ”Şcolile de şoferi nu pot fi controlate în mod eficient dacă îndeplinesc cerinţele de formare pentru desfăşurarea numărului minim de ore de teorie şi practică. Datele din 2012 arătă că unele şcoli ar fi asigurat o instruire de 32 de ore / zi, pentru 365 zile pe an. ARR intenţionează să modifice legea pentru a evita astfel de situaţii în viitor. ARR intenţionează să introducă criteriul de promovare a examenului (min. 50%) pentru prelungirea licenţei de funcţionare a şcolii de şoferi pentru a controla numărul de candidaţi care pot lua examenul pentru permisul de conducere”, este stipulat în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vrei să îţi iei permisul de conducere? Vezi care sunt noile reguli

    Maşinile care au fost implicate în accidente nu vor mai avea voie să circule dacă nu vor efectua o nouă inspecţie tehnică, iar şcolile de şoferi îşi vor putea prelungi autorizaţia doar dacă minimum 50% dintre candidaţii au promovat examenul, reiese dintr-un document adoptat, miercuri, de Executiv.

     Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020 prevede că maşinile care au fost implicate în accidente rutiere vor trebui supuse unor inspecţii tehnice înainte de a putea fi folosite din nou de către şoferi.

    ”Maşinile implicate într-un accident grav şi reparate pot intra direct în reţeaua de drumuri, fapt care este văzut ca fiind problematic, deoarece acestea ar trebui să fie supuse inspecţiei tehnice auto”, se arată în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.

    Documentul vizează şi şcolile de şoferi. Guvernul intenţionează ca acestea să primească prelungirea licenţei de funcţionare doar dacă cel puţin jumătate dintre candidaţi au promovat examenul şi au luat permisul de conducere.

    ”Şcolile de şoferi nu pot fi controlate în mod eficient dacă îndeplinesc cerinţele de formare pentru desfăşurarea numărului minim de ore de teorie şi practică. Datele din 2012 arătă că unele şcoli ar fi asigurat o instruire de 32 de ore / zi, pentru 365 zile pe an. ARR intenţionează să modifice legea pentru a evita astfel de situaţii în viitor. ARR intenţionează să introducă criteriul de promovare a examenului (min. 50%) pentru prelungirea licenţei de funcţionare a şcolii de şoferi pentru a controla numărul de candidaţi care pot lua examenul pentru permisul de conducere”, este stipulat în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro