Tag: dependenta

  • Marea Britanie va deveni prima putere economică din Europa până în 2030

     Potrivit acestui cerc de reflecţie (think tank), Marea Britanie va devansa Franţa în 2018, iar Germania către 2030, însă, la nivel mondial, va fi depăşită de către India şi Brazilia în acelaşi moment.

    “Se preconizează că Germania îşi va pierde locul de prima economie a Europei de Vest în favoarea Marii Britanii către 2030, din cauza dezvoltării mai importante a populaţiei şi diminuării dependenţei faţă de alte economii europene” , se arată în studiul publicat în The Daily Telegraph.

    “Dacă euro s-ar prăbuşi, perspectivele Germaniei s-au îmbunătăţi simţitor”, potrivit aceleiaşi surse. “O Germanie bazată de marca germană ar fi prinsă din urmă de Marea Britanie după mulţi ani”, apreciază cercul de reflecţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung va produce anul următor 40% din umătoarea generaţie de procesoare Apple

     TSMC va produce, probabil, restul de 60-70%, scrie publicaţia Korea Economic Daily, citată de portalul Engadget.

    Iniţial, Apple a vrut ca TSMC să fie unicul furnizor al procesoarelor A8, însă compania nu poate livra o cantitate suficientă de cipuri, situaţie care obligă Apple să lucreze în continuare cu Samsung.

    Samsung produce procesoare din seria A încă de la prezentarea de către Apple a A4 odată cu primul iPad în 2010. În contextul disputelor tot mai dure în instanţă între cei doi parteneri de afaceri, Apple a încercat să-şi reducă dependenţa de conglomeratul sud-coreean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: România, printre cele mai vulnerabile ţări la reducerea investiţiilor către pieţele emergente

     Cu sediul la Washington, IIF este cel mai mare grup de lobby al industriei bancare la nivel mondial.

    Organizaţia şi-a redus estimările privind fluxul de capital străin către pieţele emergente pentru anul viitor la 1.110 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2009. Pentru acest an, investiţiile străine pe pieţele emergente sunt estimate la 1.150 miliarde de dolari, în scădere cu 3% faţă de nivelul din 2012, potrivit raportului prezentat miercuri de IIF.

    Astfel, Turcia, România, Polonia şi Maroc sunt statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate la încetinirea investiţiilor pe pieţele emergente, din cauza nivelului ridicat de dependenţă de finanţarea străină, se arată în raport, citat de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Piaţa imobiliară românească rămâne dependentă de creditele bancare

     “Deşi în Europa există tendinţa de a creşte ponderea finanţărilor în real estate din surse non-bancare, cum ar fi de exemplu emisiunea de acţiuni sau obligaţiuni corporative, România este încă extrem de dependentă de creditele bancare din cauza unei slabe dezvoltări a pieţei de capital. Din acest motiv, fondurile de investiţii ce deţin proprietăţi în România şi care în general apelează la atragerea de resurse de pe piaţa de capital, din păcate fac acest lucru pe alte burse şi nu la Bucureşti (vezi NEPI, Immofinanz etc.)”, a declarat într-un comunicat Marius Grigorică, senior business analyst DTZ Echinox.

    Astfel, deficitul net de finanţare în Europa s-a diminuat în ultimele 6 luni cu 42%, de la 86 miliarde de dolari la 50 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii gradului de îndatorare şi a finanţărilor din surse non-bancare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datele PIB din primul trimestru, revizuite marginal în urcare. Creşterea este dependentă de exporturi

     Anterior, INS a anunţat că produsul intern brut în primul trimestru al acestui an a crescut, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brută.

    Datele prezentate de INS indică, totuşi perspective incerte ale evoluţiei economice, întrucât atât agricultua, pe partea de formare, cât şi consumul individual, pe parte de utilizare, au avut contribuţii negative la creşterea PIB pe primul trimestru, iar determinante pe partea de utilizare rămân exporturile.

    În aceste condiţii, creşterea economică apare ca fiind strict legată de evoluţia internaţională, în principal a economiilor din UE, principalul partener comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea româncei dependente de muncă: cum să munceşti 20 de ani fără concediu

    Extrem de discretă în ce priveşte apariţiile în presă, medicul Mihaela Cristescu este părintele MedLife, cel mai mare lanţ de clinci şi spitale private de pe piaţa locală. De profesie pediatru, Cristescu a părăsit sistemul public de sănătate în 1997, când a demarat, pornind de la un cabinet, proiectul care avea să ajungă după aproape două decenii la venituri de 50 mil. euro anual. „În 18 ani, am avut 21 de zile de concediu”, spune Mihaela Cristescu, în prezent membru în consiliul de administraţie. Ea conduce spitalul de pediatrie din nordul Bucureştiului, „unde sunt prezentă zilnic, de luni până sâmbătă”. De fapt, Cristescu a ales să se implice mai mult de partea medicală încă din 2004, când fiul său, Mihail Marcu, a preluat frâiele MedLife.

    “Cred că lider te naşti cumva. Dintre cei şase fraţi, am fost un copil independent, poate asta a contat pentru drumul meu. Am semnat propria declaraţie de libertate încă de mic copil”, mai spune medicul.

    “Workaholicul român lucrează până la 50 de ore pe săptămână. Aproximativ 92% dintre angajaţii care au participat la cercetare s-au încadrat aici. Mai mult, lucrează şi în weekenduri şi îşi verifică cel puţin o dată emailul de serviciu în afara orelor de program”, explică Mădălina Bălan, managing partener în cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii aflaţi la început de carieră şi 51,2% dintre cei ajunşi deja pe poziţii de middle management susţin de asemenea că depăşesc programul de lucru de opt ore. Iar o bună parte dintre ei întrec acest nivel cu cel puţin două ore.

  • Rusia nu mai vrea să fie dependentă de materiile prime. Recompensă pentru propuneri de diversificare a economiei

     “Nu pot să nu fiu de acord că modelul materiilor prime a dus ţara într-o fundătură. Obiectivul nostru este să lăsăm în urmă acest model. Dacă oferiţi o variantă care ar ajuta să scăpăm de acest model în următorii câţiva ani, v-aş nominaliza pentru un premiu de stat. Dar nu cred că există o astfel de versiune”, a afirmat Medvedev în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, unde a prezentat activitatea din ultimele 12 luni a Guvernului, relatează RIA Novosti.

    El a răspuns astfel criticilor deputaţilor referitoare la economia care se bazează pe exploatarea materiilor prime.

    Medvedev a arătat că modelul economic bazat pe materii prime a evoluat în ultimele decenii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războaiele energiei: Gaze de şist sau din import? Energie verde sau convenţională?

    Cu trei ani în urmă, cel mai mare grup de utilităţi din Germania, E.ON a investit 400 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze nou-nouţă. La finalul acestei luni, centrala s-ar putea închide pentru că pierde foarte mulţi bani. De ce? Economia europeană slabă ţine jos cererea de energie electrică, cărbunele ieftin şi obligaţia de a cumpăra energia verde sapă la temelia centralelor pe gaze, potrivit Bloomberg.

    “Până înainte de începerea crizei toată lumea credea că va creşte consumul de gaze datorită investiţiilor în producţia de energie. Situaţia s-a schimbat destul de drastic, iar acum suntem în momentul în care multe companii de utilităţi închid centrale pe gaze nu pentru că sunt vechi, ci pentru că nu generează destui bani. La acestea se adaugă şi eforturile pe care oricine le face pentru eficienţa energetică”, explică Eric Stab, preşedintele director general al GDF SUEZ Energy România.

    Pentru România situaţia este cu atât mai periculoasă pentru că sistemul are nevoie de investiţii de circa 40 de miliarde de euro pentru a înlocui vechile termocentrale cu unităţi noi. Problema este că nimeni nu mai vrea să investească, timp în care ponderea energiei regenerabile creşte şi deci nevoia de echilibrare a sistemului este tot mai acută.

    DOAR VERDELE SE POARTĂ

    “În afară de sectorul energiilor regenerabile, nu încep alte proiecte. Este o situaţie la nivel european şi o problemă de securitate energetică”, atrage atenţia Luca D’Agnese, CEO-ul Enel România. În ultimii trei ani de zile România a atras investiţii în proiecte eoliene de peste 3 miliarde de euro, prin care s-au pus în funcţiune 800 de turbine eoliene de aproape 2.000 de MW. Circa 80% din toate investiţiile străine realizate în România în primele nouă luni ale anului trecut au venit din astfel de proiecte, boom-ul având în spate una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din Europa. Numai anul acesta ar trebui să intre în conturile producătorilor de energie verde circa 550 de milioane de euro sub forma subvenţiilor. Deja efectele se văd prin două tendinţe diametral opuse. Pe de o parte, schema de sprijin duce la creşterea facturilor suportate de consumatori, dar pe de altă parte de anul acesta preţul de tranzacţionare al energiei s-a redus vizibil. “Preţul mediu de tranzacţionare pentru perioada 1 ianuarie-14 martie 2012 era de 60,9 euro pe MWh. Pentru aceeaşi perioadă de anul acesta preţul era de 37,94 euro pe MWh”, arată datele furnizate de reprezentanţii bursei de energie OPCOM. Totodată, datele furnizate de Transelectrica arată că în ianuarie consumul de energie a scăzut cu 0,5%, dar în februarie picajul a fost de peste 11%, nivel care aminteşte de scăderile din 2009 cauzate de criza economică. În ianuarie-februarie, ponderea energiei eoliene ajunsese la 8% din total, energie care trebuie preluată cu prioritate, indiferent de situaţia consumului.

    JOCUL CU APA ŞI CĂRBUNII
    La acest context mai trebuie adăugate câteva informaţii. Cu excepţia centralei pe gaze de la Brazi, controlată de Petrom, echilibrarea sistemului este făcută acum de termocentrale şi de hidrocentrale. Ce înseamnă acest lucru? Costuri enorme pentru unităţile care merg pe cărbuni care trebuie să pornească şi să se oprească după cum bate vântul, iar pentru Hidroelectrica înseamnă deversarea apelor din baraje pentru a face loc producţiei de energie regenerabilă. În mod normal, ar fi trebuit să existe unităţi mici şi flexibile de reglaj, dar nu mai are cine să investească în ele dacă preţul energiei scade şi consumul este şi el în picaj. Exemplul nemţilor de la E.ON de la începutul textului este elocvent. Aparent însă, nici joaca cu termocentralele sau hidrocentralele nu mai este suficientă. “În luna ianuarie a acestui an au fost 13 zile în care, în timpul orelor de gol de noapte, s-a dispus limitarea producţiei în centralele eoliene dispecerizabile (de dimensiuni mari care intră sub controlul dispecerului energetic – n. red.), fără a se reduce însă sub valorile notificate (contractate). Şi în februarie ne-am confruntat cu astfel de situaţii, în 16 zile fiind necesare limitări ale producţiei în centralele eoliene dispecerizabile. Dintre acestea doar în 2 zile (timp de 2 ore) a fost nevoie de reduceri sub valorile notificate (contractate)”, au explicat reprezentanţii Transelectrica.

    CÂTEVA SOLUŢII
    Astfel, războiul între sectorul convenţional de producere a energiei, care acum duce în spate echilibrarea sistemului cu costuri mari, şi producţia de energie verde, care este preluată cu prioritate în sistem, este pe faţă. Ce este de făcut? Carmencita Constantin, directorul departamentului de strategii energetice şi de mediu din cadrul Institutului pentru Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), a spus recent că o parte din sprijinul pus la dispoziţie de către statul român pentru investitorii în energia verde ar trebui să fie redirecţionată către investiţii în reţele de transport şi în unităţi flexibile, capabile să echilibreze sistemul rapid, dacă tot se discută acum despre reducerea acestei “subvenţii” pentru energia regenerabilă. Şi nu este singura. La rândul său, Frank Hajdinjak, CEO-ul E.ON România, spune că este necesară introducerea unei scheme de sprijin şi pentru energia convenţională. “Sistemul energetic naţional va avea nevoie de investiţii majore atât în ceea ce priveşte capacitatea de transport, cât şi în privinţa construcţiei de capacităţi de generare de electricitate cu rol de echilibrare a sistemului (termocentrale de înaltă eficienţă pe gaz sau cărbune ori hidrocentrale de acumulare prin pompare). Aceste investiţii nu vor putea fi susţinute exclusiv de către companiile de stat. Cel puţin nu în condiţiile financiare şi de performanţă actuale ale companiilor energetice de stat. Prin urmare, este necesară adoptarea unui cadru legislativ şi fiscal atractiv pentru investitori, care să ofere stabilitatea necesară recuperării investiţiilor”, declară Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. O altă idee ar fi realizarea unei pieţe de capacităţi. Acest lucru înseamnă realizarea unor proiecte, mai ales pe gaze, care să intre rapid în funcţiune atunci când sistemul o cere şi la fel să iasă din funcţiune la cerinţ ele dispecerului energetic. Practic să lucreze numai când sistemul o cere, dar să fie recompensate pentru timpul în care nu funcţionează, altfel nimeni nu va investi în ele.

  • Aproximativ 150.000 de români sunt dependenţi de jocurile de noroc

    “Peste 1.500.000 de persoane participă într-un fel sau altul la un anumit joc de noroc, fie că se cheamă casino, slot, pariuri sportive sau bingo. Toate produc mai mult sau mai putin dependenţă. Dintre aceştia estimăm un procent de 5 – 10% indivizi care sunt adictivi faţă de jocurile de noroc, ajutaţi fiind şi de o ofertă impresionantă din partea pieţei de profil, care nu face altceva, mai ales în vremuri de criză, decât să intensifice dependenţa”, a declarat Cristian Noaghi. APTA-TESG (Asociaţia pentru Prevenirea şi Tratarea Adicţiei – Transparenţă şi Egalitate de Şansă în Gambling) este o asociaţie de drept privat, structurată ca un ONG, care încearcă să prevină şi să reducă dependenţa provocată de jocurile de noroc, se precizează pe pario.ro. APTA-TESG lansează şi adaptează programe pentru prevenirea adicţiei, concepute de grupuri de psihologi şi monitorizează piaţa de gambling. Acest ONG îşi propune să ofere un feedback obiectiv şi permanent în cadrul pieţei relevante în domeniu prin semnalarea oricăror deficienţe economice, juridice sau de alta natură îndeplinind funcţia unui veritabil arbitru din partea societăţii civile.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Romanii se lasa de fumat tot mai greu

    Media celor care au incercat sa renunte la acest viciu este de
    28% la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Potrivit
    eurobarometrului realizat de Comisia Europeana, cei mai ambitiosi
    sunt cetatenii din Estonia, Lituania si Letonia, in timp ce
    incidenta cea mai scazuta a dorintei de a renunta la fumat se
    inregistreaza in randul portughezilor si grecilor.

    La nivelul UE-27, cei mai multi fumatori sunt raportati in
    Grecia, Cipru si Ungaria, unde 4 din 10 locuitori fumeaza, iar cei
    mai putini in Suedia si Finlanda, cu procentaje sub 20%. Tara
    noastra se afla la mijlocul clasamentului cu 30%.

    Aproape 90 de romani mor zilnic din cauza fumatului, iar in
    acest secol consumul de tutun ar putea ucide un miliard de oameni
    din toata lumea, potrivit datelor furnizate de Ministerul
    Sanatatii.

    Studiul a fost efectuat in luna octombrie 2009 in toate statele
    Uniunii Europene.